Connect with us

Evenimente

JAFUL din Tulcea. MEGA-frauda cu fonduri europene: 1,2 miliarde de euro pentru Deltă, DETURNATE – Documente-bombă

Publicat

pe

Dezvăluiri incendiare în ediția de miercuri seară, la Culisele statului paralel, cu Anca Alexandrescu, despre cum au fost deturnați banii europeni dați pentru investiții în Delta Dunării – aproape 1,2 miliarde de euro. Declarațiile șefului Consiliului Județean confirmă schema jafului din Tulcea: proiectele au rămas doar pe hârtie,  în timp ce banii europeni au ajuns în alte județe din țară, iar Delta Dunării arată dezolant, ca în Evul Mediu. 

Anca Alexandrescu a prezentat miercuri seară, la Culisele statului paralel ce se întâmplă cu fondurile europene de la ITI Tulcea, de peste 1,1 miliarde de euro. 

În scrisoarea pe care Eugen Teodorovici, fost ministru de finanțe, a publicat-o pe 13 martie, acesta a atras atenția încă din ianuarie 2021 despre această furăciune care se întâmplă în județul Tulcea. Citesc din scrisoare:

Cel mai important proiect public finanțat în cadrul “ITI Delta Dunării”, Podul peste Dunăre dintre Tulcea și Brăila, a prins viață (numai) datorită insistenței autorităților locale tulcene (președintele Consiliului Județean) și prin decizia a doar doi decidenți la nivel național (premierul şi ministrul fondurilor europene). “ITI Delta Dunării”, un program frumos și util pentru România, riscă să fie umbrit şi ruinat, ca multe alte astfel de proiecte, de “concurența” dintre incompetența administrației publice și interesul mercantil al politicienilor de carton. Anul 2023 reprezintă perioada, la sfârșitul căreia, suma de 1,2 miliarde de euro şi cofinanțarea aferentă, trebuie să fie utilizate în întregime, pentru că, în caz contrar,  ceea ce nu se cheltuie fiind pierdut definitiv de România. Mai mult, neîndeplinirea indicatorilor stabiliți atât prin Programul Operațional Regional, dar şi prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării, aprobată prin HG 602/2916, va duce la aplicarea unor corecții financiare din partea Comisiei Europene.

Ambele constrângeri prezintă un risc major, prin faptul că există întârzieri considerabile în finalizarea proiectelor finanțate din “ITI Delta Dunării”, dar și pentru faptul că, prin conivența unor factori de decizie ai acestui instrument financiar cu anumite interese din sectorul privat, au fost schimbate regulile “în timpul jocului”, făcând astfel imposibilă îndeplinirea indicatorilor stabiliți.

Pentru întârzierile înregistrate în derularea unor proiecte este destul de simplu de identificat atât vinovații, cât şi sumele pierdute de România, sume care ar trebui să le fie imputate acestora. În schimb, în cazul modificărilor regulilor de implementare existente la debutul acestui program, pentru a favoriza anumite companii în vederea obținerii de finanțare europeană, se așteptă concluzia verificărilor instituțiilor abilitate atât de la nivel național (DNA şi DLAF), dar și cele de la nivel european (OLAF). Prin trucarea regulilor “jocului” s-au aprobat şi proiectele cu puncte de lucru, nu doar cele cu sedii sociale în județul Tulcea. Această “inovație” a permis companiilor din întreaga țară, să depună proiecte în cadrul “ITI Delta Dunării”, în baza unui punct de lucru deschis în județul Tulcea, în special, pentru achiziționarea unor echipamente/utilaje. Ulterior, majoritatea companiilor și-au mutat echipamentele/utilajele în județele în care aveau sediile sociale, reducând sau chiar eliminând activitățile economice prevăzute a fi execute (exclusiv) în județul Tulcea.

În grupul celor care se vor face vinovați de pierderea unor sume importante pentru România şi, în special, pentru comunitatea tulceană, din motivele menționate anterior (în principal, incompetență şi interese economice personale), se pot alătura şi foștii miniștri ai fondurilor europene, dezvoltării regionale și finanțelor publice, cel puțin, prin încadrarea la “neglijență în serviciu”. Acestor demnitari li s-a propus, în primăvara anului 2021, singura soluție de evitare (cel puțin parțială) a riscului de aplicare a unor corecții financiare de către Comisia Europeană. Motivul aplicării corecțiilor financiare fiind acela al neîndeplinirii indicatorilor, ca urmare a “scoaterii” din județul Tulcea, către celelalte județe ale țării, a sumei de aproximativ 1 miliard de lei, bani destinați sectorului privat tulcean. Soluția propusă celor trei demnitari, prezentată şi în facsimil, presupunea alocarea din bugetul de stat, în anul 2021, a unei sume cel puțin egală cu cea deturnată către alte zone ale țării, în vederea finanțării proiectelor private în județul Tulcea, astfel încât indicatorii să fie respectați”, se arată în scrisoarea lui Teodorovici.

Cele două firme Doriani Oil SRL și Daureus Construct SRL sunt, ambele, cu sediul în Bihor.

Imagine

Imagine

Panouri cu celelalte firme se află pe o clădire dărăpănată: Gabos Servicii SRL, Corina Plast, București, Astor Com, Tg Mureș, Remart Ardeal, Medias, Andaluzia SRL, Alba Iulia, sunt doar o mică parte dintre ele.

Imagine

DORIN IACOB: O AFACERE SULFUROASĂ ÎN TULCEA. ESTE VORBA DE PREMEDITARE

Analistul politic Dorin Iacob a afirmat că este vorba despre „o afacere sulfuroasă. Ce indeplinesc ele, firmele? Are punct de lucru in Tulcea? Are. Si a pus panoul acesta, ce ridicol, undeva pe un zid in Tulcea. Asa intelege romanul legea. A respectat legea, a luat banul, a plecat cu ei. E vorba de premeditare. Intregul mecanism. Banii au fost alocati de UE sa fie dezvoltat județul Tulcea ca firmele, chiar daca au sediul in Bihor si au puncte de lucru in Tulcea, trebuiau sa dezvolte ceva in Tulcea. Relevant e ca trebuiau cheltuiți banii, proiectele, pentru județul Tulcea”.

 „ITI era un program facut de guvernul Ponta si cu comisarul european Ciolos pentru Delta Dunării, nu pentru jud. Tulcea. Podul (de la Brăila, n.r.) e ok. O parte din bani,  un miliard și 200 de milioane de euro, cu tot cu cofinanțare, mai faceau inca o Deltă de banii astia. Daca accesam banii astia . Noi ce am facut? Acesti mafioti au inchis usile sa nu mai vina nimeni decât ei. La partid. Eu am fost si am si urlat pe tema asta la nenumarate ședințe ITI. Pentru ca majoritatea erau pentru Deltă, pentru teritoriile Deltei. Le am spus: Nu dați acești bani clientilor de partid sa si faca in jduetele limitrofe strada, scoala si spital in interes electoral, cum fac ei. I-a durut exact in fund. Alibaba și cei 40 de hoti. E un judet esuat total. Nu numai ca sunt in ancheta OLAF, se va lasa cu arestari. Sunt in deturnari masive de fonduri”, a menționat jurnalistul Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei.

„Ce anunță firmele că fac cu banii? Corina Plast. Lucrări de pregatire a terenului, deci asta este investitie. In urma implementarii : dotarea cu buldozer, excavator, instalatie mobila virtuala, magazin virtual, crearea a doua locuri de munca, cu punct de lucru nou in municipiul Tulcea. A doua firmă – Gabos superservicii, in domeniul constructiilor. În urma implementarii proiectului s-au obtinut –  sistem informatic tip laptop asistativ. Majoritatea anunțurilor publicate au acelasi consultant. Tastatura Braille, doua pompe beton, vas distribuitor, 2 generatoare termice, autocamion macara, 3 certificate noi de management. Deci asta s-a facut cu banii. Nu sunt in Tulcea”, a explicat Anca Alexandrescu.

„Cu banii ăștia decolmatai toată Delta”, a mai spus Liviu Mihaiu, continuând: „Acolo e o gașcă, condusă de acest mafiot pe nume Horia Teodorescu, o gasca cu cherhanagii, cu mafiotii locali au inchiis usile. Nu au facut nimic: adaposturi pescari, dispensare pentru satele din Deltă, tehnologie alternativa, sa decolmatezi Delta care e blocată că s-au plans oamenii, ca nu mai e peste. Ce au facut acești oameni? Nimic, doar si-au doatat firmele”.

Horia Teodorescu: ADI ITI nu a gestionat fonduri europene. Nu este o deturnare, ghidurile au permis oamenilor să plece din Tulcea

Președintele CJ Tulcea – Horia Teodorescu susține că banii nu au fost gestionați și dirijați de instituția pe care o conduce. Explicațiile le-a dat la Culisele statului paralel.

„Alocările pentru ITI a fost facut de ministerele Fondurilor Europene, Dezvoltării, Agriculturii, . Fondurile regăsite in ITI au fost gestionate în integralitate de autoritatile de management. ADI ITI nu a gestionat fonduri europene, in sensul ca nu a fost implicat in contractare, in implementarea proiectelor, in platile proiectelor. Ceea ce se spune e strigator la cer. Cand il auzi pe dl Liviu Mihaiu ce spune, toate au o limita, spune ca jumătate din bani trebuiau sa se duca in Delta Dunarii. Din punctul meu de vedere toti trebuiau să ajungă. Dar banii au venit pe programe. vedem că ministerele Agriculturii, Fondurilor Europene, Dezvoltării, al Mediului, care gestioneaza Rezevatia Biosferei Delta Dunării au fost cele care au alocat banii. Repet, pentru Delta Dunării s-au alocat intre 27-30% din alocarea nationala a României, pe axa 4, singura axă eligibila pentru depunerea de proiecte de către cei din Rezervația Delta Dunării. CJ Tulcea a fost beneficiarul lui ITI, cu sarcina de a disemina informațiile si sa vada proiectele selectate respecta strategia Deltei. Restul, ghidurile, aceste firmele le vad in premiera, au fost avizate de comitetul de monitorizare și aprobate prin Hotărâre de Guvern. (…) Ghidurile au permis sa acceseze fonduri si altii din țară”, a declarat Horia Teodorescu, miercuri seară , la Culisele statului paralel.

„Faptul că invocați ca ghidurile le-a facut altcineva decât CJ și că a facut acest mecanism altcineva prin care sa vina banii in Tulcea, am inteles. Dvs trebuia să fiți beneficiarul. Ce nu inteleg e daca ati vazut in prima zi, a doua zi, saptamana, luna, dupa ani, ca lucrurile nu functioneaza, nu ati spus la partid, la guvern, la autoritatile dvs, nu i-ati sesizat? Pentru ca ce spuneti dvs e ca smecheria asta cu banii europeni nu a facut-o CJ. Tablele alea sunt șmecherii din avion…, anunturile din presa. Stiti undeva in Tulcea unde lucreaza excavatoarele, laptopuri cumpărate?”, a intrebat Dorin Iacob.

Întrebat de Liviu Mihaiu „de ce spune fostul său coleg de partid – dl Teodorovici ca e cea mai mare deturnare de fonduri, Horia Teodorescu a răspuns că „nu aș numi-o deturnare, pentru că ghidurile care au fost făcute au permis acestor oameni sa aplice”.

„Am înțeles că este o șmecherie”, a adăugat Dorin Iacob.

CINE A MODIFICAT GHIDURILE PENTRU INVESTIȚIILE ÎN DELTĂ ȘI CINE A DETURNAT FONDURILE EUROPENE

„Doamna Sârma Caraman a lucrat cu dvs? Cine a promovat-o la Ministerul Dezvoltării ca secretar de stat când s-au modificat aceste ghiduri? Cine a promovat-o secretar de stat la Min Dezvoltarii când era dl Liviu Dragnea șeful PSD și Sevil Shaiddeh ministrul Dezvoltării, din partea cărei organizații?”, a întrebat Anca Alexandrescu.

„Nu știu care e implicarea dnei Caraman. Nu mai lucreaza ,a lucrat 10 ani la Tulcea. A fost de un mare profesionalism. Organizația Tulcea (a promovat o , n.r.)”, a răspuns șeful CJ Tulcea – Horia Teodorescu.

„Aceste placute se gasesc si in alte parti ale judetului, dar acest zid nu l-am văzut, nici nu stiu unde e cladirea. Fiecare firma a cumparat niste utilaje din cate stiu eu, în țară, in județul Tulcea, știu eu?!”, a mai spus Teodorescu.

Despre plata beneficiarilor, Teodorescu a precizat că nu știe, „pentru că în atribuțiile de membru în consiliul director de la ADR nu pică in sarcina președintilor de CJ fondurile europene, acolo se discuta doar de investitiile pe care consiliile judetene le propun, ca sunt drumuri, reabilitare termică…”.

„Această strategie a fost construită de Banca Mondială. Lista de proiecte a fost aprobată de Banca Mondială, nu de Horia Teodorescu”, a ținut să mai spună președintele CJ Tulcea.

„Parchetul European face o ancheta, OLAF a anuntat in iunie 2021 ca investigheaza cum a fost cheltuit miliardul de euro, sub 15 sau 10 la sută din ITI Delta Dunării din proiect au ajuns acolo. Spre exemplu, decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiti mai putini bani decât în renovarea bisericilor. Cine a stabilit aceste proiecte? De la București, Banca Mondială, dacă nu factorii locali? Cum a ajuns un program atat de mare cu 1,2 miliarde de euro sa ajunga mai putin de 10 la suta de bani in balta (Deltă, n.r.)?”, l-a întrebat Liviu Mihaiu pe Horia Teodorescu.

„Pe sumele alocate erau doar pe axa 4, n-au fost hotărâte la Tulcea. Au fost hotarate prin decizie interministeriala, discutăm de bani alocați de Ministerul Mediului pe axa 4”, a răspuns Teodorescu.

„În calitate de administrator al județului Tulcea, de președinte CJ, ales de cetateni, nu v-a interesat ca banii se duc catre alte judete si nu catre cetățenii din judet? Ce partid conducea ministerele astea?”, a mai intrebat Anca Alexandrescu.

„Eu, ca președinte CJ, trebuia sa urmaresc zona publica, nu privata”, a mai spus Teodorescu.

Întrebat de Liviu Mihaiu câți bani „s-au băgat în Delta Dunării”, președintele CJ Tulcea a răspuns că „60 de milioane de euro, asa cum au fost banii pe axa 4”.

În plus, Horia Teodorescu a dezvăluit că din cele peste 1,1 miliarde de euro pentru zona Deltei, doar 60 milioane de euro au fost folosiți în regiune.

Anca Alexandrescu a punctat: „60 de milioane de euro din 1,1 miliarde?”, iar răspunsul șefulu iCJ Tulcea a fost „Da!”.

În plus, șeful CJ Tulcea a mai spus că 40 de milioane de euro au fost folosiți pentru amenajarea Falezei din Tulcea.

„Deci 40 pe faleza din Tulcea, 60 pentru Delta Dunării din 1,2 milioane de euro”, a concluzionat Anca Alexandrescu.

Mai mult, reabilitarea Falezei din Tulcea a stârnit deja revoltă printre oamenii care trăiesc în Tulcea, pentru că „este o bătaie de joc”, susțin ei. În plus, tulcenii îl contrazic pe șeful CJ și spun că 50 de milioane de euro au fost cheltuite pe reabilitare, și nu 40 de milioane, cât a declarat Horia Teodorescu miercuri seară, la Culisele statului paralel. Reabilitare care arată diferența uriașă dintre proiect și realitatea de la fața locului.

Faleza Tulcea, proiect vs realitate – IMAGINILE dezastrului după alte 40 de milioane de euro luate din banii pentru Deltă – FOTO&VIDEO

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea

Publicat

pe

De

The Biggest Meeting Invasion 2

Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.

Mai mult decât un Show: Un stil de viață

Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.

La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.

Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții

Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.

Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.

Detalii Eveniment

The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.

Dată: 25 Aprilie
Interval orar: 17:00 – 01:00
Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea

Rămâi Conectat

Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.

Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram
: @FamousRally | @Cars_international5

The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!

Citeste in continuare

Evenimente

Redefinirea luxului în Transilvania: CAPOD’OPERA deschide magazin în Cluj-Napoca

Publicat

pe

De

Până de curând, universul modei de lux din România părea gravitațional legat de coordonatele capitalei. Însă, într-un moment de maturitate absolută a pieței, această paradigmă se schimbă radical. Cluj-Napoca nu mai este doar un centru tehnologic și academic, ci devine oficial noua bornă kilometrică a eleganței europene, odată cu inaugurarea de luni, 6 aprilie 2026, a conceptelor Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8.

Această deschidere marchează o premieră absolută: este pentru prima dată când un proiect de retail premium de o asemenea anvergură, construit pe pilonii riguroși ai standardelor internaționale, este lansat în afara Bucureștiului.

O adresă, două destinații, o singură viziune: Strada Horea nr. 8

Alegerea locației nu a fost întâmplătoare. Strada Horea, cu arhitectura sa impunătoare și aerul său boem-aristocratic, oferă fundalul perfect pentru o incursiune în lumea haute-couture-ului și a ready-to-wear-ului de lux. Spațiul a fost gândit să oglindească vitrinele marilor capitale ale lumii – de la Milano la Paris și Londra – oferind un ambient unde lumina, materialele nobile și designul minimalist pun în valoare piesele vestimentare ca pe niște opere de artă.

Nu este vorba doar despre un simplu magazin de haine, ci despre un ecosistem de lifestyle. Clienții din Cluj și din regiune sunt invitați să descopere o experiență de shopping senzorială, unde consilierea vestimentară se întâlnește cu ospitalitatea de tip concierge.

CAPOD’OPERA: Un Panteon al prandurilor iconice

Conceptul CAPOD’OPERA aduce laolaltă o selecție curatoriată ce pare desprinsă din paginile celor mai prestigioase reviste de modă. Este un mix ecletic, dar coerent, între moștenirea caselor de modă istorice și forța creativă a noii generații de designeri.

Arhitecții eleganței clasice

Pentru cei care caută perfecțiunea croielii și opulența rafinată, prezența unor nume precum Dolce & Gabbana, Fendi și Versace transformă magazinul într-o destinație de pelerinaj stilistic. Aceste branduri aduc la Cluj ADN-ul mediteranean și măiestria italiană care au definit luxul global timp de decenii.

Avangarda și Spiritul Urban

Moda contemporană este despre dialogul dintre stradă și podium. CAPOD’OPERA răspunde acestei tendințe prin branduri care au revoluționat estetica ultimilor ani:

  • Off-White și Balenciaga: Definiția cool-ului cerebral și a volumelor arhitecturale.
  • Jacquemus: Minimalismul solar și senzualitatea ludică a sudului Franței.
  • Dsquared2 și Amiri: Rebeliune sofisticată, texturi inovatoare și un spirit rock-star inconfundabil.

Detaliile care fac diferența

Pasionații de accesorii și piese de cult vor regăsi iconicii sneakers Golden Goose, renumiți pentru estetica lor distressed lucrată manual, dar și măiestria denimului de lux semnat Jacob Cohen, unde fiecare pereche de jeans este tratată cu rigoarea unui costum de tip bespoke.

Elisabetta Franchi: Feminitate fără compromisuri

Alături de universul multi-brand, magazinul mono-brand Elisabetta Franchi vine să completeze această experiență cu o odă adusă feminității. Brandul, iubit la nivel mondial pentru capacitatea de a sculpta silueta feminină, aduce la Cluj colecții care emană putere, senzualitate și o sofisticare atemporală. Este destinația ideală pentru femeia modernă, care navighează cu grație între întâlniri de business și evenimente de tip red carpet.

Un pas strategic pentru retailul din România

Dincolo de strălucirea brandurilor, această deschidere reprezintă un indicator economic și cultural puternic. Este un semnal clar că piața locală a evoluat, că publicul clujean are o educație estetică solidă și o dorință de a accesa produse de lux într-un cadru care să respecte eticheta marilor case de modă.

„Nu am adus doar branduri la Cluj; am adus un standard de excelență. Ne-am dorit ca trecerea pragului magazinelor noastre să ofere aceeași emoție pe care o simți pe Via Montenapoleone sau Avenue Montaigne. Clujul merita o asemenea destinație.”

O nouă eră a stilului

Deschiderea Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8 nu este doar un eveniment în calendarul de shopping al orașului, ci începutul unui nou capitol în istoria luxului din România. Cluj-Napoca își confirmă astfel statutul de metropolă europeană, unde tradiția întâlnește viitorul, iar bunul gust nu cunoaște granițe geografice.

Vă invităm să fiți parte din această transformare și să descoperiți singuri unde începe noua definiție a luxului. Luni, 6 aprilie 2026, Cluj-Napoca.

Citeste in continuare

Evenimente

250 de lideri au celebrat parteneriatul România-SUA la recepția Alianța dedicată noului Ambasador Darryl Nirenberg

Publicat

pe

De

Alianța a organizat aseară, la Radisson Blu București, o recepție de înalt nivel, prilejuită de sosirea noului Ambasador al Statelor Unite în România, E.S. Ambasador Darryl Nirenberg, care a reunit o parte din prietenii Alianța, peste 250 de lideri din mediul de afaceri, diplomație, securitate, energie, tehnologie și societate civilă.

Evenimentul a marcat un moment semnificativ în relația transatlantică și a confirmat totodată rolul Alianța ca principală platformă de dialog și cooperare româno-americană. Evenimentul s-a remarcat nu doar prin participarea extinsă, ci și printr-o atmosferă neobișnuit de caldă pentru un context diplomatic, semnalând nivelul de încredere și așteptările ridicate în jurul relației România-SUA, într-un moment în care presiunile geopolitice în regiunea Mării Negre sunt în creștere.

Discursuri care au emoționat și mobilizat sala

Deschiderea oficială a aparținut E.S. Ambasadorului Adrian Zuckerman (Ret.), Președintele Alianța, care a adresat un mesaj de continuitate și fermitate în consolidarea relației strategice.

Discursurile care au urmat au evocat profunzimea istorică a relației dintre România și Statele Unite, aducând un omagiu viziunii americane de la Woodrow Wilson la Ronald Reagan. Vorbitorii din partea Alianța au subliniat că parteneriatul România-SUA nu este o obligație, ci o convingere: „România și Statele Unite nu sunt unite doar de interese, ci de valori și de o istorie comună în apărarea libertății.” Au subliniat, totodată, misiunea comună de a aduce în România know-how, leadership și cultură antreprenorială: „We believe in building not only connections, but capacity.”

A urmat discursul Ambasadorului Darryl Nirenberg care a reprezentat unul dintre momentele de vârf ale serii, urmărit cu interes de cei peste 250 de participanți. Noul Ambasador al Statelor Unite a transmis un mesaj puternic de angajament față de România și față de valorile comune ale parteneriatului transatlantic, într-o atmosferă de autentică prietenie și entuziasm.

Distincții pentru contribuții remarcabile la relația bilaterală

Un moment special al serii l-a constituit acordarea a două Certificate de Apreciere înmânate de Ambassador Zuckerman în numele comunității Alianța.

Michael L. Dickerson a fost distins pentru angajamentul diplomatic exemplar, viziunea strategică și rolul activ în consolidarea cooperării economice, energetice și de securitate dintre cele două țări, precum și pentru prietenia sa autentică față de România.

Christopher Gruber, Regional Security Officer în cadrul Ambasadei SUA la București, a primit recunoașterea pentru profesionalism, dedicare și leadership în protejarea personalului și intereselor americane, și pentru colaborarea strânsă cu autoritățile române în întărirea securității comune.

Dincolo de agendă, întâlnirea a evidențiat o realitate mai amplă: relația România–Statele Unite nu este susținută doar instituțional, ci și de o rețea tot mai solidă de lideri și comunități care investesc direct în viitorul acestui parteneriat,  inclusiv în capacitatea sa de a răspunde coerent provocărilor de securitate din regiune.

Alianța – platformă de referință a cooperării transatlantice

Fondată la Washington, Alianța reunește foștii ambasadori americani din România și lideri din sectoare strategice – securitate, energie, industrie și tehnologie – facilitând dialogul la nivel înalt și proiecte concrete între România și Statele Unite. Recepția de miercuri seară a reconfirmat că parteneriatul româno-american este profund ancorat în valori comune, memorie istorică și o viziune împărtășită pentru un viitor mai sigur și mai prosper.

Contact presă: Florina Lepădatu, Executive Manager Alianța florina@alianta.org | 0775 623 635

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE