Connect with us

Evenimente

Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor

Publicat

pe

Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.

Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.

1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale

Imagine

„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.

2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante

„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații

3.  Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE

4.  Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

Proiectul de modificare a legii pentru alegerea preşedintelui şi a celei privind organizarea CCR a fost depus în Parlament. Schimbări importante pentru candidații la funcția supremă în stat

5.  Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)

Imagine

„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

6.  Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă

Imagine

„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ” 

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.

România, zguduită de încă un cutremur, produs într-o zonă atipică. Este al patrulea într-o singură zi

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

România second hand. Peste 70% din înmatriculările auto din ultimele 3 luni sunt mașini la mâna a doua

Publicat

pe

Înmatriculările de automobile au crescut, în perioada iulie-septembrie 2024, față de anul trecut. Din păcate, peste 70% dintre mașinile înscrise în circulație sunt la mâna a doua. 

Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 4,7% în al treilea trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, în perioada analizată, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 6% comparativ cu trimestrul al treilea din anul anterior.

Totodată, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme second hand importate în total înmatriculări noi de autoturisme a crescut cu 5,3 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru al anului 2023, ajungând la 73,2%.

Datele INS relevă faptul că, în trimestrul III 2024, comparativ cu trimestrul III al anului 2023, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creşteri la categoria mopede şi motociclete cu 33,3% şi la categoria autoturisme cu 3,5% şi scădere la categoria autobuze şi microbuze cu 22,7%.

În ceea ce priveşte înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul pasagerilor au fost înregistrate creştere la categoria mopede şi motociclete cu 46% şi scăderi la categoria autobuze şi microbuze cu 22,5% şi la categoria autoturisme cu 13,7%.

Referitor la înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creşteri la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 8,8% şi la categoria remorci şi semiremorci cu 5,1% şi scădere la categoria autotractoare cu 1,5%.

Înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul mărfurilor au înregistrat creştere la categoria remorci şi semiremorci cu 7,1% şi scăderi la categoria autotractoare cu 22,2% şi la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 2,7%.

Faţă de trimestrul II 2024, în trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule rutiere au înregistrat scădere cu 7% la vehiculele pentru transportul pasagerilor şi cu 8,6% la vehiculele pentru transportul mărfurilor.

Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulaţie, cuprindeau, la sfârşitul trimestrului III 2024, în proporţie de 63,4%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 şi în proporţie de 10,3%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro.

Pentru categoria autoturisme, cea mai însemnată pondere a fost deţinută de vehicule conforme cu norma europeană Euro 4, respectiv 33,6%; pentru categoria autobuze şi microbuze cele mai multe vehicule, respectiv 23% au fost clasificate în norma Euro 3, iar pentru categoria mopede şi motociclete, cele mai multe vehicule, respectiv 24,4% au fost clasificate Non-Euro.

Vehiculele conforme cu norma europeană Euro 3 au predominat pentru categoria autocamioane în proporţie de 27,6%, cele conforme cu norma Euro 6 au fost preponderente pentru categoria autotractoare în proporţie de 43,1%, în timp ce pentru categoria vehicule rutiere pentru scopuri speciale cele mai multe vehicule, respectiv 22,9% au fost clasificate în norma Non-Euro.

INS precizează că înmatriculările noi de vehicule rutiere cuprind înregistrările de vehicule noi, inclusiv ale celor achiziţionate în leasing, precum şi înregistrările de vehicule second hand din import, clasificate conform categoriilor comunitare de vehicule.

Datele nu includ reînmatriculările datorate schimbării proprietarului în urma vânzării autovehiculului, tramvaiele şi troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din agricultură şi vehiculele de locuit.

Citeste in continuare

Evenimente

Închisoare până la 6 ani pentru cei care ignoră Fiscul! Cum arată somația – DOCUMENT

Publicat

pe

Închisoare pentru cei care ignoră Fiscul! Așa sună un proiect de ordin pus în dezbatere publică de ANAF. Mai exact, cei care nu trimit la timp documentele solicitate de inspectori ar putea risca între 1 și 6 ani de închisoare. 

Totul, în condițiile în care reprezentanții instituției se plâng că în prezent, din cauza unei lacune în legislație, somațiile lor sunt des ignorate de cei verificați. Pentru ca măsura să se aplice, ar mai fi nevoie ca ordinul să fie aprobat de președintele ANAF și publicat în Monitorul Oficial. 

Un proiect de ordin pus în dezbatere publică arată că Direcția Antifraudă Fiscală, instituție subordonată ANAF, va trimite contribuabililor „invitații” prin care li se va cere să arate documentele necesare verificărilor. Neprezentarea se va considera infracțiune și va fi pedepsită cu închisoarea.

„Din practica controalelor a rezultat că, în nenumărate situații, contribuabilul nu dă curs solicitării inspectorilor antifraudă de a prezenta documente în vederea efectuării/continuării verificărilor, solicitare formulată prin intermediul formularului ”Invitație”, cu consecința elaborării de acte de sesizare a organelor de urmărire penală în temeiul art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 241/2005)”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de ordin emis de ANAF.

Art. 4 din Legea sus-amintită prevede că refuzul nejustificat aș unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 6 ani.

Ca atare, pentru că în lege scrie cuvântul „Somație”, nu „Invitație” (termen uzitat de ANAF în adresele trimise contribuabililor) instituția propune înlocuirea titlului adresei „Invitație” cu „Somație”.

Imagine

„La nivelul DGAF există soluții de clasare comunicate de organul de urmărire penală motivate de faptul că nu s-a uzitat și comunicat contribuabililor în cauză documentul intitulat ”Somație”, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru acest considerent”, se arată în documentul citat.

De asemenea, ANAF arată că introducerea documentului ”Somație” asigură o practică unitară la nivelul organelor de control fiscal, documentul fiind reglementat și prin ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3711/2015 privind modelul şi conținutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecție fiscală.

Totodată, ca urmare a recomandării Direcției generale de legislație Cod procedură fiscală, reglementări nefiscale și contabile din cadrul Ministerului Finanțelor au fost modificate instrucțiunile de completare a documentelor „Invitație” și ”Somație”, în sensul inserării, în cuprinsul instrucțiunilor de completare și utilizare, a precizărilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare: „Ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un termen pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații de către contribuabil/plătitor, acesta trebuie să fie rezonabil, pentru a da posibilitatea contribuabilului/plătitorului să își exercite dreptul sau să își îndeplinească obligația. Termenul poate fi prelungit, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului fiscal”.

Pengtru ca acest ordin să se aplice, trebuie aprobat de președintele ANAF și publicat în Monitorul Oficial.

Citeste in continuare

Evenimente

Dezastru total în agricultură. Fermierii cer despăgubiri de la stat pentru pierderi și credite

Publicat

pe

Dezastru total în agricultură. Producția a fost calamitată din cauza valurilor de căldură extremă și a secetei crunte. Agricultorii sunt disperați și spun că dacă nu plouă, însămânțarea de toamnă va fi un dezastru. Mulți dintre ei au cerut despăgubiri de la stat pentru a-și acoperi pierderile și pentru a-și achita creditele la bancă.

Peste 6.000 de fermieri cer despăgubiri în Mehedinți

Seceta i-a lovit crunt pe cei agricultorii care cultivă suprafețe mari. Pământul se lucrează extrem de greu și mulți fermieri au intrat în faliment și au renunțat.

„Iată, pământul e uscat, am însămânțat aproape de 3 săptămâni. Vedeți, grâul este ca și în sac. N-a mai plouat de 2 luni de zile.  Un dezastru pentru agricultură.”, spun fermierii.

Numai în județul Mehedinți, peste 6.000 de fermieri au apelat la ajutor de la Direcția Agricolă.

„Avem înregistrate 6.100 de cereri, de la fermieri, cu o suprafață de 26.074 hectare afectate de calamitate în proporție de 31 până la 3 la sută.”, a declarat Ștefan Răceanu, director DADR Mehedinți.

Ministerul Agriculturii a promis că va vira banii în contul fermierilor până la sfârșitul anului. 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE