România ocupă locul 1 în Europa la producția de miere, lucru care impune dezvoltarea unui cadru legislativ care să protejeze și să motiveze producătorii locali. O serie de organizații relevante pentru domeniul apicultorilor solicită creare unui nou “contract social” care să susțină activitatea acestora și protejarea acestui aliment ce poate fi considerat o comoară națională.

România se confruntă, în prezent, cu o mare problemă în ceea ce privește etichetarea, trasabilitatea și măsurile de derogare de la folosirea neonicotinoide în domeniul apiculturii. Considerată nu doar un simplu aliment, ci o sursă de sănătate pentru unele dintre categoriile cele mai vulnerabile, cum ar fi copiii și cei cu diverse forme de diabet, aceasta are nevoie de un cadru sănătos în care să fie comercializată, atât pe plan local, cât și la nivel internațional. În Parlamentul European au fost propuse deja diverse proiecte legislative menite să reglementeze această ramură a agriculturii, atât de benefică pentru populație. Franța și Spania, două dintre țările care produc și consumă în mod generos acest super-aliment, au adoptat, recent, o legislație care vizează obligativitatea menționării țărilor de origine a mierii din amestecurile comercializate. Aceste măsuri trebuie implementate cât mai rapid și în țara noastră pentru a conferi mai multă valoare mierii și produselor pe bază de miere și pentru a evita alimentarea paradoxului conform căruia România este cel mai mare producător la nivel de UE, dar vinde foarte puțin pe piața europeană.

Asigurarea oferită cumpărătorului cu privire la calitate și puritate este cartea de vizită reprezentată de etichetarea corectă. Acest lucru trebuie realizat cu ajutorul unor organizații și a unor laboratoare, la susținerea ANPC, autoritatea direct răspunzătoare de etichetarea corectă a produselor. Controlul calității, noi reglementări de etichetare și impunerea unor standarde de puritate conforme cu cele de la nivel european pot contura și defini un cadru sănătos pentru un domeniu atât de sensibil, dar atât de benefic și sănătos.

Good Food Project, organizație dedicată problemelor obținerii hranei în țara noastră și UE în colaborare cu Romapis, federația asociațiilor apicole din România au o organizat, recent, o masă rotundă în Parlamentul României, cu tema „Mierea – un super aliment pentru sănătatea fiecăruia dintre noi”.  La eveniment au luat parte deputați, secretari de stat din Ministerul Agriculturii, medici, reprezentanți ai organizațiilor ce apără drepturile mamelor și copiilor, și europarlamentari.  Principala temă de discuție a vizat problema apicultorilor din țara noastră, afectați serios de lipsa acestui cadru legislativ actualizat și a unor sisteme de normare absolut necesare pentru unul dintre cele mai importante sectoare din alimentație. Cele două organizații au solicitat recunoașterea importanței acestui produs pentru alimentație, în special pentru copii și persoanele cu probleme de sănătate.

“Deși România este cel mai mare producător de miere din EU, apicultorii români trebuie să facă față unor probleme legate de etichetarea produselor care îi afectează serios. Mai mult, consumatorii, la rândul lor, în special categoriile vulnerabile cum ar fi copiii sau diabeticii sunt grav impactati, rafturile magazinelor din Romania fiind pline de miere falsificată, miere de laborator, cu o eticheta înșelătoare. Ne dorim adoptarea unui proiect de lege care susține o etichetare corecta, menită să protejeze industria apicola românească, precum si pe consumatorii de miere.” a declarat Ciprian Boboi, fondator The Good Food Project. 

Situația consumului de miere este diferită între statele europene și datorită capacității consumatorilor de a înțelege valoarea și importanța mierii în alimentație. Însă indiferent de  motivație, consumatorul are dreptul să fie corect informat asupra alimentului pe care îl cumpără. Apicultura nu este o activitate care să poată fi dezvoltată pe principii industriale, nu poate fi amplificată semnificativ prin tehnologizare, deoarece resursa umană este esențială. De aceea veniturile din apicultură, chiar și în vremuri mai bune, nu ar putea genera venituri foarte mari, așa cum se întâmplă în alte ramuri ale alimentației. Averea cea mai de preț a apicultorului este calitatea mierii pe care o produce, de aceea trebuie protejată atât producția acestui aliment, cât și producătorul său.

“Apicultura României traversează, acum, o perioadă dificilă. Situația a început să se deterioreze de prin anii 2015, existând un cumul de factori care au dus la o încetinire a avântului producătorilor până în punctul în care, în ziua de astăzi, se manifestă o tendință îngrijorătoare de stagnare și chiar de pierdere a interesului pentru creșterea albinelor.  Principalele motive ar fi: căderea prețului mierii până aproape de sau chiar sub pragul de sustenabilitate; folosirea irațională a pesticidelor și impactul unor entități patologice relativ recente. Așadar, noi, apicultorii, avem nevoie de mai multă susținere din partea statului, trebuie să fim mult mai uniți în apărarea intereselor noastre, să ne preocupăm de dezvoltarea pieței interne, să contribuim la educarea și informarea corectă a consumatorilor, să dezvoltăm metode de comerț cu miere care să fie în mâinile producătorilor și care să asigure și succesul pe plan internațional”, susține Constantin Dobrescu, Vicepreședintele Federației Romapis.

Contextul legislativ European este destul de optimist cu privire la etichetarea țărilor de origine, după cum susține Dacian Cioloș, membru al comitetului de agricultură și dezvoltare rurală în Parlamentul European, însă pe plan local este nevoie de o nouă abordare: ”Uniunea Europeană importă 40% din consumul său de miere, ceea ce o face probabil cea mai atractivă piață pentru acest aliment din lume, iar mai mult de 50% din importuri vin din China și Ucraina. Din păcate, aproximativ 46% din mierea importată în UE e suspectată că ar fi falsificată. Din acest motiv, la nivelul UE se discută modificarea Directivei Europene referitoare la Standardele de Comercializare a Mierii pentru a fi specificate cel puțin țările de origine, sperăm inclusiv cu procentaj de cantitate. Alți mari producători de miere, precum Spania sau Franța, au deja legislație pe etichetare cu specificarea țărilor de origine, deci problema poate rezolvată și în România. La noi, statul nu face ce trebuie să facă, statul reacționează la presiunea asociațiilor. Însă și structura de organizare a producătorilor trebuie să fie mai închegată. La nivel european, există potential de comercializare a mierii de calitate, deci nici nu e nevoie să ne uităm în afara Uniunii ca să vindem mierea la prețuri bune. Este cea mai bună piață după Statele Unite și probabil că la nivel calitativ e în fața lor”. 

Așadar, România, ca mare producător de miere cu prețuri competitive ar putea performa dacă cadrul legislativ și motivarea apicultorilor ar crea contextul propice. În acest sens, un nou proiect de lege, menit să stimuleze acest sector a fost înaintat. A existat, în 2017, o primă inițiativă legislativă pentru modificarea legii apiculturii, finalizată prin legea 79/2020, promulgată cu mai bine de 3 ani în urmă. Noutatea pe care o aducea această lege în privința mierii era etichetarea cu obligativitatea menționării țărilor de origine a mierii din amestecurile care se vând, de regulă, în retail. Această lege nu a fost, însă, aplicată, întrucât Ministerul Agriculturii nu a elaborat normele de aplicare. Între timp, a apărut o nouă inițiativă legislativă, de corectare a legii 79/2020, care vizează obligativitatea producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil, pe etichetă, țara sau țările de origine pentru amestecurile de miere provenite din CE, precum și cantitatea corespunzătoare a acestora exprimată în procente. Însă nici această lege pentru completare nu va putea fi pusă în aplicare fără implicarea directă a Ministerului Agriculturii. In perioada următoare, eforturile apicultorilor români vor fi direcționate către modificarea regulilor de etichetare a mierii la nivelul Uniunii Europene, pentru o mai bună normare a acestui sector.

Romapis și Good Food Project vor continua dialogul referitor la cele mai bune modalități de a susține apicultura din țara noastră, atât cu autoritățile de reglementare cât și cu toate celelalte părți interesate. Acest dialog va fi realizat atât prin intermediul unor noi mese rotunde, cât și prin alte evenimente menite să susțină cauza mierii românești.