Evenimente
Partidul se zbate între ciocanul deficitului bugetar și nicovala bunăstării activiștilor
Coaliția PSD-PNL știe și anunță public încă din februarie că anul acesta nu are nicio șansă să se încadreze în deficitul bugetar prognozat, de 68 de miliarde de lei, iar deficitul real va depăși 90 de miliarde de lei. Și cu toate că discută public de peste șase luni acest lucru, liderii coaliției, împreună cu inspiratorul lor, Klaus Iohannis, sunt incapabili să facă ceva pentru corectarea acestei situații. Ba chiar, în rarele momente când dau semne că i-ar preocupa asta, vorbesc despre creșteri de taxe și despre înjugarea clasei medii românești, și așa destul de firavă. Foarte rar vorbesc despre reduceri de cheltuieli, iar atunci când o fac au grijă ca totul să fie axat pe reducerea unor posturi neocupate. De ce? Simplu, pentru că nu au curaj să își supere activul de partid. Căci reducerea de cheltuieli înseamnă, în primul rând, concedierea unor bugetari, iar aceștia provin fie din cele două partide care conduc România de zeci de ani, fie dintre masa de votanți ai acelorași două partide. Tot reducere de cheltuieli ar însemna și desființarea unor instituții sau comasarea unora, ceea ce presupune mai puține locuri călduțe pentru liderii județeni ai partidelor. În fine, reducerea de cheltuieli ar putea să fie și stoparea achizițiilor ne-necesare sau aiuritoare pe care le fac instituțiile publice sau companiile de stat. Și asta ar însemna închiderea robinetului pentru multe organizații de partid.
Și-atunci, atât Marcel Ciolacu cât și Nicolae Ciucă și adjuncții acestora, punând în balanță obligația legală de reducere a deficitului cu obligația către cei care i-au propulsat în aceste funcții aleg, previzibil de altfel, să nu-și supere deloc colegii de partid.
Căci în vreme ce pozează pe la televizor în salvatorii bugetului, în practică ei coordonează niște sfidătoare risipe de bani publici pe unde apucă:
- Toate instituțiile angajează oameni, nu concediază- de exemplu, Ministerul Energiei, călăul prosperității noastre de anul trecut desfășoară, chiar acum, concursuri pentru ocuparea a 47 de posturi (https://www.stiripesurse.ro/ministerul-energiei-angajeaza-pe-banda-rulanta-inainte-de-reducerea-functiilor-vacante_3039928.html );
- Fotoliile de conducere sunt umplute cu activiști fără legătură cu domeniile guvernate- de exemplu, la Autoritatea pentru Digitalizare, Ciolacu a numit de curând doi vicepreședinți: o tânără de 27 de ani, Mariei Alexandra Chivu, studentă la master, la Universitatea din București, unde studiază Managementul Crizelor, din 2021, dar și pe Andrei Niculae, de 23 de ani, licențiat în Științe Politice, în 2022. Ea pesedistă, el liberal https://romania.europalibera.org/a/digitalizarea-romaniei-pe-mana-unor-tineri-fara-experienta-dar-cu-sustinere-de-la-partid/32539064.html#:~:text=Premierul%20Marcel%20Ciolacu%20a%20semnat,pentru%20Digitalizarea%20Rom%C3%A2niei%20(ADR). ;
- Instituții cu denumiri și atribuții hilare continuă să existe, bunăoară Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), care împarte subvențiile statului pentru companiile feroviare și cumpără material rulant pentru aceleași companii (a se citi, de fapt, pentru CFR Călători), condusă de către absolventul de istorie Ștefan Roșeanu;
- Nu în ultimul rând, un festival de aruncat banii pe fereastră pe la companiile de stat, cum ar fi un contract de 17 milioane de dolari pentru achiziția de „servicii de consultanță, coaching și mentorat” în activități manageriale https://economedia.ro/nuclearelectrica-cumpara-consultanta-pentru-directorime-de-17-milioane-de-dolari-expertii-vor-asigura-coaching-si-mentorat-pentru-sefi-in-urmatorii-patru-ani.html . Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, iar la startul licitației s-a înscris și firma olandeză ( de la cei care apără spațiul Schengen de invazia românilor) favorită, WTS Energy.
Acestea sunt doar niște mici exemple de tocat banii publici. La care am mai putea adăuga încurajarea pierderilor oricât de mari la mamuții de stat (iată doar cifrele pentru 2022): 427 de milioane de lei la Termoenergetica, 176 de milioane de lei la CFR Călători, încă 153 de milioane de lei la CFR Marfă, etc. A, apropos, știți că statul nostru deține cam jumătate din acțiuni la o firmă, Șantierul Naval Mangalia, care nu a avut profit în niciun an după 1990? Și care a avut administratori vreo 100 de ștabi din cele două partide în toți acești ani…
Partidele din România există pentru a asigura bunăstarea propriilor activiști. Acesta este un lucru simplu și verificat în toate guvernările de până acum. Și din cauza asta și-au pierdut capul toți premierii, președinții și liderii de partid din această țară: pentru că nu au reușit să potolească foamea de bani și de putere a activului propriu. Și tot în aceeași situație se regăsește și partidul aflat astăzi la putere, PSD-PNL.
Pentru a fi cât se poate de clar în ce situație se află statul nostru, începem prin a prezenta câteva lucruri simple:
În anul 2019, atunci când Klaus Iohannis a preluat personal guvernarea țării, PIB-ul României s-a ridicat la valoarea de 1059 de miliarde de lei (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_2019r_def.pdf ). Pentru anul 2023, PIB-ul prognozat de către guvern este de 1591 de miliarde de lei (https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/bgc30062023.pdf ). Cu alte cuvinte, fără a ne mai încurca în rata inflației și cu indicii de creștere reală, să observăm că, în termeni nominali, economia României crește în cei patru ani de regim Iohannis- PNL-PSD cu fix 50%!
Hai să ne uităm acum la veniturile populației: veniturile medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2019, în termeni nominali, 4872 lei pe gospodărie şi 1889 lei pe persoană, iar cheltuielile au fost, tot în trimestrul III 2019, în medie, de 4202 lei lunar pe gospodărie (1630 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,3% din nivelul veniturilor totale (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr3r19.pdf ). Iar acum, la finalul guvernărilor Orban și Cîțu (PNL) și Ciucă (PSD-PNL) avem următoarea situație: veniturile lunare au reprezentat în trimestrul I 2023, în termeni nominali, 6979 lei pe o gospodărie, reprezentând 2797 lei pe o persoană, iar cheltuielile lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5971 lei pe o gospodărie (2393 lei pe o persoană) și au reprezentat 85,6% din veniturile totale (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr1r23.pdf ).
Practic, în termeni nominali, veniturile populației au crescut din septembrie 2019 până în martie 2023 cu 43%! Iar cheltuielile făcute de populație au crescut tot cam la fel, cu 42%! Astfel încât putem spune că populația a sărăcit față de 2019, dacă economia a crescut cu 50%, iar veniturile doar cu 42%.
Dar să vedem ce a făcut statul în tot acest timp: în 2019, veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 mld lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 369,43 mld lei, cu 48 de miliarde de lei deficit bugetar (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/162114/nota_bgcdecembrie2019.pdf ). Pentru anul 2023, guvernul a prognozat venituri bugetare în sumă de 539, 6 miliarde de lei și cheltuieli în sumă de 607,9 miliarde de lei, cu un deficit bugetar de 68 de miliarde de lei (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20Buget%202023%208%20dec_final.pdf ).
Practic, în termeni nominali, veniturile statului ar trebui să crească cu 68% , iar cheltuielile statului cu 65%.
Dar astăzi, noi știm că, de fapt, deficitul bugetar va fi mult mai mare decât cel prognozat, undeva în plaja 90-100 de miliarde de lei, adică veniturile realizate vor fi cu vreo 20 de miliarde de lei mai mici, iar cheltuielile cu vreo 20 de miliarde de lei mai mari.
O primă concluzie ar fi aceea că, deși economia care ne hrănește pe toți au crescut cu 50% în acest timp, veniturile oamenilor au crescut doar cu 43%, iar cele ale statului cu 68%, adică mult mai mult. Statul, așadar, nu simte deloc criza inflaționistă prin care trecem. Dar noi o simțim, căci cheltuim cu doar 42% mai mult ca în 2019, în vreme ce statul cheltuie cu nonșalanță cu minim 65% mai mult decât în 2019. Mai simplu spus, dragi români, guvernanții au avut grijă doar de stat, adică de ei și de membrii lor de partid și au neglijat total populația care îi votează cuminte, în mod masochist, o dată la patru ani.
Faptul că economia a funcționat și a alimentat cu bani bugetul cel hulpav se observă și din creșterea cifrei de afaceri globală, la nivelul țării, de la 1661 de miliarde de lei în 2019 la 2374 de miliarde de lei în 2022:
Pentru a fi mai clar, să spunem că avem o creștere 2022 față de 2019 de 43%, în vreme ce profiturile la nivelul întregii economii au crescut mult mai rapid, de la 91 de miliarde de lei în 2019 la 203 miliarde de lei în 2022. Adică au crescut cu 123%! Mai mult decât dublu. Este, poate, interesant de observat că profiturile firmelor au crescut de trei ori mai rapid decât veniturile populației!
Hai să mai consemnăm o concluzie: din 2019 încoace, economia a crescut cu 50%, veniturile populației doar cu 43%, dar profiturile firmelor cu 123%, iar veniturile statului cu 68%! Este acesta un stat corect construit? Pentru a fi fidelă realității fotografia aceasta, să mai spunem că veniturile populației despre care vorbim sunt venituri brute, adică ele sunt lipsite de impozitul pe venit și contribuțiile la sănătate și la pilonul II de pensii de care guvernul a scutit a șaptea parte a salariaților din țară.
Și totuși, cum este posibil ca veniturile și cheltuielile statului să crească mai rapid decât economia și mult mai rapid decât veniturile populației sau ale firmelor din țară?
Explicațiile sunt cât se poate de simple: în primul rând, statul are acces facil la finanțare, căci principala activitate a băncilor românești este cumpărarea de obligațiuni de stat. Asta în vreme ce firmele de aici sau populația abia-abia reușesc să obțină credite de la bănci. Și doar o mică parte dintre cei care doresc să se împrumute. Și dacă dobânda pe care o plătește statul băncilor pentru finanțare este de 6-7%, firmele plătesc peste 12-13% pentru creditele luate pentru capitalul de lucru. Deși firmele sunt profitabile, având venituri mai mari decât cheltuielile, în vreme ce statul funcționează pe deficit, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile!
În al doilea rând, statul poate face tot ceea ce vrea guvernul să facă. Mai ales să se împrumute, astfel încât datoria publică a României s-a dublat în perioada despre care vorbim, de la 373 de miliarde de lei în decembrie 2019 la 731 de miliarde de lei în mai 2023:
În al treilea rând, statul poate oricând abuza de dreptul său de a stabili, în mod discreționar, creșterea oricăror taxe: a TVA-ului (pe care l-a crescut în cazul unor produse), a impozitelor pe venit (pe care l-a crescut de exemplu în cazul dividendelor) sau a impozitelor pe profit/cifră de afaceri (pe care l-a crescut în cazul microîntreprinderilor).
Deci statul poate să ia oricând oricâte și oricât de mari taxe și impozite își dorește, se poate împrumuta oricând la bănci cu dobânzi mult mai mici decât o fac firmele și își poate permite să aibă o datorie oricât de mare. Iar cel mai important: își poate permite să cheltuie mai mult decât are, ceea ce nu prea poate nicio firmă și niciun om sănătos la cap.
Ei, dar să vedem pentru ce a luat guvernul nostru atâția bani și pentru ce a cheltuit atâția bani în tot acest timp. Ei bine, în iunie 2023 aveam peste 1 284 000 de bugetari ( https://mfinante.gov.ro/documents/35673/149720/posturiocupateiunie2023.xls) . Cu aproape 50 000 mai mulți decât cei 1 235 000 existenți în octombrie 2019 (https://www.profit.ro/stiri/economie/statul-a-adaugat-4-000-de-bugetari-in-decembrie-bilantul-guvernului-pnl-noiembrie-2019-decembrie-2020-a-ajuns-la-un-plus-de-14-000-de-angajati-in-sectorul-public-19952493 ). Așadar, principala realizare a guvernelor păstorite de Klaus Iohannis a fost să plaseze încă 50 000 de oameni din activul de partid în aparatul de stat. Dacă vă întrebați de ce, iată și răspunsul: pentru că salariul mediu net în administrația publică este de 6009 lei în iunie 2023, cu o treime peste salariul mediu net din economie (doar 4600 de lei). Iar dragii de bugetari ne-au costat în 2019 102 miliarde de lei, iar în 2023 ne vor costa cel puțin 126 de miliarde de lei (63 de miliarde de lei au costat doar pe primul semestru).
Pe ce a mai cheltuit guvernul nostru așa de mult? Păi, de exemplu, în 2019 statul nostru a cheltuit 12 miliarde de lei pentru dobânzi, iar în 2023 a cheltuit 16 miliarde de lei doar în primele șase luni ale anului, deci va cheltui cam 32 de miliarde de lei pe tot anul. Iată, așadar, o cheltuială suplimentară de 20 de miliarde de lei/an doar cu dobânzile! Păi ce credeați, că împrumuturile alea masive sunt gratis ?
Pe subvenții statul a cheltuit doar 7 miliarde de lei în 2019 și 9 miliarde de lei doar pe primele șase luni din 2023, adică vom avea cam 18 miliarde de lei pe tot anul.
Iar cu bunuri și servicii țineți-vă bine: 52 de miliarde de lei în 2019 și minim 72 de miliarde de lei în 2023 (36 de miliarde de lei doar pe primul semestru).
115 miliarde de lei a cheltuit statul pentru asistență socială pe tot anul 2019 și 98 de miliarde de lei doar pe șase luni din 2023, deci vreo 196 de miliarde de lei pe tot anul acesta!
43 de miliarde de lei au fost cheltuielile cu investițiile în 2019 și 32 de miliarde de lei cele din ianuarie-iunie 2023, deci vom avea peste 64 de miliarde de lei la investiții pe tot anul acesta.
Iată că situația gravă în care se află finanțele țării astăzi este cauzată, exclusiv, de către lăcomia statului, care suge orice urmă de bani din economie, sufocând-o , dar și de nesăbuința și aroganța cu care cheltuie banul public politicienii puși să păzească pușculița cu bani a națiunii. Și-atunci ne întrebăm cum ar putea, oare, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis să-i îndepărteze de la borcanul de miere tocmai pe cei care i-au ales șefi pe la partidele lor? Răspunsul este cât se poate de evident în lipsa de acțiune a liderilor coaliției
Evenimente
„Micul miracol” din Parlament. PSD, PNL, AUR și USR au votat la fel pentru a ține prețul motorinei sub 10 lei / Cum arată măsura
Dacă în privința noului guvern nu se înțeleg, în prima zi a sesiunii extraordinare social-democrații și liberalii au căzut de acord, în comisiile parlamentare, pe mai multe proiecte legislative, introduse pe ordinea de zi în ultimul moment.
Parlamentarii au fost chemați la muncă din vacanță pentru a vota o serie de proiecte rămase restante din PNRR. Însă, pe lângă acestea, grupurile parlamentare au decis să discute și ințiativele privind prețul carburanților, TVA la locuințe și deblocarea angajărilor pe posturile vacante din sănătate.
Proiectele urmează să fie votate în plenurile celor două Camere.
Unanimitate pentru măsuri privind piața carburanților
O primă măsura în cazul căreia PSD și PNL au căzut de acord este referitoare la piața carburanților și, potrivit estimărilor, ar ține prețul standard al motorinei sub 10 lei.
Inițial, parlamentarii PSD au propus ca TVA-ul la carburanți să fie redus, la pachet cu reducerea accizei sau a cantității de bio-diesel din motorina finală. Măsurile ar fi urmat să fie aplicate pe o perioadă de 6 luni.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis, în ședința comisiei de buget-finanțe de la Senat că propune să „nu intram pe zona de modificări pe TVA pentru că este contrar dreptului european, dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, între 5 și 25% care să se modifice în funcție de schimbările de pe piață”. Această propunere a fost aprobată de toți parlamentarii care fac parte din comisie, inclusiv de cei de la PSD și de la AUR.
Ministrul Finanțelor a propus, de asemenea, ca imediat după ce legea intră în vigoare să fie aplicată o reducere de 10% a accizei.
El a mai spus că în urma discuțiilor pe care le-a avut luni dimineața cu reprezentanții pieței de carburanți, a constatat că există risc de penurie.
În ședința comisiei, parlamentarii au aprobat în unanimitate amendamentele propuse de Ministerul Finanțelor, deci și înlocuirea reducerii TVA cu măsura accizei dinamice.
„Domnul ministru Nazare a avut un argument serios. A avut o propunere, am discutat-o în prealabil și am căzut de acord pe acest mecanism, de reducere dinamică a accizei”, a precizat Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei (PSD) la finalul ședinței.
„Reducerea dinamică a accizelor este o variată mult mai flexibilă care ne lasă să acționăm timp de trei luni. La fiecare 2 săptămâni Ministerul Finanțelor va evalua acciza. Reducerea TVA nu era compatibilă cu dreptul european. Așteptăm raportul agenției Fitch si Moody’s, această prevedere (n. red – reducerea TVA) nu ne-ar fi ajutat să menținem ratingul”, a explicat, la rândul său Nazare.
Proiectul trebuie să treacă de votul din plenul Senatului, apoi de Camera Deputaților.
Acord și pe prelungirea cotei de TVA de 9% pentru locuințe
PSD a depus un proiect prin care să prelungească termenul până la care pot fi cumpărate locuințe cu TVA 9%. După atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), mai multe persoane care au semnat promisiuni de vânzare pentru locuințe au fost afectate – la momentul la care aceste persoane vor putea să semneze contractele de vânzare-cumpărare și să finalizeze achiziția, TVA-ul ar fi crescut la 21%.
Proiectul PSD prevedea inițial prorogarea termenului până la 1 octombrie, doar pentru persoanele care au o promisiune de vânzare semnată până la 31 iulie. Și AUR, și PNL depuseseră proiecte similare.
În comisiile de specialitate, toate partidele au fost de acord cu prelungirea acestui termen până la 30 septembrie, dar cu măsuri tranzitorii.
„Am creat un regim tranzitoriu până la 30 septembrie și posibilitatea ca toate personale care au promisiuni de cumpărare să își poată încheia contractele în siguranță fără să fie afectați de atacul de la ANCPI”, a spus Alexandru Nazare luni.
Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii, a spus că au existat mai multe amendamente „care stabilesc dispoziții tranzitorii, pentru că legea așa cum știți, pe parcursul legislativ, nu poate fi adoptată până la 1 august, care era data limită în încheierea contractelor. Vor mai fi câteva zile în funcție de când va promulga președintele legea. Am stabilit și niște dispoziții tranzitorii și pentru cei care eventual vor încheia actele notariale în perioada până la promulgare”.
Vot covârșitor pentru deblocarea angajărilor în sănătate
O altă modificare legislativa asupra care a trecut fără niciun vot împotrivă a fost cea referitoare la deblocarea angajărilor în sănătate.
PSD a introdus un amendament la legea reformei în sănătate, iar în ședința comisiei de sănătate de la Camera Deputaților, amendamentul a trecut cu o majoritate covârșitoare – 17 voturi pentru, zero voturi împotrivă. Totuși, în acest caz trei liberali s-au abținut.
Potrivit surselor HotNews, la Finanțe amendamentul nu e foarte bine privit. Surse din ministerul condus de liberalul Nazare spun că ar fi fost nevoie ca aceste angajări, în jur de 10 mii, să fie eșalonate, în funcție de spitalele unde situația este critică.
Rămâne ca amendamentul să fie validat și în plenurile Camerei Deputaților și Senatului.
Evenimente
România pierde 12 locuri la competitivitate. O nouă serie RPEP pentru liderii care schimbă organizații
Romanian Performance Excellence Program (RPEP), program de excelență managerială inspirat de modelul Baldrige din Statele Unite, deschide înscrierile pentru o nouă serie, care începe la finalul lunii septembrie 2026, la București. Programul este destinat liderilor care doresc să își crească performanța organizației printr-un model internațional validat în companii și instituții de referință. Seria este limitată la doar 15 organizații, pentru a asigura mentorat și aplicare practică pe parcursul celor nouă luni de program.
Un semnal de alarmă pentru economia românească
Clasamentul anual publicat de Institute for Management Development (IMD), la 18 iunie 2026, plasează România pe locul 61 din 70 de economii analizate, cu 12 poziții mai jos decât în anul anterior – cea mai abruptă cădere din ultimii patru ani. România se află acum în urma Poloniei (locul 41), Ungariei (51) și Bulgariei (56), fiind urmată îndeaproape doar de Mexic și Slovacia.
Cel mai îngrijorător rezultat apare la capitolul eficiența mediului de afaceri, unde România a coborât de pe locul 50 pe locul 69. Există însă și un semnal încurajator: infrastructura este singurul pilon aflat în creștere, de pe locul 51 pe locul 47. Investițiile pot produce rezultate, însă acestea depind de organizații capabile să le valorifice prin management performant.
„România nu duce lipsă de talent, ci de sistem. Avem companii bune și antreprenori care construiesc în condiții dificile, însă performanța pe termen lung apare atunci când leadershipul, strategia, oamenii și procesele funcționează împreună. Tocmai această nevoie stă la baza Romanian Performance Excellence Program”, declară Marius Bostan, coordonatorul programului.
Nouă luni pentru transformarea organizației
Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM) organizează noua serie RPEP, un program construit după principiile modelului Malcolm Baldrige National Quality Award, cu sprijinul RePatriot pentru atragerea unor executivi români cu experiență internațională.
Programul începe cu un modul intensiv desfășurat la București, urmat de opt luni de implementare și mentorat. Participanții aplică metodologia direct în propria organizație, își evaluează procesele, identifică punctele forte și ariile de îmbunătățire și construiesc un plan concret de creștere a performanței.
Programul se adresează directorilor generali, antreprenorilor și managerilor cu responsabilitate directă asupra performanței organizației și este deschis companiilor private, universităților, instituțiilor medicale și organizațiilor din administrația publică.
Modulul intensiv este susținut de Dr. Steven Hoisington, specialist cu aproape 40 de ani de experiență în managementul calității și îmbunătățirea performanței organizaționale, fost executiv IBM și Flowserve și evaluator Baldrige, care va lucra în România cu participanții programului.
„Evaluarea ajută organizațiile să își identifice ariile de îmbunătățire și să valorifice mai bine punctele forte pe care le au deja. Pentru organizațiile din România, acest proces poate însemna performanță operațională mai bună, productivitate și competitivitate crescute. Îmi doresc ca Romanian Performance Excellence Program să devină un reper național și un catalizator al performanței de nivel mondial”, declară Dr. Steven Hoisington.
Rezultatele seriilor anterioare
Din 2023, peste 70 de lideri au parcurs programul Romanian Performance Excellence Program.
În ediția din 2025, 15 organizații au fost evaluate de experți români și internaționali. Autonom și Transgaz au obținut cea mai înaltă distincție – Excellence – demonstrând că organizațiile românești pot atinge standarde comparabile cu cele internaționale printr-un sistem de management bine construit.
„România nu are o problemă de potențial, ci una de sistem. Romanian Performance Excellence Program oferă liderilor un cadru verificat și instrumentele necesare pentru a produce schimbări reale în organizațiile lor. Este, în esență, un MBA aplicat direct pe propria organizație, cu rezultate care pot fi observate în câteva luni”, declară Dr. Victor Tudoran, Director de Dezvoltare, General Survey Corporation.
Puțini știu că unul dintre părinții managementului modern al calității, Joseph M. Juran, s-a născut la Brăila. Emigrat în Statele Unite în copilărie, Juran a devenit unul dintre cei mai influenți specialiști în managementul calității la nivel mondial, iar principiile dezvoltate de el au contribuit la apariția modelului Baldrige. Prin Romanian Performance Excellence Program, o parte din această moștenire profesională revine astăzi în România, adaptată provocărilor actuale ale liderilor și organizațiilor.
Modelul Baldrige și recunoașterea internațională
Romanian Performance Excellence Program este inspirat de Malcolm Baldrige Performance Excellence Framework, modelul american de referință pentru excelență organizațională, dezvoltat de National Institute of Standards and Technology (NIST). Cadrul oferă organizațiilor un sistem riguros de evaluare a leadershipului, strategiei, proceselor, oamenilor și rezultatelor, fiind utilizat de unele dintre cele mai performante organizații din lume.
Activitatea RPEP a fost evaluată pozitiv la Washington, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Fundației Baldrige și ai programului Baldrige din cadrul NIST. Inițiativa beneficiază de sprijinul Departamentului Comerțului al Statelor Unite și al organizației Alianța, condusă de Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, membru al Consiliului Consultativ al programului alături de Felix Pătrășcanu și Alin Angheluță.
Înscrieri
Noua serie începe în septembrie 2026 si este limitată la 15 organizații.
Înscrierile sunt deschise până la 24 august 2026 și se realizează prin transmiterea unei scrisori de intenție și a unui CV la adresa baldrige@fntm.ro. Candidații selectați vor fi invitați la un interviu de admitere, iar programul se va desfășura preponderent în limba engleză.
Într-un context în care competitivitatea României scade, investiția în calitatea managementului poate deveni unul dintre cele mai importante avantaje strategice ale organizațiilor românești.
Peste 700 de români din diaspora și din România sunt așteptați pe 10 octombrie la TEDxParc du Cinquantenaire ED. RePatriot este Partener Strategic al evenimentului si organizează în marja evenimentului o Conferința Extraordinară, dedicată antreprenorilor și liderilor comunităților românești.
Bruxelles devine, pentru o zi, locul de întâlnire al românilor care inspiră, construiesc și creează punți între diaspora și România. Pe 10 octombrie 2026, începând cu ora 13.00 până seara târziu la L’Amphithéâtre Henri La Fontaine din cadrul Université Libre de Bruxelles (ULB), va avea loc TEDxParc du Cinquantenaire ED, primul eveniment TEDx organizat în limba română în diaspora.
Evenimentul își propune să reunească peste 700 de români din Belgia, din alte state europene și din România, într-o zi dedicată ideilor care inspiră, dialogului și construirii unei comunități românești tot mai conectate. Sunt așteptați antreprenori, profesioniști, lideri ai comunităților românești, reprezentanți ai mediului academic, studenți și toți cei care cred în puterea ideilor și a colaborării.
TEDx este una dintre cele mai importante platforme internaționale dedicate ideilor care merită împărtășite. În întreaga lume, evenimentele TEDx aduc pe aceeași scenă oameni care schimbă comunități, dezvoltă afaceri, inovează și inspiră prin experiențele lor.
RePatriot este Partener Strategic al acestei ediții și susține inițiativa de a conecta românii din diaspora cu cei din România, prin dialog, colaborare și proiecte comune.
“Pe 10 octombrie, la Bruxelles, nu asistăm doar la un eveniment ci scriem istorie. Primul TEDx românesc din diaspora, împreună cu Conferința Extraordinară RePatriot, este momentul în care românii de pretutindeni se întâlnesc ca o singură forță, să transforme moștenirea în creativitate vie și ideile în acțiune concretă. Dacă vă plac ideile comunității RePatriot, biletele speciale vă așteaptă, ca un cadou din partea noastră. Haideți să construim împreună viitorul!” a declarat Marius Bostan, inițiatorul Repatriot.
Idei care inspiră, oameni care construiesc
Tema acestei ediții, „Legacy x Creativity”, urmărește identificarea unor întrebări relevante, acel „X” care poate crea o punte între moștenirea noastră și creativitate. Prin ideile și perspectivele prezentate, evenimentul își propune să contribuie la înțelegerea și gestionarea schimbărilor profunde produse în societate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
Johann Stan este licențiatul și curatorul evenimentului TEDx, având responsabilitatea de a contura direcția tematică și de a coordona dezvoltarea conținutului editorial împreună cu Bogdan Găvază. Evenimentul este organizat independent, sub licență TED, și nu reprezintă o inițiativă organizată direct de TED.
Pe scena TEDxParc du Cinquantenaire ED vor urca personalități care au schimbat comunități prin activitatea lor. Printre speakerii confirmați se numără Cristian Presură, fizician și cercetător, Dorin Prunariu, primul român care a ajuns în spațiu, părintele Constantin Necula, una dintre cele mai apreciate voci ale dialogului dintre credință, educație și societate, Cristi Danileț, cunoscut pentru implicarea sa în educația juridică și promovarea statului de drept, precum și Andreea Bănică, fondatoarea programului „Pașaport pentru Viitor”. Lista invitaților va continua să crească în perioada următoare, reunind români care inspiră prin realizările lor și contribuie la dezvoltarea comunităților din care fac parte.
Conferința Extraordinară RePatriot
TEDxParc du Cinquantenaire ED se va încheia cu Conferința Extraordinară RePatriot, un moment dedicat antreprenorilor români din diaspora și din România, în care inspirația oferită de prezentările TEDx va continua prin dialog, networking și identificarea unor oportunități concrete de colaborare.
Și-au anunțat deja participarea Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier, Marius Bostan, Fondator Repatriot, Antreprenor in serie, Diana Gini, Dorin Fleșeriu și Alex Iordache, urmând ca lista participanților să fie completată în perioada următoare cu alți antreprenori, investitori și lideri ai comunităților românești din diaspora.
Conferința Extraordinară RePatriot își propune să transforme întâlnirea de la Bruxelles într-un punct de plecare pentru noi parteneriate, investiții și proiecte comune, consolidând legătura dintre românii de pretutindeni și locurile natale.
Participarea la TEDxParc du Cinquantenaire ED se face pe bază de bilet, iar pentru toți cei care se consideră că aparțin comunității RePatriot beneficiază de un tarif preferențial de 30 de euro.
Mai multe informații și înscrieri sunt disponibile pe: https://www.repatriot.ro/bruxelles-10-octombrie/.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere.
-
Evenimenteacum 23 de ore„Micul miracol” din Parlament. PSD, PNL, AUR și USR au votat la fel pentru a ține prețul motorinei sub 10 lei / Cum arată măsura
-
Uncategorizedacum o ziTehnologia Dyson: aliatul tău pentru o vacanță fără compromisuri
-
acum 9 oreCum alegi parfumul potrivit pentru vară? Ingredientele care rezistă în sezonul cald
-
Featuredacum 7 oreCâte case de marcat ar trebui să fie active într-un magazin?