Cum „recunoaște” Ministerul Educației performanța: Olimpicii la mai multe discipline primesc burse pentru una singură ● România bolnavă. „Trăim cu 5 ani mai puțin decât media popoarelor din UE” ● Constanța și speranța ei pe harta porturilor maritime: Top-ul european ● PDM-ul lui Plahotniuc a ajuns PSDE. Ciolacu:”Aici este resursa cea mai importantă care face puntea dintre Dvs și români” ● Una dintre reformele de după Colectiv a picat: Șefii de secții clinice din spitale vor fi numiți direct, fără concurs ● România pe harta mortalității din accidente auto: Cele mai sumbre statistici ● Forțele pro-ruse și grupările cleptocratice urmăresc căderea guvernării Maia Sandu
Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia
Cum „recunoaște” Ministerul Educației performanța: Olimpicii la mai multe discipline primesc burse pentru una singură
Elevii olimpici la mai multe discipline la concursurile naționale sau internaționale obțin o singură dată bursa de performanță. Ministerul Educației a stabilit anul trecut prin ordin că bursa de performanță de 500 de lei și nu se poate cumula.
Ordinul de ministru care stabilește cuantumul minim al burselor arată că „elevii care au dreptul să primească atât bursă de performanță, cât și bursă de merit sau bursă de studiu trebuie să opteze pentru una din acestea, putând să o aleagă pe cea cu valoare mai mare sau acordată pentru o perioadă de timp mai mare”.
În cazul în care un elev câștigă olimpiade la mai multe discipline, fie națioanale, fie internaționale, el va trebui să aleagă astfel ce bursă vrea să primească, deoarece nu este permisă cumularea lor, scrie Europa Liberă.
România bolnavă. „Trăim cu 5 ani mai puțin decât media popoarelor din UE”
Un tânăr medic, inițiator al Legii Asistenței Medicale Mobile, dezvăluie în lucrarea sa de doctorat cât de precară este starea de sănătate a românilor din mediul rural.
Populația rurală a României este neglijată din punctul de vedere al accesului la servicii medicale primare. Lipsa studiilor țintite și a evaluărilor oficiale ale acestui fenomen fac imposibilă intervenția statului, care nu generează, de decenii, politici publice responsabile.
O asociație de doctori creată în 2014, în care se activează voluntar, a pus cap la cap un model funcțional de serviciu public mobil, care să permită deplasarea cadrelor medicale specializate în rural. În martie 2022, inițiativa Caravana cu Medici – testată deja în peste 150 de deplasări medicale prin țară – a devenit modelul Legii Asistenței Medicale Mobile.
Unul dintre inițiatorii acestui demers legislativ e Vlad Berbecar, doctor specialist în medicină internă. Berbecar s-a specializat pe această nișă, a nevoii de asistență medicală în satele României, și în 2022 și-a susținut la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila doctoratul „Evaluarea stării de sănătate a populației din mediul rural”, scrie PressOne
Constanța și speranța ei pe harta porturilor maritime: Top-ul european
Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian Zeebrugge (+27%). România a avut a doua cea mai mare creștere și în comparație cu anul 2011. Iar anul 2022 a venit cu noi progrese, ca urmare a blocării porturilor ucrainene.
În schimb, mari porturi din top 10 UE după cantitățile transferate, precum Pireu sau Algeciras (Spania) au suferit în continuare scăderi, în 2021 față de 2020, din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare, declanșată de pandemie, scrie Curs de Guvernare
PDM-ul lui Plahotniuc a ajuns PSDE. Ciolacu:”Aici este resursa cea mai importantă care face puntea dintre Dvs și români”
Partidul Democrat din Moldova al lui Vlad Plahotniuc a fost relansat. Partidul Social Democrat European (PSDE) are conducere nouă, un alt simbol, statut și program modificat, anunță liderii noii formațiuni. La evenimentul de relansare a partidului, la Chișinău au fost prezenți și politicieni români, printre aceștia fostul ministru român al Apărării, Vasile Dîncu, și liderul PSD, Marcel Ciolacu, care a apreciat parteneriatul strategic dintre cele două formațiuni. ”Aici este resursa cea mai importantă care face puntea dintre Dvs și români”, a punctat Ciolacu. Aflat la Chișinău, președintele PSD a avut o întrevedere și cu primarul pro-rus, Ion Ceban, potrivit RFI
Una dintre reformele de după Colectiv a picat: Șefii de secții clinice din spitale vor fi numiți direct, fără concurs
În spitalele din România, secțiile în care se desfășoară, pe lângă activitate medicală, și învățământ sau cercetare științifică se numesc secții clinice. Din 2016 și până astăzi, funcția de șef de secție clinică se câștiga prin concurs, la care puteau participa cadre universitare, indiferent de grad. Astfel, această funcție putea fi ocupată inclusiv de un asistent universitar bine pregătit, chiar dacă în secție existau și profesori sau conferențiari. De-acum însă, șefii de secție clinică vor fi numiți direct, exceptând cazurile în care într-o secție se află mai multe persoane cu același cel mai înalt grad universitar, scrie Libertatea.
România pe harta mortalității din accidente auto: Cele mai sumbre statistici
România are a patra cea mai fatală regiune din Uniunea Europeană după numărul deceselor provocate de accidentele auto: în Muntenia Sud (din Argeș și Teleorman până în Ialomița și Călărași) s-au înregistrat 99 de decese prin accidente auto la un milion de locuitori, potrivit datelor pe 2020, publicate luni de Eurostat.
Datele provizorii arătau încă de anul trecut că rata mortalității auto este cea mai ridicată în România, chiar dacă 2020 a fost, oficial, anul celor mai severe restricții de circulație din cauza pandemiei, potrivit Curs de Guvernare
Copiii au luat locul miniștrilor la ședința de guvern. Ce proiecte au propus
Zece membri ai Boardului Copiilor din România şi doi copii ucraineni refugiaţi au fost luni, pentru o zi, miniştri ai copiilor într-o şedinţă de guvern moderată de Mădălina Turza, Consilier de Stat la Cancelaria Premierului şi coordonator al Departamentului pentru Responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile. Evenimentul a avut loc la Palatului Victoria, cu ocazia aniversării pe 20 noiembrie a Zilei internaţionale a drepturilor copilului, ce marchează 33 de ani de la adoptarea în cadrul ONU a Convenţiei cu privire la drepturile copiilor, scrie RFI
Călătorie în mașina timpului, partea a II-a: mici târguri românești din Interbelic
Azi mergem în zece orașe mici din epoca interbelică, orașe care pe alocuri nu-și depășiseră condiția rurală, cu străzi prăfuite și fără electricitate. Alte târguri prezentau însă un mare potențial. Veți remarca, desigur, că cele mai multe dintre ele arată la fel (de prost) și astăzi, semn că energia lor urbană semnalată acum un secol a fost risipită. Poftiți iar în mașina timpului!
Aiud
E un oraș liniștit, lipsit de viața industrială. Când goarna sună stingerea la regiment, pe străzi încetează orice mișcare. Casele modeste, înșirate de-a lungul străzilor, se oblonesc, iar porțile mari, spărturi în zidurile dintre case, sunt ferecate. Ai crede că ești într-un oraș supus stării de asediu, mereu amenințat. Doar cafeneaua frumoasă – cu restaurant și cofetărie la un loc -, cât mai are geamurile luminate, de atrage pe cei mai neastâmpărați ori pe funcționarii și ofițerii care duc viață de coloniști.
Clădiri frumoase, gata în preajma războiului, sunt înșirate pe marginea terasei. Aici e Sanatoriul de tuberculoși, bătut de soare, mai la vale e liceul Maiorescu, cam strâmtorat ca spațiu și sărăcuț ca material didactic. Lângă el e administrația financiară, mai încăpătoare decât liceul. Încolo Aiudul e curat, luminat electric, cu străzi bine pavate și bine întreținute, scrie Dela0
Forțele pro-ruse și grupările cleptocratice urmăresc căderea guvernării Maia Sandu
Republica Moldova trece din nou prin mai multe crize: una energetică, căci Rusia a diminuat la maxim livrările de energie electrică și gaze, iar țara reușește cu greu să acopere necesarul, în prag de iarnă, cu ajutorul României și a Uniunii Europene; una economică, amplificată de cea energetică, de contextul complicat din toată Europa, dar și de războiul din Ucraina, pe de o parte prin fluxul de refugiați care a pus o presiune financiară enormă pe acest stat mici, dar și prin pierderea unor exporturi către Ucraina și Rusia; una politică, căci Maia Sandu și guvernul său sunt în scădere de popularitate, iar partidul lui Ilan Șor, un politician fugit, pentru că-l așteaptă o condamnare penală, alimentează cu bani protestele împotriva actualei guvernări. De asemenea, forțele pro-ruse profită de situația economică dificilă pentru a alimenta o cădere a Executivului și eventual chiar alegeri anticipate, scrie PressHub
