Evenimente
O adevărată cutie a Pandorei/Dezvăluirile BIHOREANULUI, care l-a surprins pe şeful Parchetului Beiuş, procurorul Cosmin Pantea, petrecând nopţile, ore în şir, în compania unei poliţiste, în sediul instituţiei – Ziarul Incisiv de Prahova
Distins cu titlul de “Politsitul anului” in 2011, chiar inainte de a trece in magistratura, Cosmin Pantea a uitat cum e sa fii politest, de cum a ajuns magistrate. Acum isi bate joc de oamenii legii, tinundu-I cu orele pe corridor, primindu-i numai cu programare, umilindu-i, hartuindu-i, ba chiar pedepsindu-i cu dosare penale pe cei incomozi. Cu o singura exceptie: inspectorul principal Mihaela Pupea, pentru care este in stare de orice si e prezent la orice ora…
Iata ce dezvaluie Laura Gal de la BIHOREANUL:
Noile informaţii arată că prim-procurorul îşi foloseşte de mult timp funcţia pentru a-şi satisface orgoliile personale şi pe cele ale protejatei sale. Femeia voia funcţie de conducere şi l-a „intoxicat” cu informaţii false despre colegii ei, în baza cărora magistratul le-a făcut dosare penale şi a stârnit un uriaş scandal în sistemul judiciar, ce dăinuie de ani de zile.
Mai mult, pentru a „secretiza” vizitele poliţistei, procurorul a intrat în conflict şi cu fostul şef al jandarmilor din Beiuş. Deranjat că acesta le cerea subalternilor să consemneze vizitele lungi şi dese ale amicei sale, Pantea a mers până acolo încât a obţinut de la conducerea Jandarmeriei Bihor să-i interzică ofiţerului incomod accesul în clădirea Parchetului, deşi răspundea de paza ei…
Noaptea, ca hoţii
În urmă cu două săptămâni, BIHOREANUL a dezvăluit situaţia total anormală de la Parchetul Beiuş, unde prim-procurorul Cosmin Pantea şi o poliţistă, inspectoarea principală Mihaela Pupea, petreceau regulat ore în şir singuri în sediul instituţiei, serile şi nopţile, fără justificare şi fără ca vizitele acesteia să fie consemnate, conform normelor, în registre.
Femeia a fost filmată repetat părăsind sediul Parchetului la ore târzii, iar când a fost prinsă „în flagrant” de o echipă a ziarului (VIDEO jos), şi ea, şi ceilalţi „actori” au intrat în silenzio stampa. Sau au încercat să acopere, prin tertipuri şi minciuni, situaţia…
Dacă Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Bihor a confirmat că ofiţereasa era în concediu şi nu se afla cu treburi în instituţia condusă de Pantea, şefii magistratului nu au reuşit nici până azi să-i explice comportamentul nepotrivit, pretinzând că informaţiile ar fi date… cu caracter personal.
Iar jandarmii, complicii escapadelor nocturne pe care le-au „acoperit” la cererea lui Pantea, au dat şi ei explicaţii penibile: dacă şeful Parchetului i-a dat „liber” poliţistei la orice oră din zi şi din noapte, cine erau ei s-o noteze în registre?! Asta în ciuda regulamentelor şi deşi ştiau toţi că Pupea era singura cu tratament privilegiat…
Paznic cu interdicţii
Investigaţiile BIHOREANULUI au continuat şi dincolo de ceea ce s-a văzut în reportaj, noile descoperiri arătând o situaţie deosebit de gravă, extinsă la nivelul instituţiilor din sistemul judiciar local. Informaţiile şi mărturiile strânse în „cazul Pantea” demască atitudini dictatoriale, jocuri murdare de culise, abuzuri şi răzbunări pornite din interese personale, iar peste toate acestea o largă complicitate a responsabililor, care ascund stările de fapt negative.
BIHOREANUL a aflat că, din pricina întâlnirilor clandestine cu poliţista, de notorietate în plan local, Pantea a intrat în conflict cu fostul comandant al Detaşamentului de jandarmi din Beiuş, lt.col. (r) Mihai Smeu (foto), care a avut „îndrăzneala” să verifice Registrul de intrări în incinta Parchetului, constatând că Pupea nu era trecută în acte, deşi venea des, atât în timpul programului, cât şi după, când cei doi se închideau în birou.
„Prim-procurorul Pantea le-a cerut să nu o consemneze. Jandarmul avea obligaţia să-l anunţe de sosirea oricărei persoane. Îl sunau şi le spunea să n-o mai treacă”, confirmă ofiţerul. Ca atare, Smeu le-a cerut subordonaţilor să-i noteze vizitele, conform regulilor. Urmarea? „În vara anului 2021, prim-procurorul Pantea a solicitat în scris conducerii Inspectoratului să-mi interzică accesul în incinta clădirii Parchetului, iar pe 21 septembrie 2021 am primit respectiva dispoziţie, în scris, de la superiorii mei”, spune Smeu. De atunci a trebuit să se treacă de fiecare dată în Registrul de control, când venea la punctul de acces.
Dosar după dosar
Măsura, instituită de comandantul IJJ Bihor, col. Ioan Bogdan, la solicitarea expresă a lui Pantea, este aberantă. Prin însăşi natura funcţiei, Smeu avea obligaţia să-şi verifice subordonaţii care păzeau sediul, inclusiv prin inspecţii inopinate. În plus, într-o încăpere din sediul Parchetului se păstrează armamentul, muniţia şi tehnicile de intervenţie, biroul de comandă al Detaşamentului de Jandarmi se află în curtea unităţii, iar documentele către IJJ Bihor erau transmise prin fax din secretariatul Parchetului. „Eu am prins 4 prim-procurori în funcţie. Cu excepţia dlui Pantea, nici unul nu mi-a interzis accesul în clădire. Practic, m-a împiedicat să-mi desfăşor activitatea”, spune fostul comandant al Jandarmeriei Beiuş.
Nebunia nu s-a oprit aici. Indiscreţia i-a adus lui Smeu şi trei dosare penale deschise la Parchetul Militar Cluj, în urma unor reclamaţii pornite tot de prim-procuror, pe motive care mai de care mai puerile. În 2021, de pildă, ofiţerul a fost cercetat pentru că şi-a chemat patru subalterni să-l ajute la cositul ierbii în grădină, iar în 2022 pentru că ar fi strigat la un muncitor care făcea gălăgie cu o bormaşină în biroul învecinat. Ambele dosare au fost clasate, dar în februarie 2023 s-a trezit cu încă unul, în care i se reproşa că ar fi lovit un subofiţer – cu care, de fapt, Smeu susţine că a avut doar o hârjoneală fără urmări -, acuză pentru care încă e cercetat ca suspect.
N-a mai rezistat
Fostul jandarm spune că, în toate cazurile, şeful Parchetului Beiuş s-a implicat direct – prin presiuni exercitate asupra jandarmilor, pe capul cărora l-ar fi chemat de la Oradea inclusiv pe şeful IJJ Bihor, ca să-i determine să-l acuze pe Smeu, dar şi asupra muncitorului cu bormaşina, căruia s-a oferit personal să îi redacteze plângerea către Pachetul Militar.
Cert e că în mai 2023, ca urmare a presiunilor lui Pantea, Smeu a decis să se pensioneze. „Aveam în subordine peste 60 de subofiţeri, iar aceste hărţuieli mi-au ştirbit autoritatea în faţa subordonaţilor. Mi-a fost clar că dorea să mă înlăture din funcţia de comandant, din răzbun
are”, spune ofiţerul, încă marcat.
Chestionat de BIHOREANUL, colonelul Ioan Bogdan (foto) a „dansat” între explicaţii, mergând – pe măsură ce ziarul îl confrunta cu noi informaţii – de la a nega existenţa oricărei probleme la Parchetul Beiuş până la a pretinde că sunt „manipulări” ale ex-comandantului din Beiuş. Şeful IJJ Bihor nici măcar nu recunoaşte că Smeu ar fi primit interdicţie de intrare în sediul Parchetului. „Nu i-am dat nicio dispoziţie care să-i împiedice activitatea”, zice Bogdan, întorcând-o că documentul cu pricina ar fi fost o simplă adresă „în care i-am reamintit dlui Smeu obligaţiile lui, faptul că are acces în spaţiile de lucru destinate jandarmilor”.
Poliţişti în vizor
O situaţie şi mai gravă a fost generată de felul abuziv în care prim-procurorul Beiuşului îi tratează pe poliţiştii cu care lucrează şi împreună cu care, teoretic, ar trebui să combată fenomenul infracţional din zonă. În realitate, însă, Pantea a intrat în conflict şi cu şeful Poliţiei municipiului, comisarul Traian Sabău, cu care pur şi simplu refuză să poarte un dialog, încă de la instalarea în funcţie acum 3 ani, dar şi cu numeroşi poliţişti. Unii au ajuns în anchete disciplinare, iar trei chiar şi cercetaţi penal, tot la sesizarea magistratului.
Cei dispuşi să vorbească au descris BIHOREANULUI atitudinea dictatorială a prim-procurorului, care îi ţinea cu orele pe coridoarele Parchetului, catalogându-i nepricepuţi sau „o ruşine pentru uniformă”, fiind de multe ori alimentat cu informaţii false chiar de colega lor Pupea. De ce aceeaşi Pupea? Pentru că Pantea voia neapărat să-şi impună favorita într-o funcţie de conducere. Iar toţi cei care au avut ceva de spus împotrivă au păţit-o…
Femeia a vrut întâi postul de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş, vacant după ce comisarul Sabău a preluat conducerea instituţiei. Numai că, până la organizarea unui concurs, conducerea IPJ Bihor i-a delegat în funcţie pe comisarul Octavian Perţea, apoi pe inspectorul Dana Diugan. Cei doi au ajuns în scurt timp în vizorul lui Pantea, care a încercat să-i îndepărteze, prin diverse metode.
Diugan s-a ales şi ea cu dosar penal, pe un motiv halucinant: după o percheziţie la o bandă de hoţi din colonia de romi a Vaşcăului, unde aceasta fusese împreună cu protejata procurorului, dintre bunurile consemnate ca fiind ridicate lipseau două… pături! Pupea a arătat cu degetul spre colega ei, iar Pantea a şi băgat-o în anchetă, pentru ca în final să se descopere că nu are nicio vină: păturile cu pricina fuseseră, de fapt, uitate în casa hoţilor.
Alţii la rând
Anul trecut, funcţia de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş a fost câştigată de inspectorul principal Andrei Dehelean, după un concurs la care Mihaela Pupea nu s-a mai prezentat. Femeia luase deja în vizor şefia Poliţiei Vaşcău, unde se putea „înşuruba” fără bătai de cap, cu o simplă împuternicire.
Postul respectiv s-a eliberat, ca prin minune, prin pensionarea comisarului Flavius Ienciu, tot cu „ajutorul” prim-procurorului din Beiuş. Cu informaţiile primite de la amica poliţistă, Pantea i-a făcut dosar penal singurului lucrător de la Compartimentul investigaţii criminale din Vaşcău, agentul şef principal Gheorghe Cuc, astfel lăsându-l pe Ienciu cu toate lucrările acestuia în braţe. De teamă că o va păţi şi el, odată ce va fi la cheremul lui Pantea, Ienciu a ales să plece.
Dar care a fost „vina” lui Cuc? Poliţistul a fost acuzat de favorizarea făptuitorului, pentru că ar fi întârziat punerea în executare a unor mandate de arestare emise pe numele unor hoţi, dar şi dosarul lui a fost clasat, stabilindu-se că fapta nu există! „Doamna Pupea a ajuns să-l caute în Arestul Poliţiei pe unul dintre hoţi, să-i ceară să facă declaraţii acuzatoare la adresa mea. Decât să mai am tangenţe cu astfel de oameni, am preferat să-mi cer şi eu transferul”, a povestit BIHOREANULUI agentul, „refugiat” din calea lui Pantea la punctul de control al Poliţiei Ştei.
FAC ŞI DESFAC. Prim-procurorul Parchetului Beiuş, Cosmin Pantea (medalion), şi inspectoarea principală Mihaela Pupea (foto) au transformat sediul instituţiei, teoretic în slujba legii, în casă de rendez-vous. Și visau să controleze, împreună, și Poliția…
Tras la indigo este şi cazul comisarului Dorin Vesa, şeful Secţiei 10 Poliţie Rurală Ştei, faţă de care Pantea s-a sesizat din oficiu pentru compromiterea intereselor justiţiei, tot în urma intrigilor lui Pupea, care nu l-ar fi avut pe Vesa la inimă. Concret, într-un caz reclamat iniţial ca viol, dar care s-a transformat într-un dosar de proxenetism, şi în care a acţionat ca la carte, Vesa a ajuns suspectat pentru că un poliţist, niciodată identificat, le-ar fi arătat celor doi reţinuţi plângerea reclamantei. Ce s-a ales cu dosarul deschis ofiţerului? Nimic. După ce a fost preluat de Parchetul Bihor, a fost clasat, constatând-se că fapta nu există!
Fără şcoală
Deşi i s-a „netezit” calea spre şefie, primind inclusiv aprobarea conducerii IPJ Bihor pentru împuternicire, Mihaela Pupea tot nu a primit postul de la Vaşcău. Cu ocazia verificării dosarului de personal, s-a constatat că nu absolvise studii de masterat, condiţie obligatorie.
Însă nici femeia şi nici protectorul ei nu au vrut să accepte situaţia. În consecinţă, Serviciul de Resurse Umane al Poliţiei a mai făcut două cereri în scris, una la Ministerul Educaţiei şi cealaltă la universitatea privată pe care Pupea o absolvise, pentru a afla dacă îndeplineşte condiţiile pentru şefie doar cu creditele acumulate până la examenul de licenţă, ambele răspunsuri fiind negative.
Astfel de verificări nu s-au mai făcut pentru niciun alt angajat al Poliţiei Bihor, a relatat una dintre sursele BIHOREANULUI, convinsă că demersurile s-au făcut la presiunile prim-procurorului. Înainte de a intra în magistratură, acesta a fost şef al Biroului Control Intern din IPJ Bihor, iar apoi adjunct al chestorului Alin Haniş (foto), actualul şef al Poliţiei judeţene, pe când acesta conducea Poliţia Oradea, deci avea „pile” la care să apeleze. „Nici vorbă”, spune chestorul Haniş, care susţine că nici procurorul şi nici vreo altă persoană nu a intervenit pentru a forţa promovarea poliţistei.
Scandal în „mediere”
Acţiunile şicanatoare ale cuplului Pantea-Pupea la adresa poliţiştilor care nu le erau în graţii au continuat. Oamenii legii, în special cei cu funcţii de conducere, se trezeau cu cauzele restituite, una după alta, chiar şi pentru erori mărunte, în timp ce alţii, obedienţi procurorului, primeau spre cercetare dosare facile, repartizate direct de acesta. Procedura este nefirească, repartizările intrând în sarcina şefului structurii de poliţie la care este trimis dosarul spre soluţionare. Nemulţumiţi, unii poliţişti au ajuns să-şi ceară transferul pe posturi din care nu mai aveau tangenţă nici cu Pupea, nici cu amicul ei de la şefia Parchetului.
Într-un final, atitudinea duşmănoasă a prim-procurorului a fost reclamată de poliţişti superiorilor de la Oradea, care au propus o şedinţă de „mediere”. La întâlnire au participat – pe lângă Pantea – întreaga conducere a Poliţiei Beiuş şi a subunităţilor arondate, fostul procuror general al Parchetului Curţii de Apel, Sebastian Vălean, acum procuror general adjunct al României, fostul prim-procuror al Parchetului Bihor, Gheorghe Vidican, şi şeful Poliţiei Bihor, chestorul Haniş. 
„Eu am ridicat problema situaţiei conflictuale dintre prim-procurorul Pantea şi Poliţia Beiuş în şedinţele de lucru de la Poliţia Bihor. Nu e normal, de pildă, să chemi 10 colegi, să-i pui să stea ore în şir, dar să primeşti 5. Oamenii aceştia, plătiţi de Statul Român, pierd timpul aşteptând în zadar în holul Parchetului”, spune şeful Poliţiei Beiuş, Traian Sabău (foto).
Să vină Inspecţia!
La „mediere”, în spatele uşilor închise, lui Pantea şi lui Sabău li s-a cerut să cadă la pace şi să găsească împreună o soluţie de colaborare între instituţiile pe care le conduc. Dar, deşi şeful Poliţiei Beiuş s-a conformat, încercând să stabilească o întâlnire cu prim-procurorul, acesta l-a refuzat. Ca atare, vrajba şi uneltirile au continuat. La fel şi întâlnirile clandestine din sediul Parchetului, ajungându-se, după izgonirea incomodului şef al jandarmilor, ca poliţista să circule fără oprelişti, până în miez de noapte prin instituţia condusă de protectorul ei. Asta până când au fost daţi în vileag de BIHOREANUL…
Acum, când li se cer explicaţii, poliţista Mihaela Pupea tace, procurorul Cosmin Pantea la fel, şefii Poliţiei, ai Jandarmeriei şi ai Parchetelor dau toţi din colţ în colţ şi se încurcă în explicaţii, ori se dau loviţi de amnezie, deşi ştiau prea bine ce se întâmplă la Beiuş. Victimele pomenite mai sus, dar şi altele, rămase anonime, sunt însă dispuse, acum, când scandalul a devenit public, să se pună la dispoziţia Inspecţiei Judiciare şi a unei anchete penale obiective. Asta pentru că exercitarea cu rea-credinţă a funcţiei de către un magistrat şi atitudinea nedemnă faţă de colegi ori reprezentanţii altor instituţii constituie abateri disciplinare. Dar, la Beiuş, lucurile au şi iz penal, cel puţin conform „Codului Penal de la Oradea”…
MINCIUNI
Şi, totuşi, reguli există!
În cursul investigaţiilor jurnalistice, BIHOREANUL a cerut IJJ Bihor să lămurească regulile de intrare în Parchetul Beiuş şi motivul pentru care vizitele poliţistei Mihaela Pupea la prim-procurorul Cosmin Pantea nu erau consemnate în Registrul de acces. Răspunsul a fost evaziv, cum că „regulile de acces şi circulaţie în obiectiv sunt elaborate de către beneficiarul de pază, în cazul de faţă de prim-procurorul Parchetului Beiuş”, dar şi neadevărat.
În realitate, arată surse din sistemul judiciar, regulile sunt aceleaşi pentru toate parchetele, stabilite într-un protocol încheiat de Ministerul Public cu Jandarmeria, în baza căruia se întocmeşte aşa numitul „Plan de securitate” pentru fiecare sediu. Cel care aprobă accesul persoanelor în unităţi este într-adevăr prim-procurorul sau, în lipsa lui, înlocuitorul acestuia, dar toate dispoziţiile legale impun obligaţia jandarmilor de a nota în registrul de acces toate persoanele care intră, indiferent de oră, funcţie ori repetitivitate. „Acest lucru este foarte important în cazul unor incidente de securitate. Dacă dispar acte sau izbucneşte un incendiu, se pot identifica potenţialii autori”, explică sursele BIHOREANULUI.
Prin urmare, orice dispoziţie contrară dată de prim-procuror încalcă normele legale şi îi obligă, practic, pe jandarmi, să comită abateri disciplinare, în condiţiile în care, la rândul lor, aceştia au de respectat o serie de ordine scrise. „Practic, prim-procurorul poate decide doar cine intră sau nu intră în parchet, nu cine este trecut şi cine nu în registrul de acces”, clarifică sursa.
Evenimente
„Condu Prudent! Alege Viața!” a adus brașovenii față în față cu realitatea accidentelor rutiere, transformând siguranța rutieră într-o experiență trăită, nu doar explicată
Peste 1.000 de brașoveni au participat sâmbătă, 23 mai, la evenimentul „Condu Prudent! Alege Viața!”, una dintre cele mai ample inițiative de educație și conștientizare rutieră organizate la nivel local de Rotaract Kronstadt, alături de autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei auto și motorsportului. Timp de mai multe ore, participanții au avut ocazia să experimenteze, într-un mod controlat și interactiv, efectele reale ale accidentelor rutiere și importanța adoptării unui comportament responsabil în trafic.
Evenimentul, organizat împreună cu autorități, parteneri instituționali și reprezentanți ai industriei automotive și motorsportului, a avut ca obiectiv principal transformarea prevenției într-o experiență practică și accesibilă publicului larg.
Siguranța rutieră, adusă mai aproape de comunitate
Datele privind accidentele rutiere din România continuă să evidențieze necesitatea unor inițiative de educație și prevenție. În 2025, peste 3.000 de persoane au fost rănite grav în accidente rutiere, iar mai mult de 1.300 și-au pierdut viața pe șoselele din țară.
În acest context, campania „Condu Prudent! Alege Viața!” își propune să transforme informația teoretică într-o experiență directă, prin simulări și demonstrații care îi ajută pe participanți să înțeleagă concret impactul deciziilor luate în trafic.
Comunitatea și colaborarea dintre instituții fac diferența
Unul dintre cele mai importante elemente ale evenimentului a fost colaborarea dintre voluntari, autorități și partenerii implicați în proiect. Participanții au avut acces la demonstrații realizate de reprezentanții ISU Brașov, experiențe VR care simulează efectele consumului de alcool și ale distragerii atenției la volan, sesiuni dedicate siguranței copiilor în mașină și expoziții de automobile de competiție.
„Succesul acestui eveniment a fost posibil datorită unei colaborări solide între voluntari, autorități și parteneri privați. Suntem recunoscători instituțiilor locale – IPJ, ISU și Inspectoratului de Jandarmerie Brașov – precum și tuturor companiilor și organizațiilor care au susținut proiectul. Împreună am reușit să transmitem un mesaj clar: siguranța rutieră trebuie să devină o prioritate pentru întreaga comunitate”, a precizat Teodor Filip, Project Manager.
Conducerea defensivă și motorsportul, explicate direct de profesioniști
Pe parcursul evenimentului, participanții au avut ocazia să interacționeze cu instructori auto, specialiști în conducere defensivă și piloți de motorsport, care au explicat diferența dintre condusul sportiv și comportamentul responsabil în trafic.
„Poligonul este esențial în formarea unui șofer, pentru că acolo înveți gabaritul mașinii, poziționarea, frânarea, utilizarea oglinzilor și reacțiile de bază, fără presiunea traficului real. Abia după aceea ar trebui făcut pasul către circulația urbană. La fel de importantă este și înțelegerea sistemelor de siguranță ale mașinii: airbag-ul este proiectat să funcționeze împreună cu centura de siguranță, iar fără centură corpul ajunge prea repede în contact cu airbag-ul, care poate deveni periculos în loc să protejeze. Cele două sisteme trebuie privite ca un ansamblu de siguranță”, explică Alexandru Păun, trainer Academia Titi Aur.
Zona dedicată motorsportului a atras, de asemenea, un număr mare de participanți, care au putut vedea îndeaproape mașini de competiție și au discutat cu piloți profesioniști despre importanța disciplinei și a reflexelor corecte în trafic.
„Cele mai multe accidente se produc pentru că oamenii sunt grăbiți și conduc sub presiunea timpului. Noi încercăm să le transmitem că viața de zi cu zi nu este o probă specială de raliu și că prioritatea trebuie să fie întotdeauna siguranța. Am venit la acest eveniment pentru a fi mai aproape de comunitatea din Brașov și pentru a le arăta oamenilor că motorsportul înseamnă, înainte de toate, disciplină, responsabilitate și siguranță. Pe lângă prezentarea mașinilor de competiție, încercăm să le explicăm participanților cât de importante sunt reflexele corecte și deciziile responsabile în trafic”, a declarat Andrei Gîrtofan, pilot la ProRally.
Campania „Condu Prudent! Alege Viața!” face parte dintr-un proiect național desfășurat în mai multe orașe din România, printre care București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sibiu și Târgu Mureș, având ca obiectiv principal reducerea numărului de accidente prin educație, prevenție și implicarea activă a comunității.
Proiectul a fost organizat cu sprijinul partenerilor și sponsorilor: Allianz Țiriac, Accenture, Coresi, Autoliv, Academia Titi Aur, ISU, IPJ, IJJ, Pro Rally Racing Team (ERA), OC Racing Team, LS Driving Academy, Siguranța Auto Copii, Lifetime Events, Ugly Bikers, Oaki, Crust Focacceria și Panoramic.
Despre Rotaract
Rotaract este o organizație internațională dedicată tinerilor cu vârste de peste 18 ani, care dezvoltă proiecte de voluntariat, educație, leadership și implicare comunitară. Parte a familiei Rotary International, Rotaract reunește tineri profesioniști și studenți care își propun să genereze schimbări pozitive în comunitățile din care fac parte, prin inițiative sociale, educaționale, culturale și civice.
Sursa articol: BVON.ro
E TIMPUL SĂ VORBIM CU OCCIDENTUL: ROMÂNIA – STAT UE ȘI NATO – A FOST ATACATĂ DE O DRONĂ RUSEASCĂ
Dragi români de pretutindeni,
Vă mulțumim pentru mesajele voastre de solidaritate și vă trimitem chemarea noastră de a acționa neîntârziat oriunde ați fi în lume.
Vineri, 29 mai, noaptea în jur de ora 2.00 AM o dronă rusească Geran-2 (Shahed) a lovit acoperișul unui bloc cu 10 etaje de pe strada Brăilei din Galați.
Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu. O mamă și copilul ei de 14 ani au fost răniți. Zeci de familii au fost evacuate în miezul nopții. Panica s-a instalat în tot orașul.
Cu o deviație de câțiva metri a traiectoriei, drona ar fi intrat direct într-unul dintre apartamente.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat ferm:
„Întreaga responsabilitate pentru acest incident îi aparține Federației Ruse.”
Pentru prima dată de la începutul războiului, Rusia a provocat victime omenești pe teritoriul unui stat NATO și UE. Nu a fost un accident. Drona a zburat o distanță semnificativă pe teritoriul României înainte de a lovi un bloc de locuințe civile.
Noi, românii, am deschis larg porțile și inimile pentru milioane de refugiați ucraineni. Sute de mii de Ucraineni au găsit protecție și siguranță în țara noastră. I-am primit, i-am ajutat, i-am sprijinit cu resursele unei țări care nu este bogată, dar care știe ce înseamnă demnitate și solidaritate.
Acum a venit rândul nostru să cerem solidaritate.
Rusia a trecut o linie roșie extrem de gravă. A testat reacția Alianței pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, și a produs victime. Dacă nu răspundem ferm și unitar acum, mâine același lucru se poate întâmpla la Varșovia, la Riga, la Vilnius, la Helsinki, la Berlin, la Paris sau la Londra.
Pericolul nu mai este teoretic, el este real și a ajuns în casele românilor.
RePatriot lansează un CALL TO ACTION urgent către întreaga diasporă română:
Deveniți chiar astăzi vocea României în țările în care trăiți. Vorbiți cu vecinii, colegii, prietenii și, mai ales, cu autoritățile și aleșii locali.
Ce puteți face concret, chiar acum:
- Sensibilizați opinia publică locală
Postați pe rețelele sociale (Tiktok, Facebook, X, Instagram, LinkedIn) în limba țării în care locuiți: „O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, România – stat NATO și UE. O mamă și un copil de 14 ani au fost răniți. Războiul lui Putin nu mai este doar despre Ucraina. El a ajuns deja pe teritoriul UE și NATO. Dacă nu oprim Rusia acum, următorul oraș ar putea fi al vostru.”
- Contactați direct autoritățile
Trimiteți un email sau un mesaj parlamentarului, senatorului, europarlamentarului, consilierului local sau primarului din zona voastră de exemplu:
„Ca român rezident în [orașul/țara], vă solicit sprijin public pentru România după atacul rusesc asupra civililor din Galați. O dronă rusească a provocat victime pe teritoriul unei țări UE și NATO. Vă rog să susțineți întărirea apărării Flancului Estic și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.”
- Distribuiți masiv mesajul:
„Lideri ai Occidentului: Rusia a atacat teritoriul NATO la Galați – acționați acum!
Dorim ca apărarea aeriană a NATO să intercepteze amenințările mai devreme, cât încă sunt pe teritoriul Ucrainei, nu doar după ce intră în spațiul NATO, tocmai pentru a evita escaladarea și pentru a demonstra forță. O zonă tampon este necesară pentru apărare eficientă”
- Acțiuni suplimentare cu impact
– Faceți un video scurt pe TikTok/Instagram/Reels explicând situația celor din țara în care locuiți.
– Organizați o scrisoare deschisă semnată de comunitatea românească din orașul vostru.
– Vorbiți și spuneți la cât mai multă lume că Europa și NATO trebuie să aibă o voce comună împotriva atacurilor pe teritoriile sale.
Românii au contribuit mult la dezvoltarea țărilor unde trăiesc, crează și muncesc. Acum avem nevoie ca aceste țări să stea alături de România, înainte ca Rusia să aducă războiul și în casele lor.
Noi, cei din țară, ne pregătim și acționăm după cum cer vremurile, întărind România acolo unde este cea mai expusă.
Împreună suntem mai puternici decât cred ei. Vocea noastră unită contează și poate face diferența.
Distribuiți acest mesaj în toate grupurile de români, paginile comunitare și chat-urile de diaspora. Cu cât acționăm mai rapid și mai unit, cu atât mesajul nostru va avea mai multă forță. O reacție largă va ajuta România și o va face mai sigură.
RePatriot – Conectăm românii de pretutindeni pentru un Acasă mai sigur.
Echipa RePatriot este acum în Madrid și pregătește ultimele detalii pentru conferința de azi, la care se așteaptă participarea a peste 90 de antreprenori, investitori, profesioniști și lideri români din România, Spania, Franța, Anglia și Germania. Oameni care construiesc, conectează comunități și caută oportunități de colaborare dincolo de granițe. Mai multe aici.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot, proiect RBL, este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.
Într-o relație, încrederea este unul dintre cele mai importante lucruri. Atunci când apar suspiciuni de infidelitate, lipsa comunicării și nesiguranța pot afecta profund relația dintre doi parteneri. Uneori, discuțiile repetate nu mai reușesc să aducă liniște sau claritate, iar unul dintre parteneri simte nevoia unei confirmări obiective. În astfel de situații, testul poligraf de fidelitate poate deveni o soluție serioasă și discretă pentru clarificarea adevărului.
Tot mai multe persoane aleg această variantă nu pentru scandal sau presiune, ci pentru a elimina îndoielile și pentru a putea merge mai departe, indiferent de rezultat. Totuși, un aspect foarte important într-un astfel de test este formularea întrebărilor. De fapt, succesul și relevanța testului depind foarte mult de modul în care sunt construite întrebările adresate persoanei testate.
Într-un test poligraf nu contează doar răspunsul „da” sau „nu”, ci și claritatea întrebării. Dacă întrebările sunt prea generale, ambigue sau formulate emoțional, rezultatele pot deveni neclare. Tocmai de aceea, specialiștii în domeniu acordă o atenție foarte mare acestei etape.
De ce întrebările trebuie să fie clare și foarte precise
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac oamenii atunci când se gândesc la un test poligraf de fidelitate este formularea unor întrebări prea vagi. De exemplu, întrebări precum „M-ai înșelat vreodată?” pot părea directe, dar în realitate sunt mult prea generale pentru un test profesionist.
Un specialist în poligraf va încerca întotdeauna să transforme întrebarea într-una clară, exactă și legată de un anumit context sau perioadă de timp. Spre exemplu, formularea poate deveni: „Ai avut contact intim cu altă persoană în timpul relației actuale?” sau „Ai ascuns în mod intenționat o relație romantică față de partenerul tău în ultimele 12 luni?”
Acest tip de formulare elimină interpretările și îi oferă persoanei testate posibilitatea de a răspunde foarte clar. În plus, întrebările precise reduc riscul unor reacții emoționale cauzate de confuzie sau stres inutil.
Este important de înțeles că testul poligraf nu funcționează ca în filme, unde apar întrebări dramatice și presiune exagerată. În realitate, procedura profesionistă presupune calm, claritate și o discuție detaliată înainte de testare. Persoana testată știe exact ce întrebări vor fi adresate și are posibilitatea să le înțeleagă complet înainte de începerea testului.
În cazul testelor de fidelitate, întrebările trebuie formulate astfel încât să urmărească fapte concrete, nu presupuneri sau interpretări personale. Acesta este unul dintre motivele pentru care experiența examinatorului contează foarte mult.
Cele 3 întrebări considerate esențiale într-un test de fidelitate
Deși fiecare caz este diferit și întrebările sunt adaptate în funcție de situație, există câteva direcții considerate esențiale într-un test poligraf de fidelitate. Aceste întrebări sunt construite pentru a clarifica exact ceea ce dorește să afle persoana care solicită testul.
1. A existat o relație ascunsă?
Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări într-un astfel de test. Formularea trebuie să fie clară și să evite exprimările interpretabile. De exemplu:
„Ai avut o relație romantică sau intimă ascunsă față de partenerul tău în timpul relației actuale?”
Această întrebare urmărește existența unei relații ascunse și stabilește foarte clar contextul. Nu lasă loc pentru interpretări legate de prietenii, conversații banale sau simple interacțiuni sociale.
2. Au existat contacte intime cu altă persoană?
Aceasta este probabil întrebarea centrală în majoritatea testelor de fidelitate. Și aici este important ca termenii să fie clar definiți înainte de testare.
Un exemplu corect formulat poate fi:
„Ai avut contact sexual cu altă persoană în perioada relației actuale?”
Specialistul va clarifica înainte ce înseamnă exact „contact sexual”, tocmai pentru a evita ambiguitățile. Acest lucru este extrem de important pentru acuratețea testului.
3. Au fost ascunse intenționat anumite conversații sau întâlniri?
Infidelitatea nu înseamnă întotdeauna doar contact fizic. În multe situații, suspiciunile apar din cauza unor conversații ascunse, întâlniri secrete sau relații emoționale.
O întrebare relevantă poate fi:
„Ai ascuns în mod intenționat întâlniri sau conversații cu o persoană de care erai atras(ă)?”
Această formulare urmărește comportamentul intenționat de ascundere și poate oferi clarificări importante în relație.
Toate aceste întrebări sunt adaptate în funcție de situația concretă și sunt discutate înainte de test împreună cu examinatorul. Un test profesionist nu înseamnă intimidare, ci o procedură controlată și bine structurată.
Rolul specialistului în obținerea unor rezultate relevante
Un aspect extrem de important într-un test poligraf este experiența specialistului care îl realizează. Chiar dacă multe persoane se concentrează doar pe aparat, în realitate examinatorul are un rol esențial în întregul proces.
Acesta stabilește formularea corectă a întrebărilor, explică procedura, observă reacțiile și se asigură că persoana testată înțelege perfect fiecare întrebare. Un profesionist cu experiență știe să creeze un mediu calm și echilibrat, fără presiune inutilă.
De asemenea, specialistul trebuie să evite întrebările capcană sau exprimările emoționale. Scopul testului nu este manipularea sau intimidarea, ci obținerea unor răspunsuri clare și relevante.
În multe cazuri, simpla clarificare oferită de test poate ajuta un cuplu să depășească o perioadă dificilă. Uneori rezultatul confirmă fidelitatea și elimină suspiciunile, iar alteori oferă adevărul necesar pentru luarea unor decizii importante.
Important este ca testul să fie făcut într-un cadru profesionist, confidențial și cu respect pentru toate persoanele implicate.
Concluzie
Testul poligraf de fidelitate este un instrument care poate aduce claritate într-o situație tensionată și plină de incertitudini. Însă eficiența lui depinde foarte mult de modul în care sunt formulate întrebările și de profesionalismul specialistului care realizează testarea.
Întrebările clare, precise și bine construite pot face diferența dintre un rezultat relevant și unul interpretabil. Tocmai de aceea, alegerea unei echipe specializate este extrem de importantă pentru ca procesul să fie corect, discret și profesionist.
Pentru persoanele care își doresc să apeleze la un astfel de serviciu, Best-Polygraph reprezintă o opțiune de încredere, fiind specializați în teste poligraf, inclusiv în testele de fidelitate și oferind discreție, seriozitate și o abordare profesionistă adaptată fiecărei situații în parte.
