Stiri economice
Preturile la alimente – ce se scumpeste cel mai mult in 2025
Preturile la alimente au devenit in ultimii ani unul dintre subiectele cele mai discutate atat in Romania, cat si la nivel international. Inflatia, cresterea costurilor de productie, schimbarile climatice si instabilitatea geopolitica sunt doar cateva dintre cauzele majore care duc la cresterea preturilor. In 2025, romanii simt din plin aceste efecte, iar cosul zilnic de cumparaturi devine din ce in ce mai scump. Intrebarea care se pune este: ce alimente se scumpesc cel mai mult si de ce?
Pentru a intelege pe deplin fenomenul, trebuie sa analizam factorii principali care influenteaza preturile alimentelor si modul in care acestia se reflecta asupra pietei. Dincolo de situatia din Romania, cresterea preturilor la alimente este o realitate globala, iar multe organizatii internationale atrag atentia asupra acestei probleme. Un exemplu este publicatia Food Business News, care publica periodic analize detaliate despre tendintele de pe piata mondiala a alimentelor.
Cresterea preturilor la paine si produse de panificatie
Unul dintre produsele de baza care se scumpeste constant este painea. Cresterea pretului graului la nivel international se reflecta direct asupra pretului painii si al produselor de panificatie. Romania, desi este un producator important de grau, nu este ferita de influenta preturilor globale. Costurile de transport, de procesare si de energie contribuie de asemenea la majorarea preturilor.
Studentii, familiile cu venituri mici si chiar pensionarii simt cel mai puternic aceste scumpiri, pentru ca painea ramane un aliment de baza in consumul zilnic. O crestere de cateva zeci de bani pe kilogram se resimte imediat la nivelul bugetului lunar.
Laptele si produsele lactate
Laptele, branza si iaurtul sunt alte produse care s-au scumpit vizibil in ultimii ani. Cresterea costurilor de productie, in special la furaje si energie, are un impact direct asupra pretului final. Fermierii trebuie sa investeasca mai mult pentru a mentine productia, iar aceste cheltuieli sunt transferate catre consumator.
Un alt factor important il reprezinta conditiile climatice, care afecteaza productia de furaje si implicit cresterea animalelor. Cand furajele sunt mai scumpe, laptele devine si el mai scump, iar acest efect in lant se vede clar pe rafturile magazinelor.
Carnea si produsele din carne
Carnea este unul dintre alimentele care au inregistrat cele mai mari cresteri de pret. Fie ca vorbim despre carne de porc, de pui sau de vita, toate sunt influentate de factori multipli. In primul rand, costul crescut al furajelor si al energiei se reflecta direct asupra preturilor. In al doilea rand, cererea este tot mai mare, atat la nivel intern, cat si pe piata externa.
Carnea de porc, in special, este foarte sensibila la diverse crize, precum epidemiile in randul animalelor. Aceste situatii duc rapid la scumpiri majore, pentru ca oferta scade in timp ce cererea ramane constanta.
Fructele si legumele
Fructele si legumele sunt produse sezoniere, iar preturile lor depind in mare masura de conditiile meteo. Seceta sau ploile excesive pot reduce recoltele, ceea ce duce la cresterea preturilor. Importurile sunt o solutie, dar acestea vin la randul lor cu costuri mai mari de transport si taxe vamale.
In 2025, preturile la rosii, cartofi si mere au crescut semnificativ, fiind printre cele mai cautate produse de catre consumatori. Legumele de sera, desi disponibile tot anul, au costuri de productie ridicate din cauza energiei necesare pentru incalzire si iluminat.
Uleiul si zaharul
Uleiul si zaharul sunt alte doua produse de baza care se scumpesc constant. Uleiul de floarea-soarelui, foarte consumat in Romania, depinde de productia agricola, dar si de cererea de pe piata externa. Orice dezechilibru intre cerere si oferta se traduce imediat prin cresterea preturilor.
Zaharul, la randul lui, este influentat de productia de sfecla si de trestie de zahar. Crizele climatice si costurile mari de productie contribuie la scumpiri vizibile.
Cafeaua si ciocolata – produse de lux pentru multi consumatori
Cafeaua si ciocolata nu sunt produse de baza, dar ele fac parte din obiceiurile zilnice ale multor romani. Din pacate, preturile acestora au crescut considerabil din cauza problemelor climatice din tarile producatoare si a cresterii costurilor de transport.
Pentru multi consumatori, aceste produse devin treptat un lux, iar multi aleg sa reduca din consum sau sa caute alternative mai ieftine. Totusi, cererea pentru cafea ramane ridicata, ceea ce mentine preturile la un nivel inalt.
Inflatia si efectele asupra cosului zilnic
Inflatia generala contribuie la cresterea preturilor la alimente. Cand combustibilii, energia si materiile prime se scumpesc, toate produsele alimentare sunt afectate. Consumatorii resimt aceste scumpiri in fiecare luna, atunci cand merg la cumparaturi.
De multe ori, familiile sunt nevoite sa renunte la anumite produse sau sa caute variante mai ieftine. Acest lucru influenteaza direct calitatea vietii si dieta zilnica, pentru ca unele alimente sanatoase devin inaccesibile pentru o parte a populatiei.
Comparatia intre Romania si alte tari
Romania nu este singura tara in care preturile la alimente cresc constant. La nivel european si mondial, tendinta este aceeasi. Diferenta este ca in unele tari, salariile sunt mai mari si pot compensa aceste scumpiri, in timp ce in Romania puterea de cumparare ramane relativ scazuta.
Astfel, romanii sunt mai afectati de scumpiri decat locuitorii altor tari din Uniunea Europeana, chiar daca procentele de crestere a preturilor sunt similare.
Posibile solutii pentru consumatori
In fata acestor scumpiri, consumatorii cauta diverse solutii pentru a-si gestiona mai bine bugetul. Printre cele mai populare se numara cumparaturile in cantitati mai mari, alegerea produselor la promotii, cumpararea de la producatori locali sau orientarea catre produse de sezon.
De asemenea, multi aleg sa isi cultive singuri o parte din legume si fructe in gradini personale sau pe balcoane, pentru a reduce dependenta de piata. Chiar daca aceasta solutie nu acopera intregul necesar, ea ajuta la diminuarea cheltuielilor si la asigurarea unor produse mai sanatoase.
Impactul transportului asupra preturilor la alimente
Un alt element important in cresterea preturilor la alimente este transportul. Costurile cu combustibilul, taxele rutiere si intretinerea vehiculelor se reflecta in pretul final al produselor. Atunci cand transportul devine mai scump, automat alimentele ajung pe rafturi cu un pret mai mare.
Un exemplu simplu este cresterea preturilor la combustibili si la piese auto, precum si la anvelope. Aceste costuri suplimentare sunt suportate initial de transportatori, dar sunt transferate ulterior catre comercianti si in final catre consumatori. Astfel, lantul economic arata ca fiecare scumpire in domeniul transporturilor afecteaza direct preturile la alimente.
Concluzie
Preturile la alimente continua sa creasca in 2025, iar consumatorii sunt nevoiti sa se adapteze acestei realitati. Cele mai afectate produse sunt painea, laptele, carnea, fructele, legumele, uleiul si zaharul, dar nici produsele considerate de lux, precum cafeaua sau ciocolata, nu sunt ocolite de scumpiri.
Fenomenul este global si influentat de factori multipli: inflatie, costuri mari de productie, probleme climatice si cresterea cheltuielilor cu transportul. Romania resimte aceste efecte la fel ca alte tari, dar puterea mai mica de cumparare face ca scumpirile sa fie resimtite mai puternic de populatie.
Pentru consumatori, adaptarea inseamna gasirea de solutii alternative, alegerea produselor mai accesibile si o atentie sporita la buget. Totusi, tendinta generala indica faptul ca preturile alimentelor vor ramane ridicate si in anii urmatori, ceea ce transforma problema intr-una pe termen lung, ce necesita masuri eficiente la nivel national si international.
Evenimente
acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Evenimente
UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Evenimente
Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
-
Uncategorizedacum o ziCum să alegi undița ideală pentru pescuitul în Delta Dunării
-
Uncategorizedacum 19 oreReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Featuredacum 16 oreImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Uncategorizedacum o ziAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
acum o ziParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
acum 4 oreOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa







