Connect with us

Evenimente

Tarom câștigă bătălia cu WizzAir. Curtea Europeană de Justiție a decis: ajutorul de stat, de 2 milioane de euro, nu încalcă legislația concurenței

Publicat

pe

Tarom a avut câștig de cauză în războiul cu concurenții de la WizzAir, care au dat în judecată transportatorul aerian național pentru ajutorul primit de la statul român pe perioada pandemiei.

Tribunalul General din cadrul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a respins miercuri acţiunea înaintată de Wizz Air referitoare la un ajutor acordat de România companiei aeriene naţionale TAROM pentru compensarea pagubelor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi a decis că ajutorul, care se ridică la aproape două milioane de euro, este compatibil cu piaţa internă, informează un comunicat de presă al CJUE.

În data de 3 februarie 2022, România a notificat Comisiei un ajutor individual de aproape două milioane de euro, sub forma unei majorări de capital, destinat companiei aeriene române TAROM. Acest ajutor este finanţat din bugetul general al României şi urmăreşte să despăgubească TAROM pentru pagubele suferite pe 14 rute internaţionale specifice în perioada cuprinsă între 1 iulie şi 31 decembrie 2020, din cauza restricţiilor de călătorie legate de pandemia de COVID-19.

La 29 aprilie 2022, Comisia a considerat că acest ajutor este compatibil cu piaţa internă, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) TFUE, fără a deschide o procedură oficială de investigare. Cu toate acestea, compania aeriană concurentă Wizz Air a contestat această decizie în faţa Tribunalului Uniunii Europene, care astăzi i-a respins acţiunea.

Tribunalul aminteşte printre altele că ajutoarele care compensează pagubele cauzate de evenimente extraordinare, precum pandemia de COVID-19, sunt autorizate şi că măsura în cauză urmărea să compenseze TAROM pentru pagubele pe care le-ar fi suferit între 1 iulie şi 31 decembrie 2020 ca urmare a restricţiilor de călătorie în vigoare în acea perioadă legate de această pandemie.

Tribunalul confirmă că a fost evaluată în mod corect de către Comisie proporţionalitatea ajutorului acordat companiei TAROM şi că măsura în cauză nu se află la originea unei supracompensări. În această privinţă, Tribunalul a considerat în special că forul comunitar a calculat cu precizie şi pe baza unui scenariu contrafactual adecvat pierderile suferite de TAROM cauzate în mod direct de restricţiile de călătorie în vigoare în perioada în cauză şi că a verificat cu acurateţe că TAROM luase măsuri rezonabile pentru a limita pagubele în acea perioadă, se arată în comunicatul CJUE.

În plus, Tribunalul a respins în egală măsură argumentele Wizz Air potrivit cărora Comisia nu ar fi luat în considerare ajutorul pentru salvare acordat anterior companiei TAROM în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE şi potrivit cărora Comisia ar fi subestimat avantajul concurenţial obţinut de TAROM.

Pe de o parte, ajutorul anterior şi măsura în cauză sunt distincte şi nu acoperă aceleaşi costuri şi, pe de altă parte, Comisia nu este obligată să ia în considerare un eventual avantaj de care TAROM ar fi beneficiat în mod indirect, precum avantajul concurenţial invocat de Wizz Air, se mai arată în motivarea Tribunalului General.

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a fost înfiinţată în anul 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 25 iunie 2010. TAROM deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său 70 de destinaţii operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. REZULTATE PARȚIALE: PSD, PE PRIMUL LOC, URMAT DE AUR ȘI PNL

Publicat

pe

Biroul Electoral Central a numărat voturile din peste 99% dintre secții. Conform datelor de până la această oră, șapte partide vor avea reprezentanți în Senat și Camera Deputaților în viitorul mandat. În prezent, ordinea partidelor după alegerile parlamentare este PSD, AUR, PNL, USR. Este însă puțin probabil să apară schimbări având în vedere că numărătoarea voturilor la alegerile parlamentare 2024 este aproape finalizată.

Secţiile de votare organizate pe teritoriul României pentru alegerile parlamentare s-au închis duminică seara, la ora 21:00, iar cele din străinătate luni dimineață, la ora 7.00. Ultimele secții din străinătate în care s-a votat au fost cele din Canada și SUA. 

UPDATE 10.00 – Până în acest moment, au fost centralizate 20013 de procese verbale din 20059, un procent de 99,77%. Potrivit rezultatelor parțiale, PSD rămâne pe primul loc și are un procent de 22,44%, AUR pe doi cu 18,23%, urmat de PNL cu 14,33%.

UPDATE 9:00 – Doar 70 de procese verbale au mai rămas de numărat înainte de aflarea rezultatelor finale la alegerile parlamentare din acest an.

Imagine

Rezultate alegeri parlamentare 2024 Senat, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale: 

Imagine

Imagine

Rezultate alegeri parlamentare 2024 Camera Deputaților, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale: 

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE

Publicat

pe

CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați 

Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.

Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.

Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor

Publicat

pe

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.

Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.

Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.

Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.

Elena Lasconi, primele declarații după EXIT POLL-ul alegerilor parlamentare: „Roboții ruși de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democrația”

Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.

În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.

Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE