Connect with us

Evenimente

De ce nu sunt prea mulțumite sindicatele de creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2025

Publicat

pe

Dumitru Costin, lider al Blocului Național Sindical, consideră că majorarea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2025 reprezintă un pas înainte, dar nu suficient. Liderul sindical consideră că erau necesare și alte modificări fiscale.

Măsura convenită în cadrul Consiliului Naţional Tripartit privind majorarea salariului minim la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 reprezintă un pas înainte, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.

Acesta a participat miercuri după-amiază la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit, desfăşurată la Palatul Victoria.

„Concluzia întâlnirii de astăzi, cel puţin în ceea ce priveşte salariul minim, este următoarea, de la 1 ianuarie salariul minim 4.050 de lei, se păstrează deducerea fiscală de 300 de lei şi pentru anul viitor. Ca să realizaţi dimensiunea impactului, discutăm de circa 1 milion de persoane doar cu salarii cuprinse între 3.700 de lei şi 4.050 de lei care vor beneficia de această creştere. Valoarea salariului net este de 2.550 de lei. (…) Evident, această creştere de salariu minim va antrena şi alte creşteri de salarii în interiorul unor companii sau instituţii pentru că va trebui să se facă diferenţierea în funcţie de responsabilitate, complexitatea muncii respective, vechimea în muncă”, a declarat Dumitru Costin.

El a spus că, urmare a aplicării acestei măsuri, vor exista şi cazuri „nefericite”, cum ar fi cel al angajaţilor de la „Poşta Română”.

„Din păcate, este o companie care are vulnerabilităţi în ceea ce priveşte managementul. Astăzi, avem aproape 70% din salariaţi plătiţi din salariul minim, după această creştere de salariu minim, indiferent, aproape, de ceea ce faci ca lucrător în Compania Naţională Poşta Română o să avem undeva 85%, aproape 90% din total salariaţi care vor fi plătiţi toţi pe acelaşi salariu, ceea ce e o catastrofă din punct de vedere al politicii salariale”, a declarat Costin.

Acesta a apreciat că măsura convenită în cadrul CNT reprezintă un pas înainte.

„Nu e suficient, e un pas înainte. Trebuie să vă reamintesc că, recent, Senatul a votat un amendament la proiectul de lege aprobat de Guvern, proiectul de lege care transpune Directiva europeană cu salariul minim. În proiectul de lege plecat de la Guvern exista o plajă, minim 50%, maxim 52%, o plajă de negociere în cadrul CNT-ului, între guvern, patronate, sindicate. Mediul de afaceri a avut sprijinul politic chiar de la nivelul coaliţiei de guvernare, întrucât ne-am trezit în dezbaterile de la comisie că minim 50% – maxim 52% s-a modificat în minim 47%. Oricum, în zilele următoare urmează dezbaterea şi votul final la Camera Deputaţilor, Revenind, e un pas înainte, un pas suportabil şi pentru mediul de afaceri, cu toate că noi, cei din BNS, venisem cu totul şi cu totul altă variantă de lucru, chiar cu variantă de salariu minim mai mic, de 4.000 de lei, însă cu o schimbare fundamentală din punct de vedere al fiscalităţii. (…) Din păcate, pentru momentul ăsta se pare că nici măcar la nivel de coaliţie sau cel puţin la nivel de Guvern nu se mai discută de impozitare progresivă, am rămas singurii nebuni care considerăm că e normală şi oportună o astfel de măsură „, a declarat Costin.

În context, liderul BNS a precizat că reprezentanţii guvernamentali le-au transmis că intenţionează să adopte în Parlament Legea bugetului de stat pe anul viitor până la instalarea viitorului Guvern.

„Au spus că nu-şi vor asuma nicio măsură fiscală suplimentară, proiectul de buget va fi construit la sfârşitul acestui an, tot de acest Guvern, şi va fi votat până la învestirea noului Parlament. În ceea ce priveşte nişte posibile măsuri fiscale, ele vor fi cuprinse în reforma fiscală pe care toată lumea o aşteaptă, care va fi dezbătută şi aprobată în prima parte a anului viitor şi care va începe să producă efecte de la 1 ianuarie 2026”, a declarat Dumitru Costin.

La rândul său, Liviu Apostoiu, prim-vicepreşedinte al Confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a menţionat că un alt subiect discutat şi agreat a fost legat de extinderea contractului colectiv de sector la nivelul industriei bancare.

„Este primul contract colectiv care se va aplica erga omnes, asta înseamnă că se va aplica tuturor salariaţilor din sectorul bancar, şi asta, conform legii, se face la nivel de CNTDSC, ce am făcut astăzi. Va aduce nişte prevederi minimale pentru toţi aceşti lucrători, o să vă spună cei din industria bancară, dar important este că acoperă toţi salariaţii din acest sector (…) absolut tot ce înseamnă la locul de muncă, de la salarii până la condiţii de muncă, asta înseamnă un contract colectiv „, a declarat Apostoiu.

Referitor la salariul minim pentru anul viitor, reprezentantul Cartel Alfa s-a declarat nemulţumit, întrucât nu acoperă Directiva europeană privind salariul minim.

„Din păcate, este doar 47% din salariul mediu brut prognozat pentru anul viitor. Încercăm să ajungem la 50%. Şi Guvernul a înţeles, şi partea patronală, că o creştere de 50% a salariului minim în salariul mediu pe economie ar fi dus undeva, poate, la un 4.300 de lei, poate peste această valoare, care ar fi fost greu de suportat şi bineînţeles că s-ar fi putut solda şi cu pierderi de locuri de muncă. (…) Această majorare este de la 1 ianuarie 2025 şi în conformitate cu legea care va ieşi în curând, este la Camera decizională, Camera Deputaţilor, de aici încolo vom face o singură creştere anual. Anul acesta a fost o singură creştere a salariului minim şi a fost de la 1 iulie”, a declarat Apostoiu. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE