Connect with us

Evenimente

Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024

Publicat

pe

Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, arată o analiză realizată de Ella Kallai, economistul șef al Alpha Bank România.

Productivitatea în România, măsurată ca valoarea adăugată brută pe oră lucrată, față de media UE a crescut de la 26% în 2008 (7,7 euro pe oră față de 29,5 euro pe oră) la 44% în 2024 (20 euro pe oră față de 46 euro pe oră), femeile având o contribuție remarcabilă. Pe de o parte a crescut productivitatea în sectoarele de vârf ale economiei care se află mai aproape de frontiera cunoașterii și a tehnologiei și pe de altă parte a crescut ponderea sectoarelor de vârf în economie. Structura economiei după nivelul tehnologic și al cunoașterii cuprinde ramurile industriei prelucrătoare clasificate după ponderea cheltuielilor de cercetare în valoarea adăugată în ramuri cu tehnologie înaltă și ramuri cu tehnologie joasă, serviciile clasificate după ponderea personalului cu studii superioare în servicii intensive în cunoaștere și servicii neintensive în cunoaștere și ramurile furnizoare de materii prime ce includ agricultura, mineritul, furnizarea energiei electrice și a apei’, potrivit Buletinului lunar al Alpha Bank România Macroeconomia ‘En detail’.

Conform analizei, productivitatea a crescut în toate cele cinci ramuri în 2022 față de 2008. Cel mai mult în ramurile furnizoare de materii prime (de la 3 la 9 euro pe oră) și serviciile intensive în cunoaștere (de la 9 la 25 euro pe oră). Ramurile furnizoare de materii prime au rămas cele mai puțin productive atât comparativ cu celelalte ramuri cât și comparativ cu productivitatea acestor ramuri în regiune (45 euro pe oră în Cehia, 17 euro pe oră în Ungaria, 13 euro pe oră în Polonia).

Serviciile intensive în cunoaștere au devenit cele mai productive ramuri din economie fiind, însă, sub productivitatea din Cehia (29 euro pe oră) dar depășind productivitatea din Polonia și Ungaria (17 euro pe oră). Serviciile neintensive în cunoaștere sunt pe locul doi ca productivitate, cu 17 euro pe oră, fiind apropiată de productivitatea din Ungaria (18 euro pe oră) și Polonia (16 euro pe oră), dar depășită de productivitatea din Cehia (30 euro pe oră). Productivitatea din industria prelucrătoare, atât din ramurile cu tehnologie înaltă (13 euro pe oră) cât și din ramurile cu tehnologie scăzută (14 euro pe oră) este cea mai redusă din regiune.

Analiza mai arată că, în ultimii 15 ani, structura economiei pe cele cinci ramuri s-a schimbat: a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaștere de la 21% în 2008 la 33% în 2023, în principal pe seama scăderii ponderii ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă de la 18% în 2008 la 9% în 2023. Este cea mai dramatică schimbare din regiune. O schimbare similară de structură a fost în Cehia, dar cu o magnitudine mult mai redusă, ponderea serviciilor intensive în cunoaștere a crescut la 31% de la 29%, iar ponderea ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă a scăzut de la 14% la 11%. În Ungaria a crescut ponderea industriei prelucrătoare cu tehnologie înaltă cu 4pp pe seama scăderii ponderii ramurilor furnizoare de materii prime și a serviciilor neintensive în cunoaștere cu câte 2pp. În Polonia a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaștere cu 2pp pe seama scăderii ponderii industriei prelucrătoare de înaltă tehnologie cu 3pp, se precizează în materialul citat.

Potrivit documentului, în 2023, 43% din populația ocupată (3,3 milioane) este reprezentată de femei. Ponderea este similară cu cea din Cehia și Polonia (44%) dar mai redusă decât decât în Ungaria (47%). În România, deși în scădere față de 2008, o pondere încă ridicată a populației ocupate feminine de 14% lucrează în industria prelucrătoare cu tehnologie joasă, față de 11% în Cehia și 9% în Ungaria și Polonia. Ponderea populației feminine în populația ocupată în acest sector este de 46%, față de 24% în Polonia, 32% în Cehia și 37% în Ungaria.

Autoarea studiului susține că cea mai mare pondere a femeilor în populația ocupată se înregistrează în cele mai productive sectoare, respectiv 58% în serviciile intensive în cunoaștere și 48% în serviciile neintensive în cunoaștere. În aceste sectoare lucrează majoritatea populației feminine (68%, 2,2 milioane) egal distribuită între serviciile intensive și neintensive în cunoaștere. Față de România, în țările din regiune ponderea populației ocupate feminine este mai ridicată în serviciile intensive în cunoaștere (48% în Ungaria și Polonia, și 49% în Cehia) și mai redusă în serviciile neintensive în cunoaștere (28% în Cehia, 29% în Polonia și 30% în Ungaria).

‘Dacă structura populației feminine din România va converge către structura țărilor din regiune, așteptările sunt ca ponderea populației feminine în sectoarele intensive în cunoaștere să crească și cea din serviciile neintensive în cunoaștere să scadă. În următorii ani, migrarea probabilă a populației feminine din serviciile neintensive în cunoaștere pe de o parte și din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă pe de altă parte către serviciile intensive în cunoaștere cu productivitate mai ridicată, după modelul țărilor din regiune, va contribui la creșterea productivității pentru întreaga economie’, se precizează în analiză.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Vânzările de mașini noi au crescut cu 2,8% în Europa. Anglia și Spania, performerele Bătrânului Continent

Publicat

pe

Vânzările de mașini noi în Europa au crescut cu 2,8% în martie, impulsionate de salturi cu două cifre în Marea Britanie și Spania, deoarece datele din industrie de joi au arătat că o creștere a înmatriculărilor de vehicule electrice în această lună a compensat scăderea celor pe benzină și diesel, scrie Reuters.

Vânzările de mașini complet electrice au crescut cu 23,6% în această lună, arată datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA).

În timp ce se luptă pentru a reduce costurile ridicate pe piețele interne și luptă împotriva concurenței din China, producătorii de mașini europeni se confruntă acum cu efectele tarifelor de 25% impuse de președintele american Donald Trump la importurile de mașini, tulburând perspectivele pentru industrie.

Taxele de import de 145% impuse de Trump pe importurile din China – și tarifele de represalii ale Beijingului – au împins, de asemenea, previziunile de creștere la nivel global, confruntând companiile de automobile cu noi riscuri.

Vânzările din martie în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) au crescut la 1,42 milioane de mașini, după ce au scăzut timp de două luni, arată datele ACEA.

Înmatriculările la Volkswagen și Renault au crescut cu 10,3%, respectiv 13%, în timp ce au scăzut cu 5,9% la Stellantis.

Vânzările Tesla au scăzut pentru a treia lună consecutiv, cu 28,2% față de anul trecut, iar cota sa din piața totală a scăzut la 2% de la 2,9% în urmă cu un an.

În UE, vânzările totale de mașini au scăzut cu 0,2% față de anul trecut, în scădere pentru a treia lună, chiar dacă înmatriculările de mașini electrice cu baterie (BEV), hibrid electric (HEV) și hibrid plug-in (PHEV) au crescut cu 17,1%, 23,9% și, respectiv, 12,4%. Vehiculele electrificate – fie BEV, HEV sau PHEV – vândute în bloc au reprezentat 59,2% din înmatriculările de mașini de pasageri în martie, în creștere față de 49,1% în anul precedent.

Dintre cele mai mari piețe din UE, vânzările în Spania și Italia au crescut cu 23,2% și, respectiv, 6,3%, în timp ce în Franța și Germania au scăzut cu 14,5% și 3,9%. În Marea Britanie, înmatriculările au crescut cu 12,4%.

Experții din piață spun că interesul tot mai mare pentru mașinile electrice în Europa, a doua cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, se datorează în mare parte noilor obiective UE privind emisiile și lansării de modele electrice mai ieftine, deși UE a propus recent slăbirea obiectivelor.

Citeste in continuare

Evenimente

Dispar plățile cash sau card în România: o nouă eră în tranzacțiile financiare

Publicat

pe

Modul în care românii își fac plățile este pe cale să se transforme radical. Odată cu avansul rapid al tehnologiilor digitale, metodele clasice precum numerarul, cardurile bancare sau chiar telefoanele mobile sunt treptat înlocuite de sisteme biometrice, care promit o experiență de plată mai rapidă, mai sigură și mai comodă.

Plăți fără portofel sau telefon

Plata prin biometrie presupune identificarea utilizatorului prin trăsături unice ale corpului — fie prin amprentă, fie prin recunoaștere facială, scanarea irisului sau chiar a palmei. Tehnologia câștigă rapid teren la nivel global și devine o alternativă viabilă la metodele convenționale.

Țări precum Spania și-au accelerat tranziția către o economie fără numerar. Potrivit unui raport al Băncii Naționale Spaniole, în primele luni ale anului 2024, tranzacțiile digitale au atins valoarea de 6,1 trilioane de euro, înregistrând o creștere de peste 11%.

În Asia, sistemele de plată bazate pe recunoașterea palmei sunt deja implementate în parteneriate între giganți tehnologici precum Tencent și Visa. Utilizatorul trebuie doar să își treacă mâna peste un senzor, iar tranzacția este aprobată instant — fără PIN, fără semnături, fără portofel.

România experimentează deja plățile biometrice

Și în România, tehnologia biometriei face pași importanți. Începând din 2019, mai multe magazine din București au introdus opțiunea de plată prin amprentă digitală, disponibilă clienților care își înregistrează datele biometrice într-o aplicație dedicată. Potrivit specialiștilor IT, sistemul oferă un grad ridicat de securitate, reducând considerabil riscul fraudelor și al furturilor de identitate.

„Autentificarea biometrică a fost creată pentru a ne simplifica viața. În loc să introducem coduri sau parole, acum putem efectua plăți printr-un simplu gest — fie cu degetul, fie cu o privire”, explică un expert în securitate digitală.

NFC rămâne un aliat al plăților rapide

Pe lângă biometrie, tehnologia NFC (Near Field Communication) continuă să joace un rol esențial în facilitarea tranzacțiilor rapide. Utilizatorii pot face plăți instant prin apropierea telefonului, ceasului inteligent sau altui dispozitiv de terminalul POS, fără a fi necesară o conexiune la internet.

Deși nu a devenit (încă) obligatorie, biometria este considerată de mulți experți următorul pas firesc în evoluția plăților digitale. Se discută deja despre implementarea la scară largă, inclusiv în sectorul public, iar legislația ar putea fi adaptată în viitor pentru a permite utilizarea universală a acestor metode.

România, la fel ca multe alte state europene, pare pregătită să intre într-o nouă eră a plăților, una în care identitatea biologică devine noul portofel.

Citeste in continuare

Evenimente

Comerțul cu autovehicule urcă în 2025, deși vânzările de piese și motociclete scad

Publicat

pe

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a înregistrat o creștere în primele două luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024. 

Astfel, ca serie brută, creșterea a fost de 3,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 0,9%.

Contribuția principală la această evoluție pozitivă a venit din segmentul activităților de întreținere și reparare a autovehiculelor, care a înregistrat o creștere semnificativă de 16,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%, iar comerțul cu motociclete, piese și accesorii, inclusiv întreținerea și repararea acestora, a înregistrat o majorare ușoară de 0,6%. În schimb, comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule a consemnat o scădere de 0,1%.

Comparativ cu luna ianuarie 2025, în februarie același an, volumul total al cifrei de afaceri pe serie brută a crescut cu 6,7%. Acest avans se datorează creșterilor înregistrate în toate segmentele analizate: întreținerea și repararea autovehiculelor (+9,4%), comerțul cu autovehicule (+7,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, inclusiv întreținerea și repararea acestora (+4,9%), și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+3,4%). Cu toate acestea, seria ajustată a arătat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat mai multe cifre.

„În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, seri brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,5%), comerţul cu autovehicule (+2,6%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+0,6%)”, informează Institutul Național de Statistică.

Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor

În ceea ce privește comparația dintre februarie 2025 și februarie 2024, seria brută a înregistrat o creștere modestă de 0,4%. Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, cu un salt considerabil de 26,2%.

În schimb, alte segmente au fost pe minus: comerțul cu motociclete, piese și accesorii, întreținerea și repararea acestora (-7,4%), comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-2,6%), și comerțul cu autovehicule (-1,7%).

Seria ajustată a volumului total al cifrei de afaceri din luna februarie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a înregistrat o creștere de doar 0,1%. Deși unele segmente au scăzut, precum vânzările de piese auto și motociclete, per ansamblu, piața a evoluat pozitiv, mai ales în luna februarie.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE