Connect with us

Stiri economice

Numărul de insolvențe este mai mic decât anul trecut. De ce nu este asta neapărat o veste bună

Publicat

pe

Numărul insolvențelor a scăzut ușor în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă de anul trecut, dar unii spun că acest lucru poate fi comparat cu liniștea de dinaintea furtunii.

Paul Dieter Cîrlănaru, CITRFoto: CITR

Creșterea dobânzilor (multe din firmele de la noi au credite în euro, iar dobânzile sunt în creștere, nemaivorbind de sub-capitalizarea cronică multor companii românești), piața muncii tensionată și prețurile ridicate ale energiei a fost prea mult de suportat pentru unele companii.

În primul semestru al 2023, mediul antreprenorial a fost mai orientat către noile mecanisme de restructurare – numărul companiilor care au apelat la concordat preventiv crește, iar numărul celor care au intrat în insolvență rămâne relativ constant, a atransmis luni Casa de Insolvență Transilvania. Noua procedură a concordatului preventiv ușurează companiilor aflate în dificultate obținerea aprobării unui Plan de restructurare (vezi aici detalii)

Aproape 3.300 firme au intrat în insolvență în primul semestru din 2023, în scădere cu 6,2%, dar numărul companiilor cu active de peste 1.000.000 de euro care au apelat la protecția procedurii de insolvență crește ușor, la 35 (de la 32)

Firmele cu deficiențe de capitalizare dețin o pondere importantă și în rândul companiilor aflate în insolvență. În medie, în ultimii 15 ani, aproape un sfert (24%) dintre firmele aflate în procedura de insolvență au fost firme cu deficiențe de capitalizare, potrivit datelor BNR, consultate de HotNews.

Fenomenul de insolvență s-a stabilizat în prima parte a acestui an, mai spun oficialii Băncii Naționale, care precizează că aceste firme, deși au o importanță scăzută în economie, generând 2% din valoarea adăugată brută și angajând 2% din totalul angajaților, ele sunt relevante din punct de vedere al disciplinei la plată.

Cele mai afectate domenii sunt: construcțiile (449 companii în insolvență), transporturi rutiere de mărfuri (248 companii) și comerțul (177 companii)

Potrivit CITR, 30 companii au apelat în prima jumătate de an la concordat preventiv, dintre care opt – companii cu active de peste 1 milion de euro, comparativ cu 12 astfel de cereri în întregul an 2022

Aproape 3.300 firme au intrat în insolvență în primul semestru din 2023, în scădere cu 6,2%, dar numărul companiilor de impact care au apelat la protecția procedurii de insolvență crește ușor, la 35.

Cele mai afectate domenii sunt: construcțiile (449 companii în insolvență), transporturi rutiere de mărfuri (248 companii) și comerțul (177 companii).

În București, aproape 700 de firme au apelat la procedura insolvenței, dintre care 17 firme cu active de peste 1 milion de euro. La nivel de județe, distribuția insolvențelor din primul semestru al anului 2023 aduce Bihorul pe prima poziție, cu 241 de companii și 7,33% din totalul insolvențelor înregistrate. Urmează Cluj, cu 174 de companii și o pondere de 5,29% din total, și Constanța, cu 165 de companii, ceea ce reprezintă5,02% din numărul insolvențelor înregistrate, la nivel național.

„În ultimele șase luni, am simțit presiune asupra companiilor care trebuie să facă față unui cost de finanțare mai mare sau incapacității de a plăti datorii amânate foarte mult timp şi care s-au obișnuit cu paradigma aceasta. Interesul crescut al antreprenorilor pentru noile mecanisme de restructurare este tot mai vizibil. 30 proiecte de concordat preventiv nu pare un număr mare, însă pentru economia României este un început de schimbare de mindset. Având în vedere natura confidențială a procedurilor de restructurare, nu avem vizibilitate asupra tuturor proiectelor deschise, mai ales asupra acordurilor de restructurare, așadar putem estima că numărul companiilor care apelează la soluțiile restructurării este mai mare.” declară Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE