Connect with us

Evenimente

Cât de liberă este piața plafonată de energie din România

Publicat

pe

Piața de energie din România este plafonată, cel puțin până la 25 aprilie 2025. Dar chiar și așa, companiile care activează pe această piață sunt de acord cu prețurile fixate de stat.

Plafonarea preţului la gaze sau energie electrică este susţinută de unii furnizori privaţi ca fiind necesară şi în viitor, dar în aceste condiţii va dispărea concurenţa, susţine preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă

„De ce să mai avem mai multe firme private de furnizare? De ce să mai avem separarea activităţilor şi firme pentru fiecare tip de serviciu? Dacă se doreşte ca preţurile să fie stabilite pe cale administrativă, poate ar trebui să avem exact ca înaintea anului 2000 o singură societate integrată, fără să existe firme private care să se concureze, pentru că prin plafonare nu mai există concurenţă”, afirmă preşedintele AEI, , într-un punct de vedere transmis luni AGERPRES sub titulatura „Paradoxul pieţei de gaze şi electricitate din România – firmele private doresc preţuri plafonate!”.

Potrivit acestuia, piaţă liberă înseamnă, printre altele, încredere, cunoştiinţe, iniţiativă, concurenţă, mai multe firme private de furnizare, preţuri corecte stabilite în baza cererii şi a ofertei, separarea pe activităţi – transport, distribuţie, înmagazinare care să poată presta servicii pentru mai mulţi utilizatori de sistem, precum şi existenţa unui număr mare de furnizori care să se concureze între ei prin calitate, servicii şi preţ.

Dumitru Chisăliţă consideră că în situaţia în care preţul se stabileşte administrativ şi fiecare „actor” din piaţă primeşte o marjă comercială fixă, toţi se aliniază în spatele preţului plafonat şi dispare concurenţa. „Cel mult aceste firme vor reduce costurile pentru ca să şi mărească profitul, cu impact asupra calităţii serviciilor prestate. Plafonarea preţului la gaze a adus în prezent preţuri mai ridicate şi calitate mai scăzută a serviciilor, decât într-o piaţă funcţională”, a mai spus acesta.

Preşedintele AEI menţionează că liberalizarea pieţei de gaze presupune eliminarea poziţiei oligopoliste a firmelor care acţionează în acest domeniu, eliminându-se posibilitatea de a influenţa preţul gazelor sau a energiei electrice pe piaţă prin intermediul unor intervenţii în piaţă, dar necesită şi informarea adecvată la nivelul consumatorului.

Conform specialistului, atât timp cât consumatorii nu vor dobândi cunoştinţe minime specifice care să permită o apreciere corespunzătoare faţă de gazul/energia electrică achiziţionată, ei vor rămâne „captivi” şi în orice piaţă inclusiv în piaţa liberalizată.

„Tendinţa naturală a firmelor este de a impune un oligopol pentru a-şi securiza profitul. Culegerea de informaţii despre piaţă, client, concurenţă etc. înseamnă cheltuială de timp şi bani pentru vânzător, întâlnirea vânzătorului cu cumpărătorul presupune personal, timp, centre de informare, bani şi cel mai ‘periculos lucru pentru un vânzător’ infidelitate. Nicio societate comercială nu doreşte aceste riscuri, majoritatea îşi doresc monopolul. Reglementările generale şi specifice interzic înfiinţarea acestor monopoluri (excepţie făcând cele naturale), dar tendinţa există permanent în piaţă”, se mai arată în comunicat.

Dumitru Chisăliţă spune că, în fapt, plafonarea preţului şi marjă comercială fixă garantată, prin plafonare, înseamnă crearea unui oligopol indirect pe piaţa de gaze, cu multiple avantaje pentru furnizorii de gaze, şi mai ales eliminându-se riscurile specifice unei pieţe liberalizate pentru furnizori.

„Prima condiţie care permite să se exercite un anumit control asupra preţului este situaţia în care consumatorii nu sunt informaţi sau informarea este imperfectă despre bunul a cărui preţ este plafonat. Pentru cumpărători, a încerca să obţină informaţii de piaţă implică pricepere, o cheltuială de timp, efort etc. Existenţa imperfecţiunii informaţiei printre cumpărători le dă posibilitatea acestora să fie de acord să achite un preţ, considerând că acela este preţul corect (de multe ori în fapt preţul este mai mare decât preţul ce s-ar stabili pe o piaţă liberă funcţională)”, se afirmă în finalul comunicatului.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Românii au returnat aproape 8 miliarde de ambalaje prin Sistemul Garanție-Returnare, în doi ani

Publicat

pe

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) continuă să își demonstreze eficiența în România, la doi ani de la lansare fiind colectate aproximativ 7,9 miliarde de ambalaje. Potrivit datelor transmise de administratorul sistemului, RetuRO, către reciclatori au ajuns peste 550.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă.

Doar în primele zece luni ale acestui an, consumatorii au returnat circa 4,5 miliarde de ambalaje, iar RetuRO a predat spre reciclare peste 320.000 de tone de materiale. Luna octombrie a marcat un moment important: au fost returnate peste 403 milioane de ambalaje, mai mult decât cele 388 de milioane puse pe piață în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o rată de returnare de aproximativ 104%. Acest fapt arată că românii returnează și ambalaje cumpărate în lunile anterioare.

Rata de colectare a atins 84% în primele zece luni ale anului, confirmând rolul esențial al SGR în tranziția României către o economie circulară. Milioane de consumatori sunt mobilizați astfel să adopte un comportament responsabil față de mediu.

RetuRO Sistem Garanție-Returnare SA funcționează pe principii „not for profit”, eventualele profituri fiind reinvestite exclusiv în dezvoltarea sistemului. Compania este deținută de un consorțiu format din asociații ale producătorilor și retailerilor, alături de statul român, și are rolul de a asigura transparența și atingerea țintelor de reciclare impuse României de Uniunea Europeană.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

Percheziții într-un dosar penal vizând falimentarea uneia dintre cele mai mari companii de asigurări din România

Publicat

pe

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea, cu rea-credință, de date neadevărate privind condițiile economice sau juridice ale societății, ori ascunderea, cu rea-credință, în tot sau în parte, a unor asemenea date”, transmite Ministerul Public.

Cercetările vizează activitatea infracțională derulată, în intervalul 2017–2023, de către factori decidenți de la nivelul patronatului societății ER S.A., în calitate de administratori scriptici sau faptici ai companiei. Aceștia ar fi pus la punct un mecanism infracțional concertat de decapitalizare a societății ER S.A. prin diminuarea, subevaluarea sau neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați.

Prin continuarea activității în aceste condiții, s-a urmărit în principal obținerea de lichidități consistente pe termen scurt, utilizate în interesul acționarului majoritar (veniturile din primele brute subscrise în perioada 2020–2023 fiind de 6,9 miliarde lei). Totodată, societatea a fost împovărată suplimentar din cauza volumului ridicat de daune.

În intervalul 2020–2023, ASF a constatat în mod repetat că societatea nu deținea capital suficient pentru a acoperi cerințele legale de funcționare. La ultimul control din 2023 a fost identificat un deficit de capital de 2,19 miliarde lei, necesar pentru asigurarea solvabilității.

În urma acestor constatări, acționarii CAM și BKI, cu sprijinul subordonaților, au reușit să externalizeze resursele financiare care se mai aflau în disponibilitățile companiei de asigurări, în interesul acționarului majoritar și în dauna directă a asiguraților și creditorilor entității.

Anchetatorii au mai stabilit că, în intervalul decembrie 2020–2023, deși compania de asigurări ER S.A. se afla în incapacitate vădită de a-și achita obligațiile, au fost acordate împrumuturi și s-au făcut decontări de zeci de milioane de lei pentru operațiuni fictive, care mascau transferarea unor sume de bani către entități afiliate aflate sub controlul direct sau indirect al acelorași asociați.

Prin intermediul acestor operațiuni, societatea ER S.A. a fost prejudiciată cu peste 75.000.000 lei, în scopul dobândirii de foloase patrimoniale de către firmele afiliate.

Citeste in continuare

Evenimente

Inflația revine pe traiectorie ascendentă: avertismentul BNR

Publicat

pe

Românii primesc astăzi un nou semnal îngrijorător din partea Băncii Naționale: inflația riscă să rămână sus mai mult decât se estima. Specialiștii spun că prețurile cresc într-un ritm mai accentuat decât previziunile din vară, iar vârful ar putea apărea abia la finalul anului viitor. Noua proiecție indică o inflație de aproape 10% în decembrie 2025, cu un punct procentual peste estimarea anterioară. 

Specialiștii explică această deteriorare prin efectele eliminării plafonului la energia electrică, prin creșterile de TVA și accize și prin presiunile salariale din mediul privat.

Toate acestea mențin costurile ridicate. Inflația ar urma să scadă treptat, însă nu atât de repede pe cât sperau economiștii.

Corecția semnificativă apare abia în vara lui 2026, când se epuizează șocurile actuale. Până atunci, BNR păstrează dobânzile la același nivel și avertizează că orice derapaj poate împinge din nou prognozele în sus, într-o economie deja vulnerabilă. 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE