Edilul a povestit în exclusivitate pentru Realitatea PLUS, în cadrul unei întâlniri interne a Partidului Național Liberal, desfășurată în toamna anului trecut la Sighetu Marmației, Ilie Bolojan le-ar fi transmis primarilor prezenți că PSD nu va ajunge să preia conducerea Guvernului la momentul rotativei, deși acest lucru era prevăzut în protocolul coaliției de guvernare.

Bomba zilei: Bolojan vrea să îi trădeze pe social-democrați

Potrivit primarului, discuția ar fi avut loc în timpul Școlii de Vară a liberalilor, la începutul lunii octombrie, într-un cadru informal, la o masă la care participau aproximativ zece primari, înconjurați de zeci de membri ai partidului, parlamentari și lideri locali. În acel context, mai mulți edili ar fi ridicat problema măsurilor adoptate de Guvern și a riscului ca acestea să fie anulate în cazul în care PSD ar prelua funcția de premier la rotativă.

Primarul susține că Ilie Bolojan ar fi transmis atunci că, deși rotativa va avea loc, social-democrații nu vor ajunge să numească premierul. „Și atunci noi am întrebat, cum adică. Și a spus: `Veți vedea, există un plan`. Din ceea ce noi am aflat ulterior, se pare că va fi un premier tehnocrat din zona USR ului, nu din PSD”, a dezvăluit primarul.

Dezvăluire șoc la Realitatea PLUS: ”Bolojan vrea să pună un premier de la USR, nu de la PSD”

Din punctul lui de vedere, Vladimir Petruț susține că această strategie ar avea rolul de a împiedica revenirea asupra unor decizii considerate sensibile și de a evita un eventual impact electoral negativ pentru PNL. El a mai spus că, în interiorul partidului, există temeri că PSD ar putea modifica anumite politici dacă ar prelua conducerea executivului, ceea ce ar afecta echilibrul politic înaintea alegerilor.

De ce nu vrea Bolojan să dea guvernarea PSD-ului la rotativa guvernamentală

„Eu știu că nu va fi dată guvernarea PSD-ului, pentru că PSD-ul, prin metehnele lor și modul lor de a lucra, ar fi tentat să dea înapoi anumite lucruri care au fost luate și atunci barometrul politic în alegeri ar face o diferență. PNL-ul n ar putea să se lupte cu PSD-ul pentru a și menține măsurile și atunci va veni un tehnocrat care să mențină măsurile, să nu afecteze cele două partide. O să vedeți că așa va fi”, a dezvăluit politicianul.

Întrebat dacă PSD ar trebui să țină cont de aceste dezvăluiri și să iasă de la guvernare, Vladimir Petruț a declarat că social-democrații pot proceda fix așa cum își doresc.

„Este problema lor personală, dar eu am ținut foarte mult, bine, eu am mai spus chestia asta o dată, și am ținut foarte mult să fie înregistrată la dumneavoastră această declarație, pentru că atunci când va veni momentul o să vedeți că o să mă sunați să mi spuneți că am avut dreptate”, a încheiat Vladimir Petruț.

La mijlocul lunii ianuarie, România a fost lovită de un val de frig care a pus sistemul energetic sub presiune. În loc să reacționeze strategic, statul a intrat în „modul de supraviețuire”, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Consumul de gaze a crescut cu 5%, cel de electricitate cu 7%, iar prețul gazului a urcat cu 13%. În mod normal, asta ar fi dus automat la scumpirea curentului, însă o conjunctură favorabilă a făcut ca o situație de criză să fie evitată.

Paradoxal, în ziua de 18 ianuarie, când s-au înregistrat cele mai mici temperaturi, prețul electricității a scăzut cu 35%. Motivul? Vântul. Producția eoliană a crescut brusc și a înlocuit energia scumpă din gaze și cărbune. Astfel, România a economisit într-o singură zi 2,8 milioane m³ de gaze — exact când acestea deveniseră o resursă critică, arată analiză. Efectul gerului asupra piețelor de gaz și energie electrică din ultima săptămână și rolul energiei eoliene (cu focus pe 18 ianuarie 2026).

Această „decuplare” între gaz și electricitate a fost o excepție fericită, nu rezultatul unei planificări guvernamentale. A arătat însă ce înseamnă cu adevărat securitate energetică: nu discursuri, ci capacitatea de a avea alternative reale în momente de criză. Fără vânt, România ar fi fost forțată să ardă mai mult gaz, să importe mai mult și să devină mai vulnerabilă — cu efecte în lanț până în Republica Moldova.

Concluzia autorului este clară: 18 ianuarie 2026 a fost o lecție despre ce înseamnă autonomie energetică. Nu improvizație, nu „merge și-așa”, ci diversificare, flexibilitate, stocare și coordonare unitară. Tocmai de aceea, se reiterează propunerea înființării unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, care să gestioneze integrat toate formele de energie și să permită decizii rapide în momente critice. România are nevoie de strategie, nu de noroc meteorologic.