Rectificarea bugetară publicată în dezbatere de Ministerul de Finanţe prevede că veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27,81 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24,579 miliarde lei. Măsurile ar urma să genereze un deficit bugetar de 8,4% din PIB.

Au fost suplimentate creditele bugetare la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, SRI, Ministerul Justiţiei, arată proiectul de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025. De asemenea, s-au tăiat bani de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, SGG şi STS.

”Deficitul bugetului general consolidat reprezintă 8,4% din PIB, în creştere cu 1,36 puncte procentuale faţă de programul iniţial aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr.9/2025”, se arată în document.

Influenţele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel:

b1) din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare astfel:

– Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale: +20,074 miliarde lei, din care: 12,089 miliarde lei Dobânzi, 500 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 5,965 miliarde lei Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR şi 1,044 miliarde lei Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR; 

– Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: +5,516 miliarde lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal pentru asigurarea drepturilor de asistenţă socială cu suma de 2,524 miliarde lei credite de angajament şi credite bugetare şi pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3,738 miliarde lei credite de angajament şi credite bugetare;

– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: +2,473 miliarde lei per sold. Se propune alocarea sumei de 2 milioane lei la titlul 20 „Bunuri şi servicii”, suma de 1 miliard lei pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny şi suma de 1,5 miliarde lei pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă;

– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: + 1,222 miliarde lei, per sold.

– Ministerul Energiei: +1,198 miliarde lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la subvenţii (+1 miliard lei) pentru plata compensării preţurilor la energia electrică şi la energia termică şi alte transferuri (+200 milioane lei).

-Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: +859,8 milioane lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (900 milioane lei) precum şi la titlul 20 „Bunuri şi servicii” (2,1 milioane lei).

– Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului: +416,9 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare în principal la cheltuieli de personal (+10 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+500 milioane lei), la subvenţii (+122,4 milioane lei), la alte transferuri (+50 milioane lei) la proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+50 milioane lei) şi alte cheltuieli (+0,2 milioane lei).

– Autoritatea Electorală Permanentă: +169 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Preşedintele României din anul 2025;

– Ministerul Educaţiei şi Cercetării: +140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanţare din PNRR; s-au suplimentat fondurile pentru proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR (953,2 milioane lei) concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuţie şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.

– Serviciul Român de Informaţii: +92,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75 milioane lei) şi asistenţă socială (+40 milioane lei).

– Ministerul Justiţiei: +85,9 milioane lei per sold. S-au asigurat fondurile necesare plăţii drepturilor salariale (+12,5 milioane lei), pentru bunuri şi servicii (+30 milioane lei) pentru plata onorariilor avocaţilor, pentru transferuri între unităţi ale administraţiei publice (+60 milioane lei) reprezentând finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +70 milioane lei pentru titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţie publice”.

b2) s-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, în principal: 

–      Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: – 3,246 miliarde lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+2,2 milioane lei).

–      Ministerul Sănătăţii: -2,661 miliarde lei per sold, reprezentând  economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1 miliard lei) şi PNRR (-1,4 miliarde lei) stabilite în funcţie stadiul de implementare a acestora;

–      Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: -1,849 miliarde lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+2,6 milioane lei), asistenţă socială (+100 milioane lei) şi proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+2 miliarde lei).

–      Ministerul Finanţelor: -668,3 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume la titlul bunuri şi servicii  (+50 milioane lei ) pentru plata serviciilor juridice pentru reprezentarea la curţile internaţionale de arbitraj.

–      Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-181,5 milioane lei), la bunuri şi servicii (50 milioane lei), la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-300 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (195,8 milioane lei) şi s-au asigurat cheltuielile de asistenţă socială pentru plata drepturilor de pensie (+475 milioane lei), sume la active nefinanciare (+50,0 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (+31,5 milioane lei) şi transferuri între unităţi ale administraţiei publice pentru Clubul Dinamo pentru asigurarea condiţiilor de pregătire la cele mai bune standarde şi pentru asigurarea remuneraţiei sportivului David Popovici şi staff-ului tehnic (+6 milioane lei);

–      Secretariatul General al Guvernului: -146 milioane lei per sold.

–      Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -127,6 milioane lei per sold

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu suma de 502,1 milioane lei.

Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti cu suma de 209 milioane lei.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4,035 miliarde lei şi la cheltuieli cu credite de angajament şi credite bugetare în sumă de 3,399 miliarde lei, cheltuielile fiind suplimentate pentru asigurarea continuităţii în acordarea materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice şi pentru acordarea şi decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Bugetul de stat pe anul 2025, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr.9/2025, a fost elaborat în condiţiile evoluţiilor interne şi internaţionale estimate la acea dată, luând în calcul o creştere reală a produsului intern brut de 2,5% şi o valoare nominală de 1.912,6 miliarde lei pentru acest an.

Potrivit Ministerului Finanţelor, rectificarea bugetară pe anul 2025, propusă prin proiectul de act normativ, este determinată de: evoluţia economică din prima parte a anului şi de execuţia bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului, care s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB faţă de deficitul de 80,87 miliarde lei respectiv 4,59% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2024; necesitatea alocării de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii; Necesitatea alocării de fonduri pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny; Necesitatea corelării planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi cu execuţia bugetară pe primele opt luni ale anului; Necesitatea asigurării fondurilor pentru compensarea facturilor la energie  electrică şi termică pentru consumatorii casnici, precum şi pentru acordarea unui sprijin financiar pentru consumatorii casnici de energie electrică şi termică.

”Ca urmare a tendinţelor înregistrate în prima parte a anului curent, a liberalizării preţurilor la energia electrică şi a impactului măsurilor fiscal bugetare aprobate prin Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, nr.141/2025, cu modificările şi completările ulterioare, a fost necesară o recalibrare a proiecţiilor pentru anul în curs. Noul scenariu prevede o ajustare marginală pentru valoarea nominală a produsului intern brut comparativ cu prognoza care a stat la baza elaborării bugetului de stat, respectiv cu 10,6 miliarde lei (0,5%). Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează parţial, creşterea economică reală fiind ajustată descendent, în special ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere, fiind impactat de majorarea inflaţiei. Prima parte a anului 2025 a continuat să fie marcată de un context economic dificil, caracterizat de amplificarea incertitudinilor atât la nivel intern, cât şi internaţional. Pe lângă eforturile interne de corecţie a dezechilibrelor interne, politica tarifară promovată de SUA a condus la deteriorarea relaţiilor comerciale internaţionale. În acest context, în primul semestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, produsul intern brut a înregistrat o creştere de 0,3% pe seria brută şi 1,4% pe seria ajustată sezonier, în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară”, se menţionează în document.

În domeniul cheltuielilor bugetare, se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor bugetului general consolidat

–      Limitarea acordării, în anul 2025, începând cu luna august, a stimulentelor prevăzute în diverse acte normative pentru anumite categorii de personal, la 30% din salariul de bază;

–      limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi celui implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 40%;

–      limitarea majorării salariale a indemnizaţiilor lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 40%;

–      limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, de la până la 50%, la până la 40%;

–      limitarea majorării salariale acordată personalului prevăzut la art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 40%;

–      neacordarea majorării salariale pentru proiectele finanţate prin PNRR al căror termen de realizare este depăşit.

Prin promovarea rectificării bugetului de stat pe anul 2025 se pot rezolva, în principal, următoarele probleme:

–      alocarea de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii;

–      asigurarea fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării normale a activităţii acestora până la finele anului;

–      asigurarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale;

–      corelarea planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi cu execuţia bugetară pe primele opt luni ale anului;

–      asigurarea continuităţii în acordarea materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical, plata diferenţelor salariale pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice şi pentru acordarea şi decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate;

–      asigurarea fondurilor necesare finanţării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României pentru perioada septembrie-decembrie a anului şcolar 2025-2026;

–      asigurarea fondurilor necesare finanţării gratuităţii acordate elevilor prevăzuţi la art. 83 alin. (1) din Legea învăţământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, la transportul public local şi metropolitan rutier, potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ;

–      asigurarea fondurilor necesare pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav;

–      alocarea de fonduri pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny;

–      asigurarea fondurilor necesare pentru compensarea facturilor la energie electrică şi termică pentru consumatorii casnici, precum şi pentru acordarea unui sprijin financiar pentru consumatorii casnici de energie electrică şi termică.