România a obținut eliminarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a jalonului prin care trebuia să reducă deficitul de încasare de TVA (așa-numitul „gap de TVA”), potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de Economedia. Ministerul Finanțelor confirmă oficial decizia, precizând că țara noastră a evitat astfel pierderea a până la 1 miliard de euro din granturile europene aferente anului 2026.

Un jalon cu miză financiară de peste un miliard de euro

Reducerea gap-ului de TVA cu 5 puncte procentuale, până la 31 decembrie 2024, era o condiție esențială în PNRR. Cum această țintă nu a fost atinsă, România risca pierderea fondurilor europene aferente. În încercarea de a o îndeplini, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a propus modificarea formulei de calcul a deficitului de încasare, prin includerea autoconsumului și eliminarea sumelor nerecuperabile din insolvențe – o metodă contabilă ce ar fi redus artificial gap-ul.

Tensiunile s-au amplificat în vară, când Comisia Europeană a anunțat că reducerea de 5 puncte procentuale ar urma să fie raportată la un gap revizuit de 30% din PIB, în loc de 34,9%, cât era baza inițială. Astfel, România ar fi trebuit să reducă aproape dublu deficitul de încasare. Autoritățile române au criticat această schimbare, afirmând că „nu pot reduce o țintă mișcătoare”.

JalonuI eliminat, dar problemele persistă

După negocieri tensionate la Bruxelles, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reușit să elimine complet acest jalon din noua versiune a PNRR renegociat.

„România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026”, a confirmat Ministerul Finanțelor pentru Economedia.

Totuși, eliminarea jalonului nu înseamnă că problema a dispărut: România rămâne țara cu cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană. Modificarea vizează doar evitarea sancțiunilor financiare pentru neîndeplinirea țintei, nu și rezolvarea cauzelor structurale ale evaziunii și neconformării fiscale.

Reformele care vin la schimb: ANAF, Vama și controale întărite

Potrivit documentului consultat de Economedia, în locul jalonului privind reducerea gap-ului, România și-a asumat o serie de reforme mai dure și mai măsurabile, menite să crească conformarea fiscală și eficiența colectării.

Printre noile angajamente se numără:

• Creșterea veniturilor fiscale cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB față de nivelul din 2019;
• Centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor și reorganizarea ANAF, cu o unitate centrală ce va utiliza date din e-Factura, e-Transport și SAF-T prin intermediul unui nou depozit de date fiscale (CNIF);
• Introducerea KPI-urilor pentru funcțiile principale ale ANAF și un sistem de integritate bazat pe camere video purtate pe corp în zone sensibile (controlul mărfurilor, transport, HoReCa);
• Revizuirea legislației privind insolvențele, care va acorda ANAF un rol mai activ în planurile de restructurare și va limita abuzurile prin insolvențe repetate;
• Obligativitatea facturării electronice pentru toate tranzacțiile B2B și B2C și sancțiuni pentru neconformitate;
• Extinderea plăților electronice în toate sectoarele de comerț și servicii, inclusiv restaurante și baruri;
• Transparență publică: ANAF va publica semestrial structura gap-ului de TVA, date validate de INS și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Băncii Mondiale.

O sursă de înalt nivel din Comisia Europeană a confirmat pentru Economedia că jalonul a fost înlocuit cu „o alternativă mai bună”, respectiv „reforme legislative stricte pentru a consolida și mai mult conformitatea fiscală”.

Controversa „gemului de la bunica” și discuțiile despre autoconsum

Decizia vine în contextul unei dezbateri aprinse declanșate recent de președintele ANAF, Adrian Nica, care a declarat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în calculele privind deficitul de TVA. Afirmația a fost interpretată de unii ca o intenție de a taxa produsele de uz propriu, stârnind reacții publice puternice.

ANAF a clarificat ulterior că nu intenționează taxarea autoconsumului, ci doar semnala faptul că autoconsumul neincluse în formula europeană umflă artificial deficitul de încasare al României. Cu alte cuvinte, o parte din „gap” nu reflectă evaziunea reală, ci modul de calcul impus la nivelul UE.

România scapă de penalizări, dar nu de presiunea fiscală

Prin eliminarea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA, România a evitat o pierdere masivă de fonduri europene, însă și-a asumat o serie de măsuri mult mai stricte, orientate pe restructurarea instituțională și pe digitalizarea ANAF.

Rămâne de văzut dacă aceste reforme vor reuși să crească efectiv gradul de colectare fiscală și să reducă una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale țării: evaziunea fiscală pe TVA, estimată la peste o treime din potențialul total de încasare.