Evenimente
După 100 de ani- dreptatea istoriei și consolidarea Unirii (I)
Luna august este cea mai dureroasă pentru unguri. Pentru că atunci le sunt readuse în minte cele mai mari înfrângeri din istoria lor, petrecute la 400 de ani distanță una de cealaltă. Aceste două înfrângeri au transformat puternicul și întinsul regat medieval maghiar într-un jucător de plan secund sau chiar terțiar, remarcat astăzi doar printr-un lider excentric.
Cronologic vorbind, prima mare catastrofă maghiară a avut loc la 29 august 1526, atunci când, în doar două ore, regatul maghiar a dispărut din istorie, în urma bătăliei de la Mohács, fiind împărțit pentru mult timp între otomani și habsburgi. Mai mult, atunci au pierdut controlul asupra Transilvaniei, care a rămas un principat autonom. Trecuseră doar 36 de ani de la moartea marelui rege Matei Corvin, în 1490 și Ungaria ajunsese, de la apogeul puterii și influenței sale în Europa, la un stat slab, victimă sigură a otomanilor conduși de prea-puternicul sultan Kanunî Suleyman. Pentru a înțelege rețeta simplă a prăbușirii regatului maghiar, să spunem că regele Vladislav de Bohemia (1490-1516) , urmașul lui Matei Corvin, a desființat temuta armată de mercenari a predecesorului său (Armata Neagră-Fekete sereg, înființată de către Iancu de Hunedoara) și a cedat soldații către nobilii preferați (un fel de baroni locali ai acelor timpuri). Acelorași nobili le-a transferat și mare parte din atribuțiile și proprietățile statului centralizat de pe vremea marelui său înaintaș. În plus, nobilimea a fost invitată să suprime în mod violent răscoala condusă de Gheorghe Doja (György Dózsa). Iar la moartea lui Vladislav, tronul a fost preluat de către un fiul acestuia, Ludovic al II-lea , un copil de doar 10 ani. Copil care a și fost ucis în bătălia de la Mohacs, la vârsta de doar 20 de ani.
După aproape 400 de ani, pe 4 august 1919, Budapesta era din nou ocupată, de data aceasta de către armata română, consfințind astfel rezultatul unui război de nici patru luni: dezlipirea întregii Transilvanii de Ungaria și unirea acesteia cu România.
Ungaria nu a reușit nici astăzi să accepte cu ușurință rezultatul războiului din 1919 și retorica revizionistă încă mai are succes la Budapesta și mai aduce victoria în alegeri pentru partidul lui Viktor Orban. Deși realitatea de pe teren îi este total potrivnică premierului maghiar și planurilor sale nerealiste. Dar se pare că Ungaria este condamnată ca, fix în marile momente ale istoriei, să aibă conduceri nerealiste, care să se arunce cu capul înainte în bătălii pe care nu le poate câștiga.
Pentru noi, însă, luna august este o lună care ne aduce în memorie o mare victorie a națiunii noastre. Căci, deși niciodată marcată ca atare în tratatele de istorie și în actele oficiale, ziua în care s-a desăvârșit , cu adevărat, unirea Transilvaniei cu România este ziua de 4 august 1919, zi care ar trebui celebrată în fiecare an de către națiunea noastră. În acea zi, în pofida voinței marilor puteri învingătoare în primul război mondial, armata română și-a învins complet inamicul, prin ocuparea capitalei acestuia și a impus, pe câmpul de luptă, înfăptuirea unirii cerută la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918.
Ar trebui să explicăm contextul de atunci pentru a înțelege cu claritate că unirea Transilvaniei cu România nu s-a făcut (și nici nu s-ar fi putut face altfel) decât pe câmpul de luptă, ca urmare a unei victorii decisive împotriva armatei maghiare. Căci rezoluțiile și declarațiile, oricât de mulți semnatari ar fi avut, nu ar fi putut să miște granițele în sensul dorit de națiunea română, mai ales că marile puteri aliate nu aveau nicio intenție să „ofere” întreaga Transilvanie guvernului de la București. Ba dimpotrivă, învingătorii din primul război mondial deciseseră, fără consultarea României, încă din 13 noiembrie 1918, prin convenția de la Belgrad, aliniamentul pe care să se retragă trupele maghiare și anume: cursul superior al Someșului Mare – Bistrița – Reghin -Târgu Mureș – și cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa. Ba, mai mult, pe teritoriul din care urmau să plece trupele ungurești, administrația civilă ar fi urmat să fie asigurată tot de autoritățile maghiare! Cu alte cuvinte, militarii unguri ar fi păstrat Maramureșul, Clujul, Sălajul, Satu Mare, Bihorul și o mare parte din Arad și Hunedoara. Mai mult de jumătate din Ardeal, practic. Iar în restul teritoriului ardelean, administrația ar fi rămas, în acel moment, cea fidelă guvernului contelui Mihaly Karoly de la Budapesta. Ca să fie clar care era opinia puterilor Antantei față de voința românilor transilvăneni (majoritari în provincie), trebuie spus că reprezentantul aliat care semnase convenția de la Belgrad, generalul francez Louis Franchet d’Esperey, ignorase cu desăvârșire Bucureștiul, deși guvernul nostru reintrase în război pe 10 noiembrie 2018.
Ce se putea, deci, face în acel moment, cu puterile învingătoare ignorând România și cu armata maghiară controlând cea mai mare parte a Ardealului? Nimic altceva decât o operațiune militară. Astfel încât Diviziile românești staționate în Neamț și Bacău au trecut Carpații Orientali și au eliberat treptat teritoriul specificat în Convenția de la Belgrad, în doar trei săptămâni, între 16 noiembrie și 7 decembrie. Ironia sorții face ca primul oraș eliberat să fie tocmai Miercurea Ciuc! Mișcarea rapidă și eficientă a armatei române a paralizat total guvernul de la Budapesta, care nici n-a avut timp să reacționeze.
Este momentul în care are loc Marea Adunare de la Alba Iulia, de pe 1 decembrie 1918, unde reprezentanții populației majoritare românești își exprimă clar dorința de unire cu România. Abia atunci încep să reacționeze și ungurii și convoacă și ei, la Cluj, o adunare populară a maghiarilor, pe 22 decembrie (la care au participat și unii infami reprezentanți ai social democraților români și șvabii din Banat), adunare la care participanții adoptă o rezoluție, prin care se cerea rămânerea Transilvaniei în interiorul frontierelor maghiare. Ca o curiozitate, social democratul român Gheorghe Averescu a ținut acolo o cuvântare în limba română, în care a propus constituirea unui stat transilvănean independent. Asta așa ca să pricepem de unde vin prostioarele debitate de către unii penibili „autonomiști” pe stil nou. Adunarea maghiară de la Cluj s-a dorit și a fost o manifestare în oglindă cu cea de la Alba Iulia, care să se constituie într-o alternativă la voința majorității românești.
Este iarăși un moment decisiv, în care echilibrul este rupt de către trupele române care, la 15 decembrie decid să depășească linia de demarcație și să înainteze spre Cluj, mișcare aprobată de către generalul francez Henri Mathias Berthelot. Acesta din urmă, prudent, nu îi anunță și pe unguri că a permis românilor trecerea liniei de demarcație inițială, dar merge la Cluj pe 30 decembrie pentru a-l întâlni pe profesorul de zoologie Apathy, liderul maghiarilor de la adunarea din 22 decembrie. Generalul Berthelot fixează, împreună cu Apathy un nou aliniament pe traseul Baia-Mare – Dej – Cluj – Deva, plus o fâșie demilitarizată de 15 km care ar fi urmat să-i separe pe beligeranții români și unguri. Guvernul francez, chiar prin vocea premierului Georges Clemenceau, marele nostru aliat de atunci, dezaprobă public gestul lui Berthelot dar, până la urmă nu se poate opune realității din teren și îi dă instrucțiuni generalului Franchet d’Esperey, reprezentantul aliaților în zonă să accepte, pe 27 ianuarie 1919, noul aliniament. Trebuie să fie clar faptul că și noul aliniament lăsa în afara controlului românesc parte din Maramureș, Satu Mare, Bihorul, Sălajul, Aradul și parte din Cluj. Centrul politic al Ardealului, Clujul, fusese deja ocupat de trupele noastre pe 23 decembrie. Cu toate acestea, profesorul István Apáthy, numit de către guvernul Ungariei „Comisar guvernamental pentru Ungaria de Est” rămâne în Cluj, în fruntea unui aparat administrativ cu14 departamente, al cărui rol era acela de a administra civil un teritoriu aflat în continuă scădere. Atât Apáthy, cât și aparatul său au rămas pe loc, ba chiar, în mod simbolic, la Cluj a rămas, pentru un timp scurt, chiar și comandamentul militar maghiar.
Românii, în ciuda cererilor oficiale și ale ordinelor/protestelor guvernului de la Paris (repet, marele nostru „aliat” de atunci!), nu se opresc din înaintare și, pe 23 ianuarie, eliberează și Baia Mare. Este momentul în care ungurii încep să amenințe puterile Antantei și Conferința de pace de la Paris că vor declanșa un război împotriva românilor. Numai că trupele aliate luau în considerare o intervenție majoră în Rusia Sovietică, împotriva bolșevicilor lui Lenin, motiv pentru care, brusc, România devine un aliat de nădejde și, pe 19 februarie 1919, însuși generalul Alby, șeful Statului Major General francez , propune conferinței de la Paris, să se renunțe la Convenția militară de Belgrad (devenită oricum caducă) , și să fie trasată o nouă linie de demarcație între Ungaria și România. Mai mult, a susținut chiar ca trupele române să poată orașele Satu Mare, Oradea și Arad, înlocuind trupele lui Berthelot, care ar fi urmat să fie trimise în Rusia Sovietică. În consecință, conform deciziei luate, trupele ungare situate la est de linia Satu-Mare – Arad urmau să se replieze 100 km, până aproape de râul Tisa, între Armata Română (care urma să avanseze și să preia districtele Satu Mare, Carei, Oradea și Arad). Ungurii sunt informați despre decizia aliaților printr-o celebru memorandum, intitulat memorandumul Vix, după numele locotenent-colonelul francez Vix, care l-a înmânat Budapestei pe 20 martie 1919. Acest memorandum a declanșat furia ungurilor, care, doar o zi mai târziu, își proclamă un stat socialist, așa-zisa Republică a Sfaturilor, condusă de către comunistul Bela Kun. Noul regim de la Budapesta declară mobilizarea generală. Noua armată maghiară face greșeala ca, pe 15 martie 1919 să atace trupele române, dându-le acestora prilejul să înceapă, pe 16 aprilie, a doua zi adică, o mare ofensivă, care, în doar 2 săptămâni, la 1 mai, ajunsese deja la Tisa. Ofensiva românească a continuat în ritm alert și, în binecuvântata zi de 4 august, militarii noștri au ocupat capitala inamică, Budapesta, învingând definitiv și decisiv trupele adverse. Luând act de realitatea de pe teren, la 13 iunie 1919, Conferința de Pace de la Paris a stabilit granița care avea să fie, un an mai târziu, prevăzută prin Tratatul de pace de la Trianon din 4 iunie 1920, dintre România și Ungaria.
Tot ceea ce a urmat unirii Transilvaniei cu România nu a făcut decât să consolideze actul din 1918-1919. Ungaria a mai avut o tentativă sângeroasă de a rupe nordul și vestul Ardealului din trupul României, tentativă sfârșită din nou dramatic pentru maghiari, cu trupele române ocupând, din nou, Budapesta începând cu 30 decembrie 1944, când au atins periferiile capitalei ungare și până pe 15 ianuarie, atunci când românii au fost retrași de către sovietici din Budapesta aproape total ocupată. Tratatul de pace de la Paris, din 10 februarie 1947, a reafirmat apartenența Transilvaniei la România, iar de atunci până astăzi această provincie a devenit o parte esențială a națiunii noastre, din punct de vedere economic, cultural și politic.
Dacă este să tragem niște concluzii după războiul din 1919, acelea ar trebui neapărat să conțină o referire la faptul că guvernul de la București și-a luat atunci soarta în propriile mâini și nu a așteptat vreo minune care să vină de la niște aliați care ne cam uitaseră. A doua concluzie ar fi aceea că istoria îți oferă niște conjuncturi unice de care trebuie, de îndată, să profiți. Iar a treia este legată de puterea identității naționale, care cu greu poate fi înlocuită de altceva: până la urmă românii au învins pentru că erau mai numeroși și pentru că se credeau români, nu cetățeni europeni sau vreo națiune civică. Experimentele exotice propuse în acei ani pentru Transilvania, precum stat autonom sau parte dintr-o confederație nu au convins pe nimeni cu scaun la cap și milioanele de români majoritari acolo au ales corect țara în care să locuiască: patria limbii lor, România!
Evenimente
„Micul miracol” din Parlament. PSD, PNL, AUR și USR au votat la fel pentru a ține prețul motorinei sub 10 lei / Cum arată măsura
Dacă în privința noului guvern nu se înțeleg, în prima zi a sesiunii extraordinare social-democrații și liberalii au căzut de acord, în comisiile parlamentare, pe mai multe proiecte legislative, introduse pe ordinea de zi în ultimul moment.
Parlamentarii au fost chemați la muncă din vacanță pentru a vota o serie de proiecte rămase restante din PNRR. Însă, pe lângă acestea, grupurile parlamentare au decis să discute și ințiativele privind prețul carburanților, TVA la locuințe și deblocarea angajărilor pe posturile vacante din sănătate.
Proiectele urmează să fie votate în plenurile celor două Camere.
Unanimitate pentru măsuri privind piața carburanților
O primă măsura în cazul căreia PSD și PNL au căzut de acord este referitoare la piața carburanților și, potrivit estimărilor, ar ține prețul standard al motorinei sub 10 lei.
Inițial, parlamentarii PSD au propus ca TVA-ul la carburanți să fie redus, la pachet cu reducerea accizei sau a cantității de bio-diesel din motorina finală. Măsurile ar fi urmat să fie aplicate pe o perioadă de 6 luni.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis, în ședința comisiei de buget-finanțe de la Senat că propune să „nu intram pe zona de modificări pe TVA pentru că este contrar dreptului european, dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, între 5 și 25% care să se modifice în funcție de schimbările de pe piață”. Această propunere a fost aprobată de toți parlamentarii care fac parte din comisie, inclusiv de cei de la PSD și de la AUR.
Ministrul Finanțelor a propus, de asemenea, ca imediat după ce legea intră în vigoare să fie aplicată o reducere de 10% a accizei.
El a mai spus că în urma discuțiilor pe care le-a avut luni dimineața cu reprezentanții pieței de carburanți, a constatat că există risc de penurie.
În ședința comisiei, parlamentarii au aprobat în unanimitate amendamentele propuse de Ministerul Finanțelor, deci și înlocuirea reducerii TVA cu măsura accizei dinamice.
„Domnul ministru Nazare a avut un argument serios. A avut o propunere, am discutat-o în prealabil și am căzut de acord pe acest mecanism, de reducere dinamică a accizei”, a precizat Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei (PSD) la finalul ședinței.
„Reducerea dinamică a accizelor este o variată mult mai flexibilă care ne lasă să acționăm timp de trei luni. La fiecare 2 săptămâni Ministerul Finanțelor va evalua acciza. Reducerea TVA nu era compatibilă cu dreptul european. Așteptăm raportul agenției Fitch si Moody’s, această prevedere (n. red – reducerea TVA) nu ne-ar fi ajutat să menținem ratingul”, a explicat, la rândul său Nazare.
Proiectul trebuie să treacă de votul din plenul Senatului, apoi de Camera Deputaților.
Acord și pe prelungirea cotei de TVA de 9% pentru locuințe
PSD a depus un proiect prin care să prelungească termenul până la care pot fi cumpărate locuințe cu TVA 9%. După atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), mai multe persoane care au semnat promisiuni de vânzare pentru locuințe au fost afectate – la momentul la care aceste persoane vor putea să semneze contractele de vânzare-cumpărare și să finalizeze achiziția, TVA-ul ar fi crescut la 21%.
Proiectul PSD prevedea inițial prorogarea termenului până la 1 octombrie, doar pentru persoanele care au o promisiune de vânzare semnată până la 31 iulie. Și AUR, și PNL depuseseră proiecte similare.
În comisiile de specialitate, toate partidele au fost de acord cu prelungirea acestui termen până la 30 septembrie, dar cu măsuri tranzitorii.
„Am creat un regim tranzitoriu până la 30 septembrie și posibilitatea ca toate personale care au promisiuni de cumpărare să își poată încheia contractele în siguranță fără să fie afectați de atacul de la ANCPI”, a spus Alexandru Nazare luni.
Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii, a spus că au existat mai multe amendamente „care stabilesc dispoziții tranzitorii, pentru că legea așa cum știți, pe parcursul legislativ, nu poate fi adoptată până la 1 august, care era data limită în încheierea contractelor. Vor mai fi câteva zile în funcție de când va promulga președintele legea. Am stabilit și niște dispoziții tranzitorii și pentru cei care eventual vor încheia actele notariale în perioada până la promulgare”.
Vot covârșitor pentru deblocarea angajărilor în sănătate
O altă modificare legislativa asupra care a trecut fără niciun vot împotrivă a fost cea referitoare la deblocarea angajărilor în sănătate.
PSD a introdus un amendament la legea reformei în sănătate, iar în ședința comisiei de sănătate de la Camera Deputaților, amendamentul a trecut cu o majoritate covârșitoare – 17 voturi pentru, zero voturi împotrivă. Totuși, în acest caz trei liberali s-au abținut.
Potrivit surselor HotNews, la Finanțe amendamentul nu e foarte bine privit. Surse din ministerul condus de liberalul Nazare spun că ar fi fost nevoie ca aceste angajări, în jur de 10 mii, să fie eșalonate, în funcție de spitalele unde situația este critică.
Rămâne ca amendamentul să fie validat și în plenurile Camerei Deputaților și Senatului.
Evenimente
România pierde 12 locuri la competitivitate. O nouă serie RPEP pentru liderii care schimbă organizații
Romanian Performance Excellence Program (RPEP), program de excelență managerială inspirat de modelul Baldrige din Statele Unite, deschide înscrierile pentru o nouă serie, care începe la finalul lunii septembrie 2026, la București. Programul este destinat liderilor care doresc să își crească performanța organizației printr-un model internațional validat în companii și instituții de referință. Seria este limitată la doar 15 organizații, pentru a asigura mentorat și aplicare practică pe parcursul celor nouă luni de program.
Un semnal de alarmă pentru economia românească
Clasamentul anual publicat de Institute for Management Development (IMD), la 18 iunie 2026, plasează România pe locul 61 din 70 de economii analizate, cu 12 poziții mai jos decât în anul anterior – cea mai abruptă cădere din ultimii patru ani. România se află acum în urma Poloniei (locul 41), Ungariei (51) și Bulgariei (56), fiind urmată îndeaproape doar de Mexic și Slovacia.
Cel mai îngrijorător rezultat apare la capitolul eficiența mediului de afaceri, unde România a coborât de pe locul 50 pe locul 69. Există însă și un semnal încurajator: infrastructura este singurul pilon aflat în creștere, de pe locul 51 pe locul 47. Investițiile pot produce rezultate, însă acestea depind de organizații capabile să le valorifice prin management performant.
„România nu duce lipsă de talent, ci de sistem. Avem companii bune și antreprenori care construiesc în condiții dificile, însă performanța pe termen lung apare atunci când leadershipul, strategia, oamenii și procesele funcționează împreună. Tocmai această nevoie stă la baza Romanian Performance Excellence Program”, declară Marius Bostan, coordonatorul programului.
Nouă luni pentru transformarea organizației
Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM) organizează noua serie RPEP, un program construit după principiile modelului Malcolm Baldrige National Quality Award, cu sprijinul RePatriot pentru atragerea unor executivi români cu experiență internațională.
Programul începe cu un modul intensiv desfășurat la București, urmat de opt luni de implementare și mentorat. Participanții aplică metodologia direct în propria organizație, își evaluează procesele, identifică punctele forte și ariile de îmbunătățire și construiesc un plan concret de creștere a performanței.
Programul se adresează directorilor generali, antreprenorilor și managerilor cu responsabilitate directă asupra performanței organizației și este deschis companiilor private, universităților, instituțiilor medicale și organizațiilor din administrația publică.
Modulul intensiv este susținut de Dr. Steven Hoisington, specialist cu aproape 40 de ani de experiență în managementul calității și îmbunătățirea performanței organizaționale, fost executiv IBM și Flowserve și evaluator Baldrige, care va lucra în România cu participanții programului.
„Evaluarea ajută organizațiile să își identifice ariile de îmbunătățire și să valorifice mai bine punctele forte pe care le au deja. Pentru organizațiile din România, acest proces poate însemna performanță operațională mai bună, productivitate și competitivitate crescute. Îmi doresc ca Romanian Performance Excellence Program să devină un reper național și un catalizator al performanței de nivel mondial”, declară Dr. Steven Hoisington.
Rezultatele seriilor anterioare
Din 2023, peste 70 de lideri au parcurs programul Romanian Performance Excellence Program.
În ediția din 2025, 15 organizații au fost evaluate de experți români și internaționali. Autonom și Transgaz au obținut cea mai înaltă distincție – Excellence – demonstrând că organizațiile românești pot atinge standarde comparabile cu cele internaționale printr-un sistem de management bine construit.
„România nu are o problemă de potențial, ci una de sistem. Romanian Performance Excellence Program oferă liderilor un cadru verificat și instrumentele necesare pentru a produce schimbări reale în organizațiile lor. Este, în esență, un MBA aplicat direct pe propria organizație, cu rezultate care pot fi observate în câteva luni”, declară Dr. Victor Tudoran, Director de Dezvoltare, General Survey Corporation.
Puțini știu că unul dintre părinții managementului modern al calității, Joseph M. Juran, s-a născut la Brăila. Emigrat în Statele Unite în copilărie, Juran a devenit unul dintre cei mai influenți specialiști în managementul calității la nivel mondial, iar principiile dezvoltate de el au contribuit la apariția modelului Baldrige. Prin Romanian Performance Excellence Program, o parte din această moștenire profesională revine astăzi în România, adaptată provocărilor actuale ale liderilor și organizațiilor.
Modelul Baldrige și recunoașterea internațională
Romanian Performance Excellence Program este inspirat de Malcolm Baldrige Performance Excellence Framework, modelul american de referință pentru excelență organizațională, dezvoltat de National Institute of Standards and Technology (NIST). Cadrul oferă organizațiilor un sistem riguros de evaluare a leadershipului, strategiei, proceselor, oamenilor și rezultatelor, fiind utilizat de unele dintre cele mai performante organizații din lume.
Activitatea RPEP a fost evaluată pozitiv la Washington, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Fundației Baldrige și ai programului Baldrige din cadrul NIST. Inițiativa beneficiază de sprijinul Departamentului Comerțului al Statelor Unite și al organizației Alianța, condusă de Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, membru al Consiliului Consultativ al programului alături de Felix Pătrășcanu și Alin Angheluță.
Înscrieri
Noua serie începe în septembrie 2026 si este limitată la 15 organizații.
Înscrierile sunt deschise până la 24 august 2026 și se realizează prin transmiterea unei scrisori de intenție și a unui CV la adresa baldrige@fntm.ro. Candidații selectați vor fi invitați la un interviu de admitere, iar programul se va desfășura preponderent în limba engleză.
Într-un context în care competitivitatea României scade, investiția în calitatea managementului poate deveni unul dintre cele mai importante avantaje strategice ale organizațiilor românești.
Peste 700 de români din diaspora și din România sunt așteptați pe 10 octombrie la TEDxParc du Cinquantenaire ED. RePatriot este Partener Strategic al evenimentului si organizează în marja evenimentului o Conferința Extraordinară, dedicată antreprenorilor și liderilor comunităților românești.
Bruxelles devine, pentru o zi, locul de întâlnire al românilor care inspiră, construiesc și creează punți între diaspora și România. Pe 10 octombrie 2026, începând cu ora 13.00 până seara târziu la L’Amphithéâtre Henri La Fontaine din cadrul Université Libre de Bruxelles (ULB), va avea loc TEDxParc du Cinquantenaire ED, primul eveniment TEDx organizat în limba română în diaspora.
Evenimentul își propune să reunească peste 700 de români din Belgia, din alte state europene și din România, într-o zi dedicată ideilor care inspiră, dialogului și construirii unei comunități românești tot mai conectate. Sunt așteptați antreprenori, profesioniști, lideri ai comunităților românești, reprezentanți ai mediului academic, studenți și toți cei care cred în puterea ideilor și a colaborării.
TEDx este una dintre cele mai importante platforme internaționale dedicate ideilor care merită împărtășite. În întreaga lume, evenimentele TEDx aduc pe aceeași scenă oameni care schimbă comunități, dezvoltă afaceri, inovează și inspiră prin experiențele lor.
RePatriot este Partener Strategic al acestei ediții și susține inițiativa de a conecta românii din diaspora cu cei din România, prin dialog, colaborare și proiecte comune.
“Pe 10 octombrie, la Bruxelles, nu asistăm doar la un eveniment ci scriem istorie. Primul TEDx românesc din diaspora, împreună cu Conferința Extraordinară RePatriot, este momentul în care românii de pretutindeni se întâlnesc ca o singură forță, să transforme moștenirea în creativitate vie și ideile în acțiune concretă. Dacă vă plac ideile comunității RePatriot, biletele speciale vă așteaptă, ca un cadou din partea noastră. Haideți să construim împreună viitorul!” a declarat Marius Bostan, inițiatorul Repatriot.
Idei care inspiră, oameni care construiesc
Tema acestei ediții, „Legacy x Creativity”, urmărește identificarea unor întrebări relevante, acel „X” care poate crea o punte între moștenirea noastră și creativitate. Prin ideile și perspectivele prezentate, evenimentul își propune să contribuie la înțelegerea și gestionarea schimbărilor profunde produse în societate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
Johann Stan este licențiatul și curatorul evenimentului TEDx, având responsabilitatea de a contura direcția tematică și de a coordona dezvoltarea conținutului editorial împreună cu Bogdan Găvază. Evenimentul este organizat independent, sub licență TED, și nu reprezintă o inițiativă organizată direct de TED.
Pe scena TEDxParc du Cinquantenaire ED vor urca personalități care au schimbat comunități prin activitatea lor. Printre speakerii confirmați se numără Cristian Presură, fizician și cercetător, Dorin Prunariu, primul român care a ajuns în spațiu, părintele Constantin Necula, una dintre cele mai apreciate voci ale dialogului dintre credință, educație și societate, Cristi Danileț, cunoscut pentru implicarea sa în educația juridică și promovarea statului de drept, precum și Andreea Bănică, fondatoarea programului „Pașaport pentru Viitor”. Lista invitaților va continua să crească în perioada următoare, reunind români care inspiră prin realizările lor și contribuie la dezvoltarea comunităților din care fac parte.
Conferința Extraordinară RePatriot
TEDxParc du Cinquantenaire ED se va încheia cu Conferința Extraordinară RePatriot, un moment dedicat antreprenorilor români din diaspora și din România, în care inspirația oferită de prezentările TEDx va continua prin dialog, networking și identificarea unor oportunități concrete de colaborare.
Și-au anunțat deja participarea Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier, Marius Bostan, Fondator Repatriot, Antreprenor in serie, Diana Gini, Dorin Fleșeriu și Alex Iordache, urmând ca lista participanților să fie completată în perioada următoare cu alți antreprenori, investitori și lideri ai comunităților românești din diaspora.
Conferința Extraordinară RePatriot își propune să transforme întâlnirea de la Bruxelles într-un punct de plecare pentru noi parteneriate, investiții și proiecte comune, consolidând legătura dintre românii de pretutindeni și locurile natale.
Participarea la TEDxParc du Cinquantenaire ED se face pe bază de bilet, iar pentru toți cei care se consideră că aparțin comunității RePatriot beneficiază de un tarif preferențial de 30 de euro.
Mai multe informații și înscrieri sunt disponibile pe: https://www.repatriot.ro/bruxelles-10-octombrie/.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere.
-
Uncategorizedacum o ziTehnologia Dyson: aliatul tău pentru o vacanță fără compromisuri
-
Evenimenteacum 17 ore„Micul miracol” din Parlament. PSD, PNL, AUR și USR au votat la fel pentru a ține prețul motorinei sub 10 lei / Cum arată măsura
-
acum 3 oreCum alegi parfumul potrivit pentru vară? Ingredientele care rezistă în sezonul cald
-
Featuredacum o orăCâte case de marcat ar trebui să fie active într-un magazin?