Evenimente
PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL, DESPRE MĂSURILE LUATE DE GUVERNUL BOLOJAN
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a spus, joi, 31 iulie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că abia anul viitor va fi definită amploarea corecției deficitului bugetar și că scumpirile vor afecta mai ales cetățenii cu venituri foarte modeste.
Principalele măsuri fiscale ce vor fi aplicate începând de vineri, 1 august, sunt majorarea TVA și a accizelor, precum și extinderea bazei de plătitori pentru contribuția la sănătate. Pentru pensionari se va introduce şi obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de 10% veniturile din pensii pentru suma ce depăşeşte suma lunară de 3.000 de lei aferentă fiecărui drept de pensie.
De asemenea, Guvernul va încerca să identifice fonduri suplimentare la rectificarea bugetară de luna viitoare pentru a continua cât mai multe proiecte de investiţii locale prin programul Anghel Saligny.
Deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 şi 6,1 în 2026 dacă vor fi implementate integral toate cele trei pachete de măsuri anunţate de premierul Ilie Bolojan, cel puţin aşa evidenţiază ultimul raport al Agenţiei de rating Moody’s, care avertiza recent că orice deviere la planul asumat ar putea duce la o scădere a ratingului de ţară.
„Orice om lucid realiza că lucrurile nu mai puteau să continue aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, cu un deficit care în 2024 a depăşit 9% din PIB. V-aş mai da, dumneavoastră şi ascultătorilor, un indiciu care este mai mult decât grăitor: în 5 mai s-a constituit o celulă de criză formată din conducerea Băncii Naţionale a României şi conducerea Ministerului de Finanţe care să permită bugetul României, statului român, să securizeze şi să asigurăre plata salariilor şi a pensiilor.
A fost un eveniment, nu este cunoscut de foarte multă lume, nu a fost mediatizat, dar care exprimă foarte bine situaţia bugetului public al României. Nu este uşor să explici cetăţenilor relaţia foarte tensionată cu finanţatorii externi, care nu porneşte de la capricii ale celor care finanţează deficitul bugetar, refinanţează datoria publică, ci pur şi simplu situaţia foarte ingrată a României în privinţa deficitului bugetar.
Noi nu avem o datorie publică încă copleşitoare, este mult sub media datoriei publice în Uniunea Europeană, însă deficitul este fără egal şi când spun fără egal, nu mă refer la peisajul economic al Uniunii Europene, este foarte mare în raport cu ce observăm în economia globală.
Avem dificultăţi foarte mari în a asigura finanţarea acestui deficit bugetar şi atunci când unii membrii ai Guvernului arătă cu degetul la Comisia Europeană, că sunt negocieri foarte dificile cu cei de la Bruxelles, eu zic că nu este suficient şi nici nu este cazul să fie blamată Comisia Europeană, pentru că starea finanţelor publice, starea bugetului public din România, îşi are originea în erori mari în politica macroeconomică şi acum nu avem ce să facem.
Există o logică a politicului care uneori poate să o ia, să deraieze foarte mult de la ceea ce indică raţionalitate. Am avut rundele de alegeri şi au fost erori în politica economică, sunt oameni care nu au înţeles cât de important este să se asigure cât de cât echilibrul în finanţele publice. S-a dat în stânga şi în dreapta şi ceea ce ai dat acum este foarte greu să iei şi această realitate este evidenţiată de istoria economică a lumii.
Trebuie să ai tăria, fiind la guvernare, să aperi bugetul public, să spui: nu putem să dăm mai mult, nu putem să oferim oamenilor mai mult decât… Chiar dacă ne dăm seama că adesea este nevoie să dai mai mult cetăţenilor, dar nu avem de unde”, a spus președintele Consiliului Fiscal, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
„Balanţa externă a România este puternic dezechilibrată”
Totodată, președintele Consiliului Fiscal a spus că dincolo de faptul că deficitul bugetar al României este foarte mare, balanța externă a țării este puternic dezechilibrată, adică deficitul de cont curent – o balanţă a intrărilor şi ieşirilor de fonduri.
„Noi ne finanţăm masiv de pe piaţa externă şi dacă avem sincope în această finanţare, lucrurile pot să devină şi mai grave. Aşa cum am avut, sigur, analogia nu este poate cea mai bună, dar este la îndemână – 2009-2010, când pieţele internaţionale au îngheţat, nu numai pentru România, ci ironia situaţiei de atunci este că nu aveam o datorie publică foarte mare, era în jur de 12-13% din PIB, în timp ce acum s-a apropiat de 60% din PIB.
M-aţi întrebat de ce cei care au guvernat au făcut cum au făcut. Este vorba şi despre logica politicului pe care am evocat-o, este vorba şi despre incompetenţă. Şi acesta este un adevăr. Şi nu au înţeles ce înseamnă constrângerea externă, faptul că aceşti bani care ne vin de afară, nu reprezintă un flux în perpetuitate. Deci aşa ceva nu există. Nici apartenţa la Uniunea Europeană nu te poate ocroti suficient.
Este drept, fiind stat membru al Uniunii Europeane, România nu are cum să dea faliment şi nu va da faliment, dar suferinţele sunt foarte, foarte mari când ajungi la o limită, atunci când finanţarea nu poate să fie obţinută fără nişte condiţionalităţi foarte, foarte stricte, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009-2010, vă aduceţi aminte.
A operat o troică Fondul Monetar, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi a fost foarte greu pentru cetăţenii români. Există în vorba populară, cum să spunem, unde nu e capul, e vai de picioare. Capul, nu al cetăţenilor, nu mă refer la cetăţeni, capul celor care au condus România în anii din urmă”, a mai spus Daniel Dăianu.
„Este un mare semn de întrebare ce se va întâmpla cu dorita diminuare a unor cheltuieli publice”
În plus, președintele Consiliului Fiscal a spus că primul pachet de măsuri poate să îndrepte deficitul, să îndrepte către 8% din produsul intern brut, dar este un mare semn de întrebare ce se va întâmpla cu dorita diminuare a unor cheltuieli publice.
El a adăugat că execuția bugetară din acest an nu este îmbucurătoare, dar dacă nu s-ar lua măsurile anunțate, deficitul bugetar ar putea să fie aproape de cel de anul trecut, adică tot de aproximativ 9% din PIB.
„În acest an este şi foarte dificil să se realizeze o corecţie semnificativă a deficitului bugetar de la nouă către opt şi întrucât operează aceste măsuri numai pentru cinci luni. Anul viitor este, să spunem, anul care, este cel care va defini amploarea corecţiei deficitului bugetar şi este posibil, aşa cum aţi anunţat în debutul dialogului nostru, ca să ne ducem cu deficitul către 6% din produsul intern brut.
Adică la finele lui 2026 să ajungem la acel nivel, după care efortul de corecţie va continua, însă sperăm că sub auspicii mai favorabile.
Important este ca România să nu fie retrogradată, în privinţa riscului suveran. Să avem stabilitate, totuşi, politică. Nu întâmplător, în pofida, să spunem, gâlcevii între… Totuşi, coaliţia caută să rămână. România este judecată nu numai prin prisma unor indicatori economici. Este judecată şi situaţia politică a ţării, fiindcă întotdeauna când există dezordine politică, tensiuni foarte mari, mersul economiei este afectat”, a adăugat el.
„Scumpirile afectează mai ales cetățenii cu venituri foarte modeste, mici”
Președintele Consiliului Fiscal a mai spus că scumpirile ce se vor aplica începând de vineri, 1 august, vor fi evidente, iar cei mai afectați vor fi cetățenii cu venituri foarte modeste, mici.
„Suntem într-o situaţie, într-adevăr, aproape fără ieşire. Nu puteau fi evitate măsuri dureroase. În anii următori nu ştiu ce se va întâmpla. Eu sunt adept al impozitării progresive, care mi se pare mult mai corectă, din punct de vedere social, politic, etic şi chiar ar aduce venituri la bugetul public. Însă reclamă ca în societatea românească să domine mai puţin ideologia, ipocrizia, cinismul, solidaritatea înţeleasă foarte strâmb.
Deci va trebui să corectăm multe în societatea românească, aşa cum şi reforma statului vedem toţi cât de dificilă e, pentru ea nu se face prin intermediul unor decrete şi hotărâri în Guvern. Ai nevoie şi de legi, de acte normative care să facă posibilă o reformă a statului, astfel încât să nu fie dezavuat ceea ce numim statul de drept”, a mai spus Daniel Dăianu.
Consiliul Fiscal este un organism guvernamental din România creat în vara anului 2010, care are rolul de a consilia autorităţile în vederea asigurării unui buget sănătos.
Sursa: Newsinn
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
