Evenimente
Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024
Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, arată o analiză realizată de Ella Kallai, economistul șef al Alpha Bank România.
Productivitatea în România, măsurată ca valoarea adăugată brută pe oră lucrată, față de media UE a crescut de la 26% în 2008 (7,7 euro pe oră față de 29,5 euro pe oră) la 44% în 2024 (20 euro pe oră față de 46 euro pe oră), femeile având o contribuție remarcabilă. Pe de o parte a crescut productivitatea în sectoarele de vârf ale economiei care se află mai aproape de frontiera cunoașterii și a tehnologiei și pe de altă parte a crescut ponderea sectoarelor de vârf în economie. Structura economiei după nivelul tehnologic și al cunoașterii cuprinde ramurile industriei prelucrătoare clasificate după ponderea cheltuielilor de cercetare în valoarea adăugată în ramuri cu tehnologie înaltă și ramuri cu tehnologie joasă, serviciile clasificate după ponderea personalului cu studii superioare în servicii intensive în cunoaștere și servicii neintensive în cunoaștere și ramurile furnizoare de materii prime ce includ agricultura, mineritul, furnizarea energiei electrice și a apei’, potrivit Buletinului lunar al Alpha Bank România Macroeconomia ‘En detail’.
Conform analizei, productivitatea a crescut în toate cele cinci ramuri în 2022 față de 2008. Cel mai mult în ramurile furnizoare de materii prime (de la 3 la 9 euro pe oră) și serviciile intensive în cunoaștere (de la 9 la 25 euro pe oră). Ramurile furnizoare de materii prime au rămas cele mai puțin productive atât comparativ cu celelalte ramuri cât și comparativ cu productivitatea acestor ramuri în regiune (45 euro pe oră în Cehia, 17 euro pe oră în Ungaria, 13 euro pe oră în Polonia).
Serviciile intensive în cunoaștere au devenit cele mai productive ramuri din economie fiind, însă, sub productivitatea din Cehia (29 euro pe oră) dar depășind productivitatea din Polonia și Ungaria (17 euro pe oră). Serviciile neintensive în cunoaștere sunt pe locul doi ca productivitate, cu 17 euro pe oră, fiind apropiată de productivitatea din Ungaria (18 euro pe oră) și Polonia (16 euro pe oră), dar depășită de productivitatea din Cehia (30 euro pe oră). Productivitatea din industria prelucrătoare, atât din ramurile cu tehnologie înaltă (13 euro pe oră) cât și din ramurile cu tehnologie scăzută (14 euro pe oră) este cea mai redusă din regiune.
Analiza mai arată că, în ultimii 15 ani, structura economiei pe cele cinci ramuri s-a schimbat: a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaștere de la 21% în 2008 la 33% în 2023, în principal pe seama scăderii ponderii ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă de la 18% în 2008 la 9% în 2023. Este cea mai dramatică schimbare din regiune. O schimbare similară de structură a fost în Cehia, dar cu o magnitudine mult mai redusă, ponderea serviciilor intensive în cunoaștere a crescut la 31% de la 29%, iar ponderea ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă a scăzut de la 14% la 11%. În Ungaria a crescut ponderea industriei prelucrătoare cu tehnologie înaltă cu 4pp pe seama scăderii ponderii ramurilor furnizoare de materii prime și a serviciilor neintensive în cunoaștere cu câte 2pp. În Polonia a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaștere cu 2pp pe seama scăderii ponderii industriei prelucrătoare de înaltă tehnologie cu 3pp, se precizează în materialul citat.
Potrivit documentului, în 2023, 43% din populația ocupată (3,3 milioane) este reprezentată de femei. Ponderea este similară cu cea din Cehia și Polonia (44%) dar mai redusă decât decât în Ungaria (47%). În România, deși în scădere față de 2008, o pondere încă ridicată a populației ocupate feminine de 14% lucrează în industria prelucrătoare cu tehnologie joasă, față de 11% în Cehia și 9% în Ungaria și Polonia. Ponderea populației feminine în populația ocupată în acest sector este de 46%, față de 24% în Polonia, 32% în Cehia și 37% în Ungaria.
Autoarea studiului susține că cea mai mare pondere a femeilor în populația ocupată se înregistrează în cele mai productive sectoare, respectiv 58% în serviciile intensive în cunoaștere și 48% în serviciile neintensive în cunoaștere. În aceste sectoare lucrează majoritatea populației feminine (68%, 2,2 milioane) egal distribuită între serviciile intensive și neintensive în cunoaștere. Față de România, în țările din regiune ponderea populației ocupate feminine este mai ridicată în serviciile intensive în cunoaștere (48% în Ungaria și Polonia, și 49% în Cehia) și mai redusă în serviciile neintensive în cunoaștere (28% în Cehia, 29% în Polonia și 30% în Ungaria).
‘Dacă structura populației feminine din România va converge către structura țărilor din regiune, așteptările sunt ca ponderea populației feminine în sectoarele intensive în cunoaștere să crească și cea din serviciile neintensive în cunoaștere să scadă. În următorii ani, migrarea probabilă a populației feminine din serviciile neintensive în cunoaștere pe de o parte și din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă pe de altă parte către serviciile intensive în cunoaștere cu productivitate mai ridicată, după modelul țărilor din regiune, va contribui la creșterea productivității pentru întreaga economie’, se precizează în analiză.
Evenimente
MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre.
”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată.
MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”
”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată.
De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.
Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.
Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE.
Evenimente
Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025
România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.
Călin Georgescu: ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi.
Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”
În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist.
Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.
În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.
-
Uncategorizedacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Evenimenteacum 2 zile
Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur pe tema acordului Mercosur: „Demascarea imposturii a trezit monștrii trecutului”
-
Evenimenteacum 2 zile
Florin Cîțu demolează mitul impozitelor „prea mici” pe locuințe, prezentat de guvernul Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
De ce au crescut impozitele pentru autovehiculele hibrid. Explicațiile oferite de Guvern
-
Evenimenteacum 2 zile
Realitatea Plus, audiențe explozive în 2025. Televiziunea Poporului, în topul celor mai urmărite 3 posturi de știri
-
Evenimenteacum o zi
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR la trei luni a coborât la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum 22 de ore
Haos total la ghișeele din țară. Revolta unui român care are de plătit un impozit de 3.000 de euro: „Am muncit 30 de ani ca să dau chirie la mafioții care conduc România”