Evenimente
Practici santajiste ale unor sefi de IPJ impotriva sindicatului, prin folosirea art.304 Cod Penal – Ziarul Incisiv de Prahova
Abuzatoarea de la IPJ Vaslui, dezvaluie Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul!
Conduita abuziva a sefei de resurse umane de la IPJ Vaslui, intr-un anumit context justificativ, care a legitimat sindicatul sa procedeze la o dezvaluire publica, pe pagina de Facebook.
Au existat trei agenti de politie, membri SPRD (Codreanu, Berica, Baciu) pusi la dispozitie in urma reorganizarii, abuzati de sefa SMRU din IPJ Vaslui, Sucheana-Sandu Monica.
Ulterior, s-a aflat ca mai erau inca alti sase agenti, victime ale aceluiasi tip de conduita abuziva. (Vedeti in dovedire, in foto, adresa SRU din IPJ Vaslui nr. 73862/17.06.2024)
Sefa SRU a incalcat de mai multe ori un text foarte clar dintr-o lege in vigoare (art.27 indice 31 din lege 360/2002) refuzand sa le puna la dispozitie toate functiile vacante din unitate si din tara, astfel ca agentii pusi la dispozitie sa isi exercite neingradit dreptul recunoscut de lege de opta pentru oricare din functiile vacante si pentru care indeplineau conditiile legale de ocupare.
Celor trei agenti membri SPRD le-au fost prezentate doar 14 posturi vacante, deși Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui era obligat sa le prezinte toate 79 de astfel de posturi vacante. Nu s-au prezentat acestora, desi erau indreptatiti, nici posturile vacante din alte unitati MAI.
Sindicatul, la cererea membrilor vatamati, prin echipa liderilor nostril locali, Nechifor -Botea si cu suportul meu, s-a implicat in intocmirea si in trimiterea contestatiilor la IGPR, inclusiv s-a actionat pentru introducerea unui actiuni in justitie (cu avocat platit din fondurile sindicatului).
In aceeasi postare de acum cinci zile, v-am prezentat public si dovada esentiala ce contine recunoasterea clara facuta de IGPR, ca organ superior, a conduitei abuzive a sefei SRU de la IPJ Vaslui: scrisoarea IGPR nr 690190 din 10.06.2024 catre IPJ Vaslui, semnata de catre seful resurselor umane din IGPR, cms sef Grecu Alexandru.
La finalul scrisorii, respectivul ii adresa umil, abuzatoarei de la SRU Vaslui, o “rugaminte” ca individa sa respecte legea, desi aici era un ditai buboiul purulent, un ditai cazul penal de abuz in serviciu, cu acte materiale multiple.
Ce nu v-am prezentat la momentul primei postari ( de acum cinci zile)?
Scopurile postarii si o analiza juridica minimala (o palpare a dreptului, cum zic cei de la contencios administrativ) a faptelor cu iz penal savarsite de unii si altii.
Deci, care au fost scopurile sesizarii publice?
Sa devoalam public, fiind noi intr-o postura de legitimitate, o conduita ilegala care prezenta caracteristici penale, aparuta la IPJ Vaslui in exercitarea unui functii publice de conducere si careia i-au cazut victime trei agenti de politie, ulterior aparand dovezi ca sunt noua victime, toti agenti. Conduita a fost ascunsa ( de raspunderea juridica) de organele superioare sefei SMRU, care nu si-au indeplinit obligatiile impuse de lege.
2)
Sa observam daca apar, chiar daca cu un grad de intarziere, acele reactii corecte (impuse de lege), din partea acelor autoritati centrale sau chiar din Vaslui, cu atributii in descoperirea si combaterea faptelor penale care se urmaresc penal „din oficiu”, categorie din care face parte si infractiunea de abuz in serviciu.
3)
Sa observam reactia publica, inclusiv a mass media (Multumim, publicatiei Vremea Noua care a preluat subiectul!);
4)
Sa contribuim, dupa puterile noastre si cu mijloacele noastre, la prevenirea aparitiei unor conduite abuzive similare, la alte structuri de resurse umane teritoriale, in special in conditiile in care IGPR manifesta o conduita laxa, de ignorare a unei conduite grave care putea fi foarte bine un simptom local al unui fenomen toxic general la nivelul tarii, in activitatea structurilor de resurse umane.
(De fapt acum nu foarte multi ani, am mai avut un caz similar de abuz, in care victima a fost chiar colegul nostru Florin Raica, ofiter la IPJ Mures si presedinte al organizatiei locale a sindicatului. Deci nu doar agentii pot cadea victime, ci si ofiterii!)
5)
Sa aratam un demers concret sindical de aparare a membrilor nostri, incununat de succes. Orice sindicat este in drept sa isi prezinte public, succesele, pentru a mentine increderea membrilor in competenta si eficienta sindicatului. Altfel, de ce ai cotiza la un sindicat care se dovedeste incapabil sa isi apere membrii cand sunt abuzati de reprezentantii angajatorului? Atentie ca nu ma refer la o aparare absoluta, absurda, ci doar la acea ipoteza dezirabila in care membrul este nevinovat iar angajatorul (prin reprezentantii implicati) se afla in zona abuzului, a ilegalitatii.
Acum, dupa trecerea a cinci zile, inca vrem sa mai insistam, sa mai detaliem pe subiect intrucat consideram ca este unul grav, important si ca din el, toti, mici sau mari, sefi sau executanti, au sansa sa invete ceva folositor!
In special au de invatat din subiect, agentii de politie!
Pentru ca ei sunt cei care cad cu predilectie, victime ale acestui tip de abuz specific, identificat de noi local, la IPJ Vaslui, dar care stim ca se manifesta si in alte judete.
Daca esti ignorant in ceea ce priveste drepturile tale si obligatiile lor, este firesc ca vei avea dificultati in a recunoaste cand esti victima unui abuz si totodata va fi dificil sa te aperi.
Iepurele poate scapa de statutul de iepure, prin educatie. Un ofiter sau agent interesat de educatie in ceea ce priveste macar o parte din drepturile lui de munca, care mai are si un pic de curaj, care mai are si un sindicat in ajutor (conteaza si ce sindicat) nu va mai fi considerat o prada sigura pentru un sef SMRU.
Deci sa le luam pas cu pas, cu explicatii!
Daca in prima scrisoare de la IGPR, victimele mentionate erau trei, agentii Baciu, Haralambie si Codreanu, in adresa SMRU din IPJ Vaslui nr. 73862/17.06.2024 au aparut inca sase victime nominalizate, toti din categoria agentilor de politie.
Deci avem, in total noua victime identificate cert ale abuzatoarei sef de serviciu resurse umane!
E foarte posibil ca numarul victimelor sa fie chiar mai mare, existand o prezumtie rezonabila ca sefa in cauza a mai practicat, netulburata, magaria asta, si in trecut.
Ca o paranteza, cica comisarul sef Sucheana-Sandu Monica ar fi si presedinta organizatiei judetene a CNP. Daca este adevarat, Bravo, CNP! Felicitari si membrilor CNP din IPJ Vaslui care au stiut sa aleaga, cu o “intelepciune” admirabila, sefa cea mai potrivita! Lupul, sef peste oi.
Referitor la dorinta noastra de a observa daca apar, chiar daca cu un grad de intarziere, acele reactii corecte (impuse de lege), din partea autoritatilor, aici poate este util sa va fac rapid un curs intensiv, o expunere a normelor incidente!
Deci, ce este Abuzul in Serviciu?
Art 297 Cod Penal:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Avem asa ceva, in speta de la IPJ Vaslui? Aparent, avem cam tot ce trebuie!
Avem functionar public (SUCHEANA SANDU MONICA, sefa SRU) in exercitare atributii, avem lege incalcata cu intentie (art.27 indice 31 din lege 360/2002), avem vatamare a drepturilor sau intereselor legitime pentru trei+ sase agenti de politie abuzati!
Incalcarea legii (ca act emis de parlament sau echivalent) este clar recunoscuta prin doua documente oficiale:
• Scrisoarea IGPR nr 690190/10.09.2024 publicata de sindicat inca de acum cinci zile;
• Scrisoarea IPJ Vaslui nr.73862/17.06.2024, emisa chiar de abuzatoare, sefa serviciului de resurse umane, in care sunt nominalizate inca sase victime.
Care sunt formele de sesizare ale unei infractiuni, enumerate de legea procedural penala?
(1) Plangere;
(2) Denunt;
(3) Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane ( art.291 CPP);
(4) Sesizarea din oficiu (art.292 CPP).
Plangere si denunt presupun ca stiti toti care sunt, intrucat marea majoritatea a cititorilor paginii sunt politisti sau fosti politisti. Deci oameni cu un anumit grad de expertiza profesionala minimala.
O sa le reproduc doar pe ultimele doua.
Art. 291. (Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane
)
(1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară
(2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.
Art. 292. –
Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârșit o infracțiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 și încheie un proces-verbal în acest sens.
O sa amintesc si Art.3 CPP:
Funcţiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.
Retinand cele de mai sus,
Faptele care apartin ilicitului penal, savarsite de un functionar public in exercitarea atributiilor de serviciu, nu beneficiaza de nicio protectie informationala legala. Ele nu pot fi tinute ascunse de autoritatile si functionarii publici care afla de existenta acestora.
Functionarul public care ia la cunostinta de savarsirea unei infractiuni care se urmareste din oficiu, este obligat sa formuleze sesizarea prevazuta de art.291 Cod Procedura Penala (daca nu are aviz), sub pedeapsa penala prevazuta de art.267 CP care poate merge, in anumite conditii, intr-un concurs real cu intractiunea de favorizare a infractorului.
Potrivit art.267 Cod Penal (“Omisiunea sesizării”):
(1) Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
Art.267 poate merge in concurs real cu favorizarea infractorului (art.269 CP) cand exista si alte acte suplimentare, in afara de simpla inactiune, tacere.
Am lamurit care sunt obligatiile functionarului public care sesizeaza o situatie potential penala. Au fost respectate?
Daca ne uitam la starea de fapt cunoscuta, raspunsul este negativ.
Seful DMRU-IGPR, Alexandru Grecu, luand cunostinta de o fapta posibil penala, era obligat sa faca sesizarea prevazuta de art.291 Cod Penal.
A luat la cunostinta ca sefa SRU VASLUI a incalcat o lege in vigoare? Bineinteles! Fara niciun dubiu! Dovada incontestabila este scrisoarea IGPR intocmita chiar de respectivul.
A facut Grecu, sesizarea penala pe care era obligat de lege sa o faca? Nu! A intrat sub infractiunea de omisiune a sesizarii, acest sef de resurse umane din IGPR (care nu are aviz de organ de cercetare al politiei judiciare)? Eu sunt de opinie ca da!
Scrisoarea IGPR pleca de la IGPR si ajunge la seful IPJ Vaslui! Baiatul asta (imputernicit cms sef Pelin Dan) are aviz de organ al politiei judiciare. Ca asa au toti sefii IPJ (sau aveau) ca sa mai faca si ei un banut suplimentar. Sa isi traga sporul de judi (neuro).
Deja la acest punct, seful IPJ Vaslui era si competent si obligat sa faca sesizarea din oficiu (art 292 CPP, ca are aviz)) pentru abuzul in serviciu savarsit de sefa de resurse umane. Sa nu uitati! Noua insi. Noua victime. Noua agenti de politie!
Nu a facut-o! A mers pe burta, coate si genunchi, si imputernicitul! Ca doar nu credeati ca fost pus acolo, sa revolutioneze el, rotatia pamantului. Sa fim seriosi!
S-ar putea presupune, in mod rezonabil, ca niciun functionar din conducerea IPJ Vaslui detinator de aviz de politie judiciara, nu a cunoscut abuzul sefei de la SRU, mai inainte sa publice sindicatul, scrisoarea IGPR?
Sau niciunul de la control intern din IPJ Vaslui? Mie imi este greu sa cred. Nu ar fi absolut imposibil, dar eu nu cred.
Este susceptibil si seful imputernicit al IPJ Vaslui de comiterea unei infractiuni? Este! A tacut si el. A ales sa acopere o infractiune. Sau, cu alte cuvinte, a ales sa blocheze investigarea unui fapte posibil penale, in scopul favorizarii sefei SMRU.
Asta daca nu cumva erau complici deja. Pentru ca e foarte posibil ca abuzatoarea de la SMRU, de fapt sa fi fost inca de la inceput, pionul de manevra al sefului IPJ Vaslui.
Sa fi executat, inca de la inceput, indicatiile acestuia. Deci este foarte posibil ca autorul moral al abuzului asupra celor noua agenti de politie sa fie chiar seful IPJ Vaslui, ascuns dupa fusta sefei SMRU. Iar sefa SMRU, doar instrumentul, executantul, soldatul. Bila de popice!
In continuare, s-a tacut malc de onor organele de orice fel, pana in ziua in care sindicatul a dezvaluit public, pe pagina de Facebook a sindicatului, faptele posibil penale ale sefei SRU impreuna cu dovada absoluta, scrisoarea IGPR, trimisa noua, informal, de catre un justitiar sub protectia anonimatului si care a avut incredere ca macar noi o sa procedam corect. Ca nu suntem implicati in cloaca de coruptie si abuz de la IPJ Vaslui!
De la acest moment al dezvaluirii publice al unor fapte vadit ilegale si mirosind grav a abuz in serviciu, cu noua victime agenti de politie, ce organ s-a sesizat din oficiu?
Pana acum, gheata la mal, desi stirea s-a propagat in spatial public, fiind preluata inclusiv de publicatia locala Vremea Noua! Adica a aflat si aparatul central al MAI, a aflat si IGPR, au aflat DGIPI, DGA, IPJ Vaslui (toti), cainii vagabonzi, pasarile de curte, inclusiv dobermanii de la controlul intern al IPJ Vaslui. Au aflat de fapt, toate vietatile din judetul Vaslui.
Azi, 19.06.2024, Noi inca mai asteptam acele reactii corecte ale autoritatilor competente, care, pana la data prezentei scrieri, intarzie sa apara.
Intre timp, ne uitam comparativ la cazul sefului IPJ CLUJ Șeful IPJ Cluj, Mihai Rus, retinut de DNA, caz care beneficiaza de o publicitate enorma din cauza ca este nepotul lui Ioan Rus si ca a intrat DNA-ul pe fir.
Oare la Vaslui, exista DNA? Or avea dosare sau sunt intr-o perioada de reflectie?
Ok, doamna SMRU nu s-a auzit sa fie vreo nepoata de baron politic.
Dar avem noua victime. Noua agenti de politie! Si cu siguranta, abuzul doamnei sefe a servit cuiva sa obtina un folos necuvenit. Din directionarea fortata a agentilor de politie catre niste functii vacante pe care nu voia nimeni sa le ocupe, cineva a obtinut un folos necuvenit.
Pana la acest punct, am incercat sa descifram, un pic, partea referitoare la obligatiile si consecintele (penale) pentru nerespectarea obligatiilor functionarului public.
Ce se poate spune despre partea particularilor (persoane fizice si juridice de drept privat) care iau cunostinta de existenta unui infractiuni? Exista drepturi? Exista obligatii?
Particularii au o obligatie legala de denuntare doar cand se savarsesc “fapte prevăzute de legea penală contra vieţii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane” (art.266 Cod Penal, Nedenuntarea).
Ceea ce inseamna ca pentru restul infractiunilor de care ia la cunostinta, particularul ( persoana fizica sau juridica) are un drept sa le aduca la cunostinta si sa aleaga totodata cum le aduce la cunostinta.
Poate alege sa faca un “denunt” depus cu nr de inregistrare la organul penal competent.
Poate alege calea dezvaluirii publice a faptelor penale de care ia la cunostinta, adica un denunt public, mai ales cand suspecteaza ca autoritatile care au luat cunostinta, pun batista pe tambal. Cand exista suspiciuni de musamalizare.
O sa ma opresc pentru moment, aici, ca deja e untext foarte lung!
Inca mai asteptam, zilele acestea, acele reactii corecte de la IGPR, de la IPJ Vaslui, DGIPI, DGA, DNA, care intarzie sa apara.
Nu excludem nici posibilitatea initierii unei manevre ieftine pe care au mai incercat-o in trecut, asupra sindicatului, alti sefi de IPJ, manevra care nu a tinut in trecut si nu o sa tina nici acum.
Adica in dorinta lor de a-l depista si de a se razbuna pe cel care a sifonat la sindicat, furnizand inscrisuri si/sau fotografii doveditoare ale unor fapte abuzive de natura disciplinara sau penala, au existat conducatori de ipj care au comandat deschiderea unor dosare in rem pe art. 304 Cod Penal, cu singurul scop de a se santaja reprezentantii sindicatului sa dezvaluie “ciripitorul.”, in vederea tragerii pe roata a tradatorului, mai dezvaluie sursa citata. (Cerasela N.).
Evenimente
Ce alegem în 2026? Ambalaje de unică folosinţă cu “fereastră” sau transparente?
Timp de ani de zile, marketingul din food & beverage a fost construit pe promisiune: „fresh”, „artizanal”, „handmade”, „premium”, „ca la mama acasă”. Toate frumoase, toate corecte uneori, dar toate invizibile până nu deschideai ambalajul. Clientul nu le putea verifica. Le putea doar crede. În industria de ambalaje/packing, pentru a remedia și această problemă ridicată de multe ori de consumatori, au apărut ambalaje HoReCa cu fereastră sau complet transparente.
Devine transparența ambalajelor de unică folosinţă noul standard? Ce spun consumatorii europeni
De ce apar aceste schimbări? Pentru că oamenii au devenit mai expuși. Văd sute de produse pe zi, mii de imagini, zeci de mesaje comerciale. În acest context, încrederea nu se mai construiește prin afirmații, ci prin transparență, iar transparența, în sens literal, începe să devină un avantaj competitiv.
Inclusiv datele confirmă acest lucru. Studiile europene din ultimii ani arată că aproximativ 70-75% dintre consumatori declară că ambalajul influențează direct percepția asupra calității produsului. Nu este vorba doar despre estetică, ci despre ceea ce ambalajul semnalează: siguranță, claritate, onestitate. În perioadele aglomerate sau în contexte cu multă ofertă, oamenii folosesc aceste semnale ca scurtături mentale pentru a decide rapid ce merită ales. Cu cât ambalajul transmite mai clar ce este produsul și ce nu este, cu atât fricțiunea din decizie scade.
Această logică a fost înțeleasă de mult de marile branduri. Dacă te uiți la marii jucători precum Starbucks, Pret A Manger sau Whole Foods, vezi același tipar: vizibilitate, claritate, confirmare vizuală. Starbucks îți arată produsul înainte să îl primești. Pret folosește ambalaje care permit să vezi produsul proaspăt, făcut în ziua respectivă. Whole Foods își construiește reputația pe ideea de „nothing to hide”, afișând ingredientele, originea și aspectul produselor. Nu pentru că este frumos, ci pentru că reduce anxietatea deciziei. Clientul nu mai trebuie să creadă, vede.
În 2026, 64% ar plăti mai mult pentru ambalajele de unică folosinţă sustenabile și transparente
Aceeași logică se aplică în offline și în delivery, doar că acolo ambalajul devine interfața principală dintre brand și client. Ambalajul este primul obiect pe care îl atinge, îl vede și îl judecă. Dacă acel obiect confirmă ceea ce clientul se așteaptă să primească, apare satisfacția înainte chiar de consum. Dacă nu, apare dezamăgirea, chiar dacă produsul este obiectiv bun. Este un mecanism psihologic documentat: contextul în care primești ceva influențează direct evaluarea acelui lucru.
Această dinamică este cu atât mai importantă în perioadele de după sărbători. În decembrie, oamenii cumpără emoțional, impulsiv, festiv. În ianuarie și februarie, intră într-un mod mult mai rațional. Devin mai atenți la valoare, la consistență, la diferența dintre promisiune și realitate.
Un alt insight major: sustenabilitatea nu mai e doar nice to have. Era în care oamenii își alegeau doar produsul a trecut. Astăzi aproape 64% dintre consumatori ar fi dispuși să plătească un preț mai mare pentru un ambalaj care este:
- reciclabil
- biodegradabil
- clar (fără să ascundă produsul)
- ergonomic
- estetic
Materialele precum cartonul natur și structurile cu fereastră câștigă teren nu doar pentru că sunt eco-friendly, ci pentru că transmit transparență și siguranță alimentară, exact atunci când consumatorul și-o dorește cel mai mult. Pentru HoReCa și retail, asta înseamnă un lucru: ambalajele nu trebuie doar să arate bine, ci să vorbească despre calitate, siguranță și responsabilitate, toate trei fiind criterii de selecție explicit menționate de publicul modern.
Evamar – Ambalaje HoReCa construite pe cercetare de piață
Fiecare produs din portofoliul Evamar pornește dintr-un proces de cercetare de piață reală: discuții cu antreprenori din HoReCa, feedback de la clienți finali, observații din delivery, retail și consum. Nu ne uităm doar la ce „se poartă”, ci la ce funcționează, ce se rupe, ce enervează și ce încântă oamenii în viața reală. Așa a apărut și cutia takeaway cu fereastră din carton natur, ca un răspuns la o nevoie clară: vizibilitate, stabilitate și o experiență mai bună pentru client, fără a complica operațional lucrurile pentru business.
Pentru antreprenori, asta înseamnă ambalaje care nu încurcă fluxul de lucru, nu creează fricțiune în livrare și nu adaugă costuri ascunse. Pentru consumatori, înseamnă transparență, încredere și sentimentul că știu ce primesc încă dinainte să deschidă cutia. Pentru brand, înseamnă ceva mult mai important decât un ambalaj estetic: înseamnă coerență între promisiune și realitate.
Evamar construiește viitorul industriei incremental, din ce spune piața astăzi. De aceea, produsele să performeze bine în utilizare zilnică. Cutia takeaway cu fereastră este un exemplu simplu de ambalaj care rezolvă o problemă reală și care, prin repetare, devine parte din experiența pe care clienții o asociază cu un brand bun.
Evenimente
Grupele de sânge: codul genetic care îți poate salva viața
Deși majoritatea oamenilor cunosc faptul că au o anumită grupă de sânge, puțini înțeleg ce înseamnă aceasta din punct de vedere biologic și medical. Grupele de sânge, dincolo de o convenție de clasificare, sunt o caracteristică genetică fundamentală, care joacă un rol esențial în transfuzii, transplanturi, sarcină și, în anumite contexte, chiar în riscul unor boli.
Înțelegerea sistemelor de grupe sanguine este una dintre pietrele de temelie ale medicinei moderne și a salvat milioane de vieți de la descoperirea lor până astăzi.
Ce sunt grupele de sânge?
Începem în primul rând cu componentele sângelui uman, acesta fiind alcătuit din celule roșii (eritrocite), celule albe (leucocite) și trombocite. În mod tradițional, când discutăm despre grupa de sânge, facem referire la tipul de sânge pe care îl avem.
Din perspectivă medicală, o grupă de sânge (sanguină) este definită de prezența sau absența unor molecule numite antigene pe suprafața globulelor roșii. Antigenele funcționează ca niște „markeri biologici” care spun sistemului imunitar dacă o celulă este proprie sau străină. Totodată, antigenele sunt prezente și pe leucocite, dar, din ceea ce se cunoaște până acum, numai eritrocitele sunt importante pentru determinarea grupelor sanguine.
Sistemele de clasificare a grupelor sanguine
Determinarea grupei sanguine se bazează pe două sisteme principale: sistemul ABO și sistemul Rh, ambele fundamentale pentru siguranța transfuzională și pentru monitorizarea anumitor situații medicale, precum sarcina. Restul sistemelor au, de obicei, importanță practică numai în cazurile de stabilire a paternității.
Sistemul ABO
Sistemul ABO clasifică sângele în funcție de prezența a două tipuri de antigene pe suprafața eritrocitelor: antigenul A și antigenul B, precum și de anticorpii corespunzători din plasmă: anti-A și anti-B.
Astfel, se definesc patru grupe principale:
- Grupa O (OI)
Nu prezintă nici antigen A, nici antigen B pe globulele roșii, dar conține ambii anticorpi (anti-A și anti-B) în plasmă.
- Grupa A (AII)
Are antigen A pe eritrocite și anticorpi anti-B în plasmă.
- Grupa B (BIII)
Are antigen B pe eritrocite și anticorpi anti-A în plasmă.
- Grupa AB (ABIV)
Prezintă ambele antigene (A și B) pe eritrocite și nu are anticorpi anti-A sau anti-B în plasmă.
Această clasificare este esențială pentru stabilirea compatibilității între donator și receptor în cazul transfuziilor, deoarece prezența unor antigene „străine” poate declanșa reacții imune severe.
Sistemul Rh
Al doilea sistem major este sistemul Rh (Rhesus), care clasifică sângele în funcție de prezența sau absența unei proteine specifice pe suprafața eritrocitelor, numită antigen D.
- Dacă antigenul D este prezent, persoana este considerată Rh pozitiv (Rh+).
- Dacă antigenul D lipsește, persoana este considerată Rh negativ (Rh−).
Deși sistemul Rh include peste 40 de antigene diferite, antigenul D este cel mai important din punct de vedere clinic. Peste 80% din populație este Rh pozitiv.
Cele opt grupe sanguine
Combinarea sistemului ABO cu sistemul Rh duce la apariția a opt grupe sanguine:
- A Rh pozitiv (A+)
- A Rh negativ (A−)
- B Rh pozitiv (B+)
- B Rh negativ (B−)
- AB Rh pozitiv (AB+)
- AB Rh negativ (AB−)
- O Rh pozitiv (O+)
- O Rh negativ (O−)
De ce este important factorul Rh
Cunoașterea factorului Rh este esențială din două motive majore:
1. Siguranța transfuzională
Dacă o persoană Rh negativ primește sânge Rh pozitiv, organismul său poate produce anticorpi anti-Rh. La o transfuzie ulterioară, acești anticorpi pot distruge globulele roșii transfuzate, ducând la reacții hemolitice severe.
2. Compatibilitatea în sarcină
Incompatibilitatea Rh devine critică atunci când mama este Rh negativ și fătul este Rh pozitiv. Dacă mama dezvoltă anticorpi anti-Rh, aceștia pot traversa placenta și pot distruge globulele roșii ale fătului, provocând boala hemolitică a nou-născutului, cu anemie severă, icter sau chiar risc vital dacă nu se intervine medical.
De aceea, gravidele Rh negativ sunt monitorizate atent și primesc profilaxie imunologică (imunoglobulină anti-D) atunci când este necesar.
Cum se moștenesc grupele de sânge și factorul Rh
Grupa de sânge și factorul Rh sunt determinate genetic și se transmit de la părinți la copil conform unor reguli bine definite ale eredității. Fiecare persoană moștenește jumătate din materialul genetic de la mamă și jumătate de la tată, iar acest lucru este valabil și pentru genele care determină tipul de sânge.
Genele responsabile de grupa sanguină fac parte din sistemul ABO și există sub trei variante genetice principale (alelice): A, B și O.
- Alela A determină apariția antigenului A pe globulele roșii.
- Alela B determină apariția antigenului B.
- Alela O nu determină niciun antigen.
Fiecare părinte transmite copilului o singură alelă, iar combinația celor două alele primite determină grupa sanguină finală a copilului:
- A + A sau A + O → grupa A
- B + B sau B + O → grupa B
- A + B → grupa AB
- O + O → grupa O
A și B sunt codominante (se exprimă ambele dacă sunt prezente), iar O este recesivă. De aceea, un copil poate avea o grupă diferită de cea a părinților, în funcție de combinația de gene moștenită.
Pe de altă parte, factorul Rh este determinat în principal de prezența sau absența genei pentru antigenul D, despre care am discutat anterior. Și aici fiecare părinte transmite o alelă copilului:
- Dacă ambii părinți sunt Rh negativi, copilul va fi întotdeauna Rh negativ.
- Dacă unul sau ambii părinți sunt Rh pozitivi, copilul poate fi fie Rh pozitiv, fie Rh negativ, în funcție de combinația exactă a genelor moștenite.
Așadar, deși regulile de moștenire sunt clare, rezultatul final este influențat de combinația aleatorie a genelor transmise de părinți. Acesta este motivul pentru care doi părinți cu aceeași grupă sanguină pot avea copii cu grupe diferite, sau de ce într-o familie pot exista mai multe grupe de sânge diferite.
Cea mai rară grupă de sânge din lume
Grupa sanguină „aurie”, cunoscută medical ca Rh-nul, este cea mai rară grupă de sânge din lume, fiind identificată la mai puțin de 50 de persoane la nivel global. Această particularitate se caracterizează prin absența tuturor antigenelor din sistemul Rh de pe suprafața globulelor roșii. Din acest motiv, persoanele cu Rh-nul nu pot primi sânge de la aproape nimeni, deoarece orice antigen străin poate declanșa o reacție imună severă. În practică, acești pacienți sunt sfătuiți să își stocheze propriul sânge pentru situații de urgență, deoarece compatibilitatea cu alți donatori este extrem de limitată.
În același timp, sângele Rh-nul are o valoare excepțională pentru medicină, deoarece poate fi transfuzat unui număr foarte mare de pacienți fără risc major de reacție imunologică legată de sistemul Rh. Această combinație rară îl transformă într-un instrument critic în urgențe transfuzionale și în cercetarea imunologică, fiind considerat un „model biologic” ideal pentru studierea reacțiilor imune. Astfel, deși este o condiție extrem de rară și vulnerabilă pentru purtători, grupa Rh-nul reprezintă un veritabil „tezaur” pentru medicina modernă.
Determinarea grupelor de sânge și Rh
În practica medicală curentă, determinarea rapidă și corectă a grupei sanguine și a factorului Rh este un pas critic pentru siguranța pacientului, fie că vorbim despre transfuzii, intervenții chirurgicale, sarcină sau situații de urgență. Metodele clasice, directă și indirectă, rămân baza imunhematologiei, însă în contextul actual al medicinei moderne este esențial ca aceste determinări să fie nu doar corecte, ci și rapide, standardizate și ușor de integrat în fluxurile clinice zilnice. Timpul de răspuns, riscul de eroare umană și nevoia de trasabilitate a probelor sunt factori care pot influența direct decizia clinică și, implicit, prognosticul pacientului.
În acest context, kitul DDS Diagnostic pentru determinarea grupelor sanguine AB0 și a antigenului Rh-D oferă o soluție practică și fiabilă pentru uz profesional, reunind într-un singur test determinarea completă a tipului de sânge, cu un timp de citire de aproximativ un minut și o acuratețe de peste 99,9%. Simplitatea utilizării, interpretarea vizuală clară, lipsa necesității unor echipamente suplimentare și posibilitatea de identificare și trasabilitate a probei îl fac un instrument adaptat atât cabinetelor medicale, cât și unităților spitalicești sau laboratoarelor.
Evenimente
Învață ESG aplicat, cu traineri real-life. Înscrie-te acum la CES ESG Institute – primul program privat de corporate learning ESG din România
Într-un peisaj în care consumatorii, investitorii și angajații cer coerență, transparență și impact real, ESG a devenit un filtru prin care sunt evaluate brandurile. Nu mai vorbim doar despre raportări sau compliance, ci despre cum construiești încredere, cum eviți greenwashing-ul și cum aliniezi mesajele cu realitatea din business.
CES ESG Institute este primul program privat de formare corporate din România dedicat exclusiv ESG – gândit pentru companii și profesioniști care vor să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitatea în decizii, strategii și comunicare.
Lansat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), CES ESG Institute răspunde exact acestei nevoi: un program de cursuri de 9 luni, construit pe realități din piață, care te ajută să traduci ESG în acțiuni concrete – de la strategie și operațiuni, până la poziționare, reputație și comunicare corporate.
Ce face acest program relevant pentru oamenii de marketing & comunicare:
- ESG explicat: clar, aplicat și testat în contexte de business reale
- Perspective utile și exemple din piață pentru a susține decizii strategice și mesaje credibile
- Înțelegerea impactului ESG asupra brandului, culturii organizaționale și relației cu stakeholderii
- O perspectivă integrată: business, sustenabilitate, leadership și comunicare
Lectorii programului sunt lideri și profesioniști ESG din România – oameni care fac ca sustenabilitatea să conteze, zi de zi, în business: Petronela Despoiu (Banca Transilvania), Daniela Beleș (Holcim), Alexandru Chiriță (Electrica), Mihai Toader-Pasti (ÎntreVecini & Towards0), Oana Vîlceanu (Stratos), Magdalena Caramilea (Autonom), Ana-Maria Iordache (D&B David și Baias/PwC).
Programul CES ESG Institute nu este doar despre competențe noi, ci despre repoziționare strategică: a companiei, a echipelor și a modului în care comunicăm valoare pe termen lung. Dacă lucrezi în marketing, comunicare sau leadership și vrei să înțelegi ESG fără jargon, dar cu impact real, acesta e contextul de care ai nevoie.
Înscrie-te acum, programul pornește la mijlocul lunii februarie!
-
Uncategorizedacum o ziCum să alegi undița ideală pentru pescuitul în Delta Dunării
-
Uncategorizedacum 20 de oreReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Featuredacum 17 oreImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Uncategorizedacum o ziAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
acum o ziParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
acum 5 oreOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa




