Connect with us

Evenimente

Legătura dintre intestin și deficitul de fier: Anemia prezentă chiar și cu o dietă adecvată

Publicat

pe

Deficitul de fier este una dintre cele mai frecvente cauze de oboseală, anemie și scădere a capacității de concentrare, însă puțini știu că nu întotdeauna provine dintr-o alimentație săracă în fier. În numeroase cazuri, problema reală este digestivă: organismul nu mai poate absorbi corect fierul din alimente, din cauza inflamației intestinale, disbiozei, gastritei atrofice sau bolii celiace. În aceste situații, suplimentele clasice nu aduc rezultate, iar valorile de feritină rămân scăzute în ciuda tratamentului.

În acest articol, explicăm de ce absorbția fierului depinde de sănătatea intestinului, care sunt cauzele medicale ale malabsorbției de fier, cum se corelează microbiomul intestinal cu metabolismul fierului și ce analize pot identifica un deficit „ascuns”.

Deficitul de fier nu înseamnă întotdeauna „nu mănânc suficient”

Fierul este un element esențial pentru formarea hemoglobinei și transportul oxigenului către țesuturi. Deși un aport alimentar scăzut poate contribui la apariția anemiei, absorbția fierului depinde în mod direct de starea tractului digestiv. La nivel global, peste 1,2 miliarde de persoane prezintă anemie feriprivă, iar studiile arată că în peste o treime dintre cazuri, dieta este adecvată, însă există probleme de absorbție intestinală.

Mucoasa intestinală, aciditatea gastrică și echilibrul microbiomului sunt factori esențiali pentru transformarea fierului în forma sa activă și pentru transportul său către sânge. Așadar, chiar și o dietă bogată în surse de fier nu garantează o absorbție eficientă dacă există inflamație digestivă sau dezechilibru bacterian.

Cum se absoarbe fierul în organism

Pentru ca fierul din alimente să ajungă acolo unde trebuie, adică în sânge și apoi în celule, organismul urmează un proces atent controlat, care începe în stomac și continuă în intestinul subțire. Dacă ar fi să-l comparăm cu un circuit de transport, stomacul este gara de plecare, iar duodenul și jejunul (primele segmente ale intestinului subțire) sunt principalele stații unde fierul „se îmbarcă” spre sânge.

În această etapă, celulele intestinale (numite enterocite) folosesc mici „transportoare” specializate, similare unor porți cu acces controlat. Unul dintre ele este DMT1, care preia fierul în forma sa activă (numită Fe²⁺) și îl transferă în interiorul celulei. De aici, o altă proteină numită ferroportină acționează ca o „ieșire spre circulație”, eliberând fierul în sânge.

Întregul proces este reglat fin de hepcidină, un hormon produs de ficat, care este un fel de „paznic al porților”. Când organismul are suficient fier sau când există inflamație, hepcidina crește și „închide poarta” ferroportinei, pentru a limita absorbția. Acesta este motivul pentru care, în inflamațiile cronice intestinale sau în infecții, valorile de fier pot fi scăzute, chiar dacă alimentația este corectă.

Fierul se găsește în două forme principale:

  • fier hemic, din carne, pește sau ouă, care se absoarbe ușor (aproximativ 20–30% din cantitatea ingerată);
  • fier non-hemic, din legume, cereale și semințe, care are o absorbție mai scăzută (sub 10%) și necesită acid gastric și vitamina C pentru a deveni biodisponibil.

Aici intervine o problemă frecvent ignorată, și anume aciditatea gastrică. În condiții normale, acidul gastric are rolul de a menține fierul într-o formă solubilă, „pregătită” pentru a fi absorbită. Când aciditatea este scăzută (de exemplu, din cauza tratamentelor antiacide, a gastritei sau a infecției cu Helicobacter pylori), fierul rămâne într-o formă inactivă, greu de procesat.

Pe termen lung, și inflamațiile intestinale pot perturba acest mecanism. Mucoasa inflamată nu mai funcționează ca o barieră selectivă, iar organismul reacționează prin creșterea hepcidinei, reducând intenționat absorbția fierului ca mecanism de protecție. Astfel apare un paradox frecvent întâlnit în practică: pacientul are alimentație echilibrată, dar continuă să aibă deficit de fier.

Intestinul poate deveni cauza reală a deficitului de fier

De multe ori, pacienții cu valori scăzute ale fierului își pun întrebarea: „Dar eu mănânc bine, de ce tot am anemie?” Răspunsul, de cele mai multe ori, nu este în farfurie, ci în modul în care organismul procesează ceea ce primește. Există mai multe afecțiuni digestive care pot împiedica absorbția normală a fierului, chiar și atunci când aportul alimentar este corect.

Stomacul are rolul de „preparator chimic” al fierului. Acidul gastric ajută la transformarea fierului alimentar în forma sa activă, ușor de absorbit. În gastrita atrofică, o inflamație cronică în care celulele care secretă acid și factor intrinsec se distrug treptat,  acest proces se blochează. Pe măsură ce aciditatea scade, fierul rămâne într-o formă oxidată (Fe³⁺), dificil de absorbit.

În plus, aceeași afecțiune poate reduce și absorbția vitaminei B12, ceea ce explică de ce uneori pacienții cu gastrită atrofică prezintă anemie mixtă (feriprivă + megaloblastică). Mulți pacienți ajung la medic cu valori scăzute ale feritinei și hemoglobinei, deși alimentația este normală.

În boala celiacă, glutenul determină o reacție imună anormală, care inflamează și deteriorează vilozitățile intestinale. Dacă ne imaginăm mucoasa intestinală ca pe o pânză fină plină de pliuri (vilozități), în celiacie aceste pliuri se aplatizează, iar suprafața de absorbție se reduce dramatic.

Deoarece duodenul este zona principală unde se absoarbe fierul, inflamația celiacă duce inevitabil la malabsorbție. Chiar și cantități mici de gluten (pâine, sosuri, cereale ascunse) pot menține inflamația și pot împiedica refacerea rezervelor de fier. Abia după eliminarea completă a glutenului, în 6–12 luni, feritina tinde să revină la normal, în funcție de aderența la dieta fără gluten și severitatea inițială.

Analize recomandate în deficitul de fier

Identificarea cauzei este esențială pentru tratament. Pe lângă hemoleucogramă, sunt utile:

  • Feritină serică – indicatorul cel mai sensibil al rezervelor de fier (<30 ng/mL sugerează deficit).
  • TIBC și saturația transferinei – arată cât de bine este transportat fierul în organism.
  • Vitamina B12 și folat – pentru diagnostic diferențial.
  • Test Helicobacter pylori și anticorpi anti-transglutaminază (celiachie).
  • Calprotectină fecală – pentru depistarea inflamației intestinale.

Dacă valorile rămân scăzute în ciuda tratamentului, e indicată o evaluare gastroenterologică completă, inclusiv a microbiomului intestinal.

Concluzie

Deficitul de fier nu este întotdeauna o problemă de alimentație, ci adesea un semnal al unei disfuncții digestive care împiedică absorbția corectă. Corectarea unui deficit de fier nu înseamnă doar administrarea de suplimente. În spatele unei feritine scăzute se pot ascunde mecanisme complexe care țin de microbiom, secreția gastrică, integritatea mucoasei și chiar de echilibrul hormonal sau imun.

O evaluare gastro-nutrițională completă, care integrează analizele de laborator, istoricul digestiv și statusul microbiotei, este cea mai sigură cale pentru a trata cauza, nu doar efectul. Dacă te confrunți cu oboseală persistentă, valori scăzute ale feritinei sau tulburări digestive, poti să te programezi pentru o evaluare medicală completă la Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog şi nutriţionist.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ce alegem în 2026? Ambalaje de unică folosinţă cu “fereastră” sau transparente?

Publicat

pe

De

Timp de ani de zile, marketingul din food & beverage a fost construit pe promisiune: „fresh”, „artizanal”, „handmade”, „premium”, „ca la mama acasă”. Toate frumoase, toate corecte uneori, dar toate invizibile până nu deschideai ambalajul. Clientul nu le putea verifica. Le putea doar crede. În industria de ambalaje/packing, pentru a remedia și această problemă ridicată de multe ori de consumatori, au apărut ambalaje HoReCa cu fereastră sau complet transparente.

Devine transparența ambalajelor de unică folosinţă noul standard? Ce spun consumatorii europeni

De ce apar aceste schimbări? Pentru că oamenii au devenit mai expuși. Văd sute de produse pe zi, mii de imagini, zeci de mesaje comerciale. În acest context, încrederea nu se mai construiește prin afirmații, ci prin transparență, iar transparența, în sens literal, începe să devină un avantaj competitiv.

Inclusiv datele confirmă acest lucru. Studiile europene din ultimii ani arată că aproximativ 70-75% dintre consumatori declară că ambalajul influențează direct percepția asupra calității produsului. Nu este vorba doar despre estetică, ci despre ceea ce ambalajul semnalează: siguranță, claritate, onestitate. În perioadele aglomerate sau în contexte cu multă ofertă, oamenii folosesc aceste semnale ca scurtături mentale pentru a decide rapid ce merită ales. Cu cât ambalajul transmite mai clar ce este produsul și ce nu este, cu atât fricțiunea din decizie scade.

Această logică a fost înțeleasă de mult de marile branduri. Dacă te uiți la marii jucători precum Starbucks, Pret A Manger sau Whole Foods, vezi același tipar: vizibilitate, claritate, confirmare vizuală. Starbucks îți arată produsul înainte să îl primești. Pret folosește ambalaje care permit să vezi produsul proaspăt, făcut în ziua respectivă. Whole Foods își construiește reputația pe ideea de „nothing to hide”, afișând ingredientele, originea și aspectul produselor. Nu pentru că este frumos, ci pentru că reduce anxietatea deciziei. Clientul nu mai trebuie să creadă, vede.

În 2026, 64% ar plăti mai mult pentru ambalajele de unică folosinţă sustenabile și transparente

Aceeași logică se aplică în offline și în delivery, doar că acolo ambalajul devine interfața principală dintre brand și client. Ambalajul este primul obiect pe care îl atinge, îl vede și îl judecă. Dacă acel obiect confirmă ceea ce clientul se așteaptă să primească, apare satisfacția înainte chiar de consum. Dacă nu, apare dezamăgirea, chiar dacă produsul este obiectiv bun. Este un mecanism psihologic documentat: contextul în care primești ceva influențează direct evaluarea acelui lucru.

Această dinamică este cu atât mai importantă în perioadele de după sărbători. În decembrie, oamenii cumpără emoțional, impulsiv, festiv. În ianuarie și februarie, intră într-un mod mult mai rațional. Devin mai atenți la valoare, la consistență, la diferența dintre promisiune și realitate.

Un alt insight major: sustenabilitatea nu mai e doar nice to have. Era în care oamenii își alegeau doar produsul a trecut. Astăzi aproape 64% dintre consumatori ar fi dispuși să plătească un preț mai mare pentru un ambalaj care este:

  • reciclabil
  • biodegradabil
  • clar (fără să ascundă produsul)
  • ergonomic
  • estetic

Materialele precum cartonul natur și structurile cu fereastră câștigă teren nu doar pentru că sunt eco-friendly, ci pentru că transmit transparență și siguranță alimentară, exact atunci când consumatorul și-o dorește cel mai mult. Pentru HoReCa și retail, asta înseamnă un lucru: ambalajele nu trebuie doar să arate bine, ci să vorbească despre calitate, siguranță și responsabilitate, toate trei fiind criterii de selecție explicit menționate de publicul modern.

Evamar – Ambalaje HoReCa construite pe cercetare de piață

Fiecare produs din portofoliul Evamar pornește dintr-un proces de cercetare de piață reală: discuții cu antreprenori din HoReCa, feedback de la clienți finali, observații din delivery, retail și consum. Nu ne uităm doar la ce „se poartă”, ci la ce funcționează, ce se rupe, ce enervează și ce încântă oamenii în viața reală. Așa a apărut și cutia takeaway cu fereastră din carton natur, ca un răspuns la o nevoie clară: vizibilitate, stabilitate și o experiență mai bună pentru client, fără a complica operațional lucrurile pentru business.

Pentru antreprenori, asta înseamnă ambalaje care nu încurcă fluxul de lucru, nu creează fricțiune în livrare și nu adaugă costuri ascunse. Pentru consumatori, înseamnă transparență, încredere și sentimentul că știu ce primesc încă dinainte să deschidă cutia. Pentru brand, înseamnă ceva mult mai important decât un ambalaj estetic: înseamnă coerență între promisiune și realitate.

Evamar construiește viitorul industriei incremental, din ce spune piața astăzi. De aceea, produsele să performeze bine în utilizare zilnică. Cutia takeaway cu fereastră este un exemplu simplu de ambalaj care rezolvă o problemă reală și care, prin repetare, devine parte din experiența pe care clienții o asociază cu un brand bun.

Citeste in continuare

Evenimente

Grupele de sânge: codul genetic care îți poate salva viața

Publicat

pe

De

Deși majoritatea oamenilor cunosc faptul că au o anumită grupă de sânge, puțini înțeleg ce înseamnă aceasta din punct de vedere biologic și medical. Grupele de sânge, dincolo de o convenție de clasificare, sunt o caracteristică genetică fundamentală, care joacă un rol esențial în transfuzii, transplanturi, sarcină și, în anumite contexte, chiar în riscul unor boli.

Înțelegerea sistemelor de grupe sanguine este una dintre pietrele de temelie ale medicinei moderne și a salvat milioane de vieți de la descoperirea lor până astăzi.

Ce sunt grupele de sânge?

Începem în primul rând cu componentele sângelui uman, acesta fiind alcătuit din celule roșii (eritrocite), celule albe (leucocite) și trombocite. În mod tradițional, când discutăm despre grupa de sânge, facem referire la tipul de sânge pe care îl avem.

Din perspectivă medicală, o grupă de sânge (sanguină) este definită de prezența sau absența unor molecule numite antigene pe suprafața globulelor roșii. Antigenele funcționează ca niște „markeri biologici” care spun sistemului imunitar dacă o celulă este proprie sau străină. Totodată, antigenele sunt prezente și pe leucocite, dar, din ceea ce se cunoaște până acum, numai eritrocitele sunt importante pentru determinarea grupelor sanguine.

Sistemele de clasificare a grupelor sanguine

Determinarea grupei sanguine se bazează pe două sisteme principale: sistemul ABO și sistemul Rh, ambele fundamentale pentru siguranța transfuzională și pentru monitorizarea anumitor situații medicale, precum sarcina. Restul sistemelor au, de obicei, importanță practică numai în cazurile de stabilire a paternității.

Sistemul ABO

Sistemul ABO clasifică sângele în funcție de prezența a două tipuri de antigene pe suprafața eritrocitelor: antigenul A și antigenul B, precum și de anticorpii corespunzători din plasmă: anti-A și anti-B.

Astfel, se definesc patru grupe principale:

  1. Grupa O (OI)

Nu prezintă nici antigen A, nici antigen B pe globulele roșii, dar conține ambii anticorpi (anti-A și anti-B) în plasmă.

  1. Grupa A (AII)

Are antigen A pe eritrocite și anticorpi anti-B în plasmă.

  1. Grupa B (BIII)

Are antigen B pe eritrocite și anticorpi anti-A în plasmă.

  1. Grupa AB (ABIV)

Prezintă ambele antigene (A și B) pe eritrocite și nu are anticorpi anti-A sau anti-B în plasmă.

Această clasificare este esențială pentru stabilirea compatibilității între donator și receptor în cazul transfuziilor, deoarece prezența unor antigene „străine” poate declanșa reacții imune severe.

Sistemul Rh

Al doilea sistem major este sistemul Rh (Rhesus), care clasifică sângele în funcție de prezența sau absența unei proteine specifice pe suprafața eritrocitelor, numită antigen D.

  • Dacă antigenul D este prezent, persoana este considerată Rh pozitiv (Rh+).
  • Dacă antigenul D lipsește, persoana este considerată Rh negativ (Rh−).

Deși sistemul Rh include peste 40 de antigene diferite, antigenul D este cel mai important din punct de vedere clinic. Peste 80% din populație este Rh pozitiv.

Cele opt grupe sanguine

Combinarea sistemului ABO cu sistemul Rh duce la apariția a opt grupe sanguine:

  • A Rh pozitiv (A+)
  • A Rh negativ (A−)
  • B Rh pozitiv (B+)
  • B Rh negativ (B−)
  • AB Rh pozitiv (AB+)
  • AB Rh negativ (AB−)
  • O Rh pozitiv (O+)
  • O Rh negativ (O−)

De ce este important factorul Rh

Cunoașterea factorului Rh este esențială din două motive majore:

1. Siguranța transfuzională

Dacă o persoană Rh negativ primește sânge Rh pozitiv, organismul său poate produce anticorpi anti-Rh. La o transfuzie ulterioară, acești anticorpi pot distruge globulele roșii transfuzate, ducând la reacții hemolitice severe.

2. Compatibilitatea în sarcină

Incompatibilitatea Rh devine critică atunci când mama este Rh negativ și fătul este Rh pozitiv. Dacă mama dezvoltă anticorpi anti-Rh, aceștia pot traversa placenta și pot distruge globulele roșii ale fătului, provocând boala hemolitică a nou-născutului, cu anemie severă, icter sau chiar risc vital dacă nu se intervine medical.

De aceea, gravidele Rh negativ sunt monitorizate atent și primesc profilaxie imunologică (imunoglobulină anti-D) atunci când este necesar.

Cum se moștenesc grupele de sânge și factorul Rh

Grupa de sânge și factorul Rh sunt determinate genetic și se transmit de la părinți la copil conform unor reguli bine definite ale eredității. Fiecare persoană moștenește jumătate din materialul genetic de la mamă și jumătate de la tată, iar acest lucru este valabil și pentru genele care determină tipul de sânge.

Genele responsabile de grupa sanguină fac parte din sistemul ABO și există sub trei variante genetice principale (alelice): A, B și O.

  • Alela A determină apariția antigenului A pe globulele roșii.
  • Alela B determină apariția antigenului B.
  • Alela O nu determină niciun antigen.

Fiecare părinte transmite copilului o singură alelă, iar combinația celor două alele primite determină grupa sanguină finală a copilului:

  • A + A sau A + O → grupa A
  • B + B sau B + O → grupa B
  • A + B → grupa AB
  • O + O → grupa O

A și B sunt codominante (se exprimă ambele dacă sunt prezente), iar O este recesivă. De aceea, un copil poate avea o grupă diferită de cea a părinților, în funcție de combinația de gene moștenită.

Pe de altă parte, factorul Rh este determinat în principal de prezența sau absența genei pentru antigenul D, despre care am discutat anterior. Și aici fiecare părinte transmite o alelă copilului:

  • Dacă ambii părinți sunt Rh negativi, copilul va fi întotdeauna Rh negativ.
  • Dacă unul sau ambii părinți sunt Rh pozitivi, copilul poate fi fie Rh pozitiv, fie Rh negativ, în funcție de combinația exactă a genelor moștenite.

Așadar, deși regulile de moștenire sunt clare, rezultatul final este influențat de combinația aleatorie a genelor transmise de părinți. Acesta este motivul pentru care doi părinți cu aceeași grupă sanguină pot avea copii cu grupe diferite, sau de ce într-o familie pot exista mai multe grupe de sânge diferite.

Cea mai rară grupă de sânge din lume

Grupa sanguină „aurie”, cunoscută medical ca Rh-nul, este cea mai rară grupă de sânge din lume, fiind identificată la mai puțin de 50 de persoane la nivel global. Această particularitate se caracterizează prin absența tuturor antigenelor din sistemul Rh de pe suprafața globulelor roșii. Din acest motiv, persoanele cu Rh-nul nu pot primi sânge de la aproape nimeni, deoarece orice antigen străin poate declanșa o reacție imună severă. În practică, acești pacienți sunt sfătuiți să își stocheze propriul sânge pentru situații de urgență, deoarece compatibilitatea cu alți donatori este extrem de limitată.

În același timp, sângele Rh-nul are o valoare excepțională pentru medicină, deoarece poate fi transfuzat unui număr foarte mare de pacienți fără risc major de reacție imunologică legată de sistemul Rh. Această combinație rară îl transformă într-un instrument critic în urgențe transfuzionale și în cercetarea imunologică, fiind considerat un „model biologic” ideal pentru studierea reacțiilor imune. Astfel, deși este o condiție extrem de rară și vulnerabilă pentru purtători, grupa Rh-nul reprezintă un veritabil „tezaur” pentru medicina modernă.

Determinarea grupelor de sânge și Rh

În practica medicală curentă, determinarea rapidă și corectă a grupei sanguine și a factorului Rh este un pas critic pentru siguranța pacientului, fie că vorbim despre transfuzii, intervenții chirurgicale, sarcină sau situații de urgență. Metodele clasice, directă și indirectă, rămân baza imunhematologiei, însă în contextul actual al medicinei moderne este esențial ca aceste determinări să fie nu doar corecte, ci și rapide, standardizate și ușor de integrat în fluxurile clinice zilnice. Timpul de răspuns, riscul de eroare umană și nevoia de trasabilitate a probelor sunt factori care pot influența direct decizia clinică și, implicit, prognosticul pacientului.

În acest context, kitul DDS Diagnostic pentru determinarea grupelor sanguine AB0 și a antigenului Rh-D oferă o soluție practică și fiabilă pentru uz profesional, reunind într-un singur test determinarea completă a tipului de sânge, cu un timp de citire de aproximativ un minut și o acuratețe de peste 99,9%. Simplitatea utilizării, interpretarea vizuală clară, lipsa necesității unor echipamente suplimentare și posibilitatea de identificare și trasabilitate a probei îl fac un instrument adaptat atât cabinetelor medicale, cât și unităților spitalicești sau laboratoarelor.

Citeste in continuare

Evenimente

Învață ESG aplicat, cu traineri real-life. Înscrie-te acum la CES ESG Institute – primul program privat de corporate learning ESG din România

Publicat

pe

De

Într-un peisaj în care consumatorii, investitorii și angajații cer coerență, transparență și impact real, ESG a devenit un filtru prin care sunt evaluate brandurile. Nu mai vorbim doar despre raportări sau compliance, ci despre cum construiești încredere, cum eviți greenwashing-ul și cum aliniezi mesajele cu realitatea din business.

CES ESG Institute este primul program privat de formare corporate din România dedicat exclusiv ESG – gândit pentru companii și profesioniști care vor să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitatea în decizii, strategii și comunicare.

Lansat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), CES ESG Institute răspunde exact acestei nevoi: un program de cursuri de 9 luni, construit pe realități din piață, care te ajută să traduci ESG în acțiuni concrete – de la strategie și operațiuni, până la poziționare, reputație și comunicare corporate.

Ce face acest program relevant pentru oamenii de marketing & comunicare:

  • ESG explicat: clar, aplicat și testat în contexte de business reale
  • Perspective utile și exemple din piață pentru a susține decizii strategice și mesaje credibile
  • Înțelegerea impactului ESG asupra brandului, culturii organizaționale și relației cu stakeholderii
  • O perspectivă integrată: business, sustenabilitate, leadership și comunicare

Lectorii programului sunt lideri și profesioniști ESG din România – oameni care fac ca sustenabilitatea să conteze, zi de zi, în business: Petronela Despoiu (Banca Transilvania), Daniela Beleș (Holcim), Alexandru Chiriță (Electrica), Mihai Toader-Pasti (ÎntreVecini & Towards0), Oana Vîlceanu (Stratos), Magdalena Caramilea (Autonom), Ana-Maria Iordache (D&B David și Baias/PwC).

Programul CES ESG Institute nu este doar despre competențe noi, ci despre repoziționare strategică: a companiei, a echipelor și a modului în care comunicăm valoare pe termen lung. Dacă lucrezi în marketing, comunicare sau leadership și vrei să înțelegi ESG fără jargon, dar cu impact real, acesta e contextul de care ai nevoie.

Înscrie-te acum, programul pornește la mijlocul lunii februarie! 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE