Connect with us

Evenimente

Cele mai proaste rezultate economice din acest secol, Europa Centrală și de Est.

Publicat

pe

Regiunea Europa Centrală și de Est a înregistrat cea mai slabă rată de creștere din acest secol, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,7% în 2023, conform unui studiu al unei companii de cercetare de piață. 

România ocupă abia locul al patrulea în topul Coface care contabilizează cele mai puternice 500 de companii din ECE. Polonia rămâne lider, urmată de Cehia și Ungaria, ultimele două țări mult mai mici decât România.Iată principalele concluzii ale studiului Coface

  • Polonia conduce clasamentul (184 companii), fiind urmată de Republica Cehă (69 companii) și Ungaria (62 companii)
  • Profitul net în rândurile celor 500 de companii a scăzut cu 17,4% din cauza creșterii costurilor operaționale și a cererii mai slabe
  • Regiunea ECE a înregistrat cea mai slabă rată de creștere din acest secol, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,7% în 2023
  • România ocupă locul 4 în clasament cu un număr de 54 de companii, cu 6 companii mai puțin decât în ediția precedentă
  • Comparativ cu 2022, veniturile la cele mai mari companii din România au scăzut cu 6,9%, în timp ce profitul net a scăzut cu 21,5%
  • Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice și farmaceutic, în mod tradițional cel mai mare, a căzut pe locul doi în acest an, cu o creștere modestă a cifrei de afaceri la nivel regional.

Studiul CEE Top 500 relevă un mediu economic turbulent pentru cele mai mari companii din Europa Centrală și de Est în 2023. După ani de rezistență, întreprinderile din regiune s-au confruntat cu provocări semnificative din cauza contractării cererii interne și externe, a inflației ridicate, a costurilor în creștere și a tensiunilor geopolitice. Această tendință persistă în prezent, deși cererea internă a revenit în mare măsură, iar inflația a ajuns la un nivel mai scăzut.

Al 16-lea studiu anual al celor mai mari 500 de companii din ECE clasifică societățile după cifra de afaceri și analizează factori suplimentari, cum ar fi numărul de angajați, cadrul în care companiile operează, sectoarele de activitate, piețele, precum și după evaluările de credit Coface. Performanța economică a celor 500 de companii servește ca un indicator reprezentativ al tendințelor pieței în întreaga regiune.

Polonia conduce clasamentul, iar sectorul auto este fruntaș

Polonia ocupă primul loc, PKN Orlen consolidându-și poziția de top printr-o creștere de 34% a cifrei de afaceri, după o accelerare cu 111% în anul precedent. Primele zece poziții includ, de asemenea, nume consacrate precum Skoda Auto din Cehia (a 2-a), compania multinațională de petrol și gaze MOL Ungaria (a 3-a), retailerul Jeronimo Polska (a 4-a), compania poloneză de energie PGE (a 5-a) și MVM Energetika din Ungaria (a 6-a). ) Dintre acestea, doar companiile maghiare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, în timp ce restul au generat venituri mai mari decât în ​​anul precedent. Volkswagen Slovacia (poziția a 8-a) a revenit în top 10, în timp ce alte companii de automobile au înregistrat o cifră de afaceri mai mare în contextul creșterii prețurilor, urcând astfel in top.

Printre cei nou-intrați în Top 10 se numără filiala slovacă a Volkswagen, compania de jocuri de noroc deținută de stat polonez Totalizator Sportowy (a 7-a), precum și comercianții de energie electrică polonezi ENEA (a 9-a) și Tauron Polska Energia (a 10-a), fiecare realizând o creștere de două cifre a cifrei de afaceri.

Top performeri

Mai multe companii se remarcă prin creșteri remarcabile în 2023, reprezentând diverse sectoare datorită unui mediu economic și de afaceri variat. Cel mai mare progres a fost realizat de compania poloneză de electricitate ENIQ, care a urcat cu 315 locuri datorită creșterii cifrei de afaceri cu 183%. Similar, Lukoil din Bulgaria și BYD Smart Device Hungary, un producător de componente electronice pentru unul dintre cei mai mari producători de automobile din China, au înregistrat câștiguri impresionante.

România ocupă locul 4 în clasament cu un număr de 54 de companii

A patra cea mai semnificativă țară în clasament este România cu 54 de companii, adică cu șase mai puține decât în ediția anterioară. Comparativ cu 2022, veniturile la cele mai mari companii din România au scăzut cu 6,9%, în timp ce profitul net a scăzut cu 21,5%. Cifra de afaceri agregată s-a ridicat la 97,8 miliarde de euro în 2023, în timp ce evaluarea medie Coface a atins 7,0, cel mai înalt nivel dintre țările ECE analizate, evaluare pe care România o împarte cu Croația. Mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice și industria farmaceutică constituie cel mai mare sector românesc în top, deoarece deține cea mai mare pondere în ceea ce privește cifra de afaceri generată (27%). Urmează comerțul nespecializat, precum și auto și transporturi, ponderea în cifra de afaceri ajungând la 20,8%, respectiv 17,0%. Mineralele și auto sunt, de asemenea, sectoare cu o reprezentativitate mare a mediului de afaceri românesc în acest top.

Analiză sectorială: revenirea industriei auto

 Spre deosebire de anii precedenți, nu toate sectoarele au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri în 2023. Sectoarele care au întâmpinat dificultăți includ industriile consumatoare de energie precum metalele, hârtia și lemnul, precum și utilitățile și serviciile publice.

După trei ani, sectorul auto și transporturi a revenit pe primul loc, cu o creștere de 16,8% a cifrei de afaceri și cu 40,8% a profitului net, susținut de creșterea vânzărilor de mașini. 2023 a fost o provocare pentru gospodării și întreprinderi care și-au limitat cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată, dar nu și pentru vehicule. Vânzările de mașini din UE au crescut pentru prima dată din 2019. Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice și farmaceutic, în mod tradițional cel mai mare, a căzut pe locul doi în acest an, cu o creștere modestă a cifrei de afaceri, dar cu o scădere cu 42,8% a profitului net, în condițiile în care companiile de petrolul și gaze din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu marjele de rafinare dificile pe fondul fluctuațiilor prețurilor petrolului și scăderii prețurilor la gaze naturale. Comerțul nespecializat a intrat în primele trei poziții, susținut de redresarea cererii de consum pe fondul șomajului scăzut și a creșterii salariilor.

„Creșterea cifrei de afaceri a celor mai mari companii din regiunea ECE a fost moderată (+2,5%) anul trecut, dar totuși mai puternică decât evoluția slabă a PIB-ului (+0,7%). În 2024 și 2025, economiile regionale vor cunoaște o îmbunătățire datorită redresării consumului gospodăriilor. Cu toate acestea, companiile se vor confrunta în continuare cu numeroase provocări. Situația externă rămâne principala amenințare, limitând producția și exporturile regiunii în timp ce piețele interne tensionate determină un grad scăzut de ocupare a locurilor de muncă vacante chiar și cu salarii mai mari”, explică Grzegorz Sielewicz, Economist Șef Regional pentru Europa Centrală și de Est.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

BNS PROPUNE CONDIȚIONAREA SUBVENȚIILOR PENTRU PARTIDELE POLITICE DE RESPECTAREA ȚINTELOR DE DEFICIT BUGETAR

Publicat

pe

Blocul Național Sindical (BNS) propune, printr-un set de amendamente la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, ca subvențiile acordate partidelor politice de la bugetul de stat să fie condiționate de încadrarea României în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.

Concret, BNS dorește introducerea unui nou alineat în Legea nr. 334/2006, care să stipuleze că finanțarea publică a partidelor politice se va face numai în anii în care statul respectă angajamentele bugetare europene. Potrivit sindicatelor, această măsură este necesară într-un context economic fragil, în care statul aplică politici de austeritate asupra populației, dar menține finanțări generoase pentru partidele aflate la putere.

„Este inadmisibil ca partidele responsabile de dezechilibrele bugetare să fie în continuare finanțate din bani publici, în timp ce populația suportă creșteri de taxe și înghețarea salariilor”, se arată în motivația propunerii.

Totodată, BNS solicită reducerea cu 50% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, o alocație lunară care nu este supusă unui control riguros. Organizația sindicală consideră că, în condițiile revizuirii drastice a cheltuielilor publice, este firesc ca și demnitarii să își asume responsabilitatea printr-un comportament bugetar solidar.

„Reducerea sumei forfetare nu afectează funcționarea Parlamentului, dar transmite un semnal necesar de decență și responsabilitate în utilizarea banului public”, subliniază BNS.

Propunerile vin pe fondul unor măsuri fiscale dure adoptate de Guvern, care includ eliminări de facilități pentru pensionari și persoane vulnerabile, creșteri de TVA și înghețări salariale în sectorul public. În acest context, BNS atrage atenția că echitatea bugetară trebuie să se aplice tuturor, inclusiv partidelor și parlamentarilor.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

PROTESTE URIAȘE ÎN FAȚA PARLAMENTULUI

Publicat

pe

Sindicaliştii de la Sanitas şi cei din Educaţie, dar și din instituții-cheie ale statului au ieșit în stradă din cauza taxelor și impozitelor propuse de Guvern.

Realitatea.net și Realitatea PLUS, televiziunea poporului, transmit LIVE TEXT și VIDEO principalele momente de la proteste:

Sute de oameni nemulțumiți de măsurile anunțate de Bolojan au plecat în marș de la Miniksterul Agriculturii către Palatul Parlamentului. Angajații au ieșit în stradă nemulțumiți de faptul că Guvernul Bolojan vrea să reducă cuantumul maxim al sporului de condiții periculoase primit de bugetari.

„Sunem aici din respect pentru întreaga societate. Suntem reprezentanții profesorilor. Am urmărit declarațiile lui Bolojan și David care spun că nu este niciun deranj ca profesorii să muncească două ore în plus. Protestăm cu fermitate împotriva majorării normei cu două ore în plus deoarece asta nu înseamnă ca fiecare profesor să muncească în plus două ore. Asta înseamnă ca mii de profesori să-și piardă locul de muncă”, a declarat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, o profesoară.

Citeste in continuare

Evenimente

Bolojan pune jugul birurilor pe românii de rând, la TAROM tocmai s-au dublat indemnizațiile din Consiliul de Administrație

Publicat

pe

În timp ce premierul Ilie Bolojan ține cu dinții de toate măsurile fiscale dure care-i lovesc pe românii de rând, iese la iveal un nou caz șocant  de sfidarea a austerității, pe banii statului. Astfel, acţionarii companiei TAROM, printre care și Ministerul Transporturilor, au votat favorabil propunerea de dublare a îndemnizației pentru membrii Consiliului de Administrație, relatează publicația BoardingPass.

Sursa citate indica faptul că indemnizația pentru membrii CA al TAROM a crescut, recent, de la 12.500 lei brut/lună la 24.148 lei, prin votul Ministerului Transporturilor, ROMATSA și CN Aeroporturi București. Singura abținere a venit din partea fostului SIF Muntenia.

Din iunie 2024, TAROM are un Consiliu de Administrație cu mandat complet de patru ani, după o conducere asigurată de administratori provizorii, mulți fără experiență.

La momentul numirii cu mandatul complet, fiecare membru al Consiliului era remunerat cu 12.500 de lei brut lunar, însă după aproape un an, trei dintre cei patru acționari ai TAROM au votat în favoarea dublării indemnizației, aceasta ajungând la 24.148 de lei brut pe lună.

Voturile favorabile au venit din partea Ministerului Transporturilor, ROMATSA și Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). Singurul care s-a abținut a fost reprezentantul Longshield Investment (fosta SIF Muntenia).

Majorarea indemnizației a fost susținută de o hotărâre a Comitetului de Nominalizare și Remunerare din cadrul CA și a primit avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Creștere vine în contextul în care Ministerul Transporturilor, acționar majoritar și al CNAB, a aprobat în urmă cu câteva luni și majorarea indemnizației pentru membrii CA-ului acestei companii de stat, de la 12.656 de lei la 69.840 de lei brut lunar, mai indică Boarding Pass.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE