România progresează în ceea ce priveşte nivelul educaţiei financiare a cetăţenilor, fiind în faţa unor state precum Italia sau Portugalia.

Două sondaje externe, unul realizat la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), celălalt la nivelul Uniunii Europene, arată că România progresează în ceea ce priveşte nivelul educaţiei financiare a cetăţenilor, fiind în faţa unor state precum Italia sau Portugalia. Cu toate acestea, România are de recuperat, fiind în urma multor state la acest capitol.

„Ne dorim foarte mult să impulsionăm şi digitalizarea şi tocmai de aceea noi suntem foarte determinaţi să creştem atât educaţia financiară, cât şi educaţia digitală. S-au văzut şi primele rezultate ale parteneriatelor desfăşurate în regim public-privat. Avem şi sondajul OECD, dar şi sondajul Eurobarometru al Comisiei Europene care relevă faptul că România a progresat. În sondajul OECD România a depăşit Italia cu un scor de alfabetizare financiară de 54 versus 53 în Italia. Este adevărat că este sub media celor 40 de state analizate, care este de 60. Important este că noi progresăm la comportamentul financiar pentru că acest scor de alfabetizare”, a declarat Gabriela Folcuţ, de la Asociaţia Română a Băncilor. 

Aceasta a explicat că, în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe, România ”nu stă tocmai bine” , mulţi dintre români neştiind să răspundă exact la întrebări precum „Ce este dobânda compusă?”,  ”Cum se calculează dobânda simplă?”, ”Ce este inflaţia?” sau la întrebări legate de riscurile financiare.  

În schimb, românii stau mult mau bine la capitolul legat de comportamentul financiar, mulţi dintre ştiu să economisească proactiv, să plătească facturile la timp, să compare ofertele de credit. 

Gabriela Folcuţ a arătat de asemenea că studiul Eurobarometru al Comisiei Europene plasează România pe poziţia a treia de la finalul clasamentului în ceea ce priveşte educaţia financiară, depăşind Letonia şi Portugalia.

Ministrul Finanțelor spune că Guvernul nu a abandonat ideea unui aparat bugetar mult mai suplu și mai eficient. Și chiar dacă nu vor avea loc concedieri masive, statul va trebui să-și reducă drastic cheltuielile.

Tánczos Barna spune că reducerea cheltuielilor cu angajații de la stat rămâne o prioritate pentru guvern, iar șefii instituțiilor publice trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura servicii de calitate cu un număr mai mic de persoane.

Ministrul finanțelor a arătat că, la majoritatea ministerelor, bugetul anual a fost redus, ca primă măsură a reorganizării instituționale.

„Am redus cu 5% cheltuielile de personal, adică în paralel cu reducerea cu 5% și a bugetului de funcționare a cheltuielilor administrative, astfel încât, până la sfârșitul anului, să ne încadrăm în acest deficit de 7%. În interiorul instituțiilor, managerii trebuie să ia măsurile necesare încadrării în aceste limite lunare”, a declarat Tanczos Barna.

„Și în 2026, și în 2027, instituțiile trebuie să meargă mai departe pe drumul digitalizării, eficientizării și reducerii cheltuielilor de funcționare. Nu vorbesc, încă o dată, de reducerea salariilor, ci vorbim de reducerea anvelopei de personal”, a mai spus ministrul de Finanțe.

 Ministrul finanțelor este prezent la Forumul Economic al Transilvaniei, organizat la Târgu Mureș de Fundația Pro Economica. Participă 120 de antreprenori din 16 județe, dar și viceministrul în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Ungariei, Magyar Levente.

Botoșani a ajuns județul celor mai săraci pensionari din țară. O indică atât statisticile naționale cât și realitatea de zi cu zi trăită de localnici. Mulți dintre ei abia se descurcă de la o lună la alta cu pensii foarte mici care nu le ajung pentru a duce un trai decent. 

Majoritatea pensionarilor din Botoșani nu reușesc să facă față cheltuielilor lunare cu banii din pensie și asta pentru că în județ sunt cele mai mici pensii înregistrate la nivel de țară. Oamenii nu reușesc să facă față scumpirilor, cheltuielilor la utilități sau costurilor cu medicamentele.

Cea mai grea situație este a pensionarilor rămași singuri, fără ajutor bolnavi și cu pensii foarte mici. Cei din mediul rural își pun sănătatea în pericol sau mor cu zile pentru că nu au bani să urmeze un tratament.