Evenimente
Acordul MERCOSUR: cine câștigă, cine pierde și de ce fermierii europeni sunt cei mai expuși

Acordul comercial UE–MERCOSUR alimentează temerile că deschiderea pieței europene pentru importuri masive din America de Sud ar putea afecta grav agricultura europeană și, în special, pe cea românească. Deși prezentat ca un acord avantajos, o serie de reglementări ridică numeroase semne de întrebare.
Ce este acordul MERCOSUR și de ce nu este unul egal
Acordul prevede eliminarea sau reducerea semnificativă a taxelor vamale pentru majoritatea produselor exportate din UE către statele MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay). Atenție: avantajele NU se aplică produselor agricole europene, arată Realitatea Plus.
În schimb, piața UE se deschide pentru volume mari de carne, cereale și alte produse agricole sud‑americane, ceea ce creează un dezechilibru major între cele două blocuri comerciale.
Concurență neloială pentru fermierii europeni
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertizează că acordul poate genera o competiție profund inechitabilă. Fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind:
- utilizarea pesticidelor,
- protecția mediului,
- bunăstarea animalelor,
- trasabilitatea produselor.
În schimb, fermierii din MERCOSUR pot folosi:
- pesticide interzise în UE,
- antibiotice și hormoni de creștere,
- tehnologii și practici cu costuri mult mai mici.
Rezultatul: produse mai ieftine, dar obținute în condiții incomparabile cu cele impuse fermierilor europeni.
De ce UE nu poate controla standardele din MERCOSUR
Regulile europene se aplică doar pe teritoriul UE. Controalele se opresc la graniță și vizează doar produsul final, nu și procesul de producție.
- UE nu poate verifica fermele sud‑americane.
- Nu poate controla hrana animalelor sau tratamentele aplicate.
- Nu are inspectori permanenți în MERCOSUR.
- Importurile sunt prea mari pentru a fi verificate lot cu lot.
Producătorii trimit certificate de conformitate și declarații pe proprie răspundere, iar autoritățile europene trebuie să se bazeze pe acestea.
Aceeași piață, reguli diferite: fermierii români ies din joc
Deschiderea pieței europene pentru produse mai ieftine, obținute cu costuri reduse, va duce la:
- scăderea prețurilor la poarta fermei,
- pierderea competitivității producției interne,
- falimente în rândul fermierilor mici și mijlocii,
- dependență crescută de importuri.
Este un dublu standard: fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli dure, în timp ce importatorii beneficiază de condiții minime.
Un acord politic, nu agricol: cine câștigă cu adevărat
Deși prezentat ca un acord comercial echilibrat, beneficiile reale merg către:
- industria auto,
- producătorii de echipamente industriale,
- companiile farmaceutice,
- marile multinaționale europene.
UE elimină taxele vamale pentru 91% dintre produsele exportate în MERCOSUR, însă acestea sunt în principal produse industriale, nu agricole.
Fermierii europeni nu câștigă nimic. Marile companii câștigă totul.
Efectele asupra consumatorilor: prețuri mai mici acum, riscuri mai mari pe termen lung
Pe termen scurt, importurile ieftine pot duce la scăderea prețurilor. Pe termen lung, însă:
- producția europeană se reduce,
- dependența de importuri crește,
- prețurile pot urca din nou.
Specialiștii avertizează și asupra riscurilor pentru sănătate:
- reziduuri de pesticide interzise în UE,
- antibiotice în carne,
- hormoni de creștere,
- lipsa trasabilității reale.
Consumatorul nu poate vedea aceste diferențe pe etichetă.
Concluzie
Acordul MERCOSUR creează o piață comună cu reguli diferite, în care fermierii europeni – și în special cei din țările cu un sector dezvoltat, cum sunt Franța, Polonia sau România – sunt dezavantajați structural. În timp ce industriile mari câștigă, agricultura europeană riscă să piardă masiv, iar consumatorii pot fi expuși unor riscuri pe termen lung.
Evenimente
Dezvăluire-șoc despre planul secret al lui Bolojan. Cum vrea să scoată PSD din schemă la rotativă: „Nu ei nu vor prelua guvernarea, ci USR” -VIDEO
Edilul a povestit în exclusivitate pentru Realitatea PLUS, în cadrul unei întâlniri interne a Partidului Național Liberal, desfășurată în toamna anului trecut la Sighetu Marmației, Ilie Bolojan le-ar fi transmis primarilor prezenți că PSD nu va ajunge să preia conducerea Guvernului la momentul rotativei, deși acest lucru era prevăzut în protocolul coaliției de guvernare.
Bomba zilei: Bolojan vrea să îi trădeze pe social-democrați
Potrivit primarului, discuția ar fi avut loc în timpul Școlii de Vară a liberalilor, la începutul lunii octombrie, într-un cadru informal, la o masă la care participau aproximativ zece primari, înconjurați de zeci de membri ai partidului, parlamentari și lideri locali. În acel context, mai mulți edili ar fi ridicat problema măsurilor adoptate de Guvern și a riscului ca acestea să fie anulate în cazul în care PSD ar prelua funcția de premier la rotativă.
Primarul susține că Ilie Bolojan ar fi transmis atunci că, deși rotativa va avea loc, social-democrații nu vor ajunge să numească premierul. „Și atunci noi am întrebat, cum adică. Și a spus: `Veți vedea, există un plan`. Din ceea ce noi am aflat ulterior, se pare că va fi un premier tehnocrat din zona USR ului, nu din PSD”, a dezvăluit primarul.
Dezvăluire șoc la Realitatea PLUS: ”Bolojan vrea să pună un premier de la USR, nu de la PSD”
Din punctul lui de vedere, Vladimir Petruț susține că această strategie ar avea rolul de a împiedica revenirea asupra unor decizii considerate sensibile și de a evita un eventual impact electoral negativ pentru PNL. El a mai spus că, în interiorul partidului, există temeri că PSD ar putea modifica anumite politici dacă ar prelua conducerea executivului, ceea ce ar afecta echilibrul politic înaintea alegerilor.
De ce nu vrea Bolojan să dea guvernarea PSD-ului la rotativa guvernamentală
„Eu știu că nu va fi dată guvernarea PSD-ului, pentru că PSD-ul, prin metehnele lor și modul lor de a lucra, ar fi tentat să dea înapoi anumite lucruri care au fost luate și atunci barometrul politic în alegeri ar face o diferență. PNL-ul n ar putea să se lupte cu PSD-ul pentru a și menține măsurile și atunci va veni un tehnocrat care să mențină măsurile, să nu afecteze cele două partide. O să vedeți că așa va fi”, a dezvăluit politicianul.
Întrebat dacă PSD ar trebui să țină cont de aceste dezvăluiri și să iasă de la guvernare, Vladimir Petruț a declarat că social-democrații pot proceda fix așa cum își doresc.
„Este problema lor personală, dar eu am ținut foarte mult, bine, eu am mai spus chestia asta o dată, și am ținut foarte mult să fie înregistrată la dumneavoastră această declarație, pentru că atunci când va veni momentul o să vedeți că o să mă sunați să mi spuneți că am avut dreptate”, a încheiat Vladimir Petruț.
Evenimente
Donald Trump lansează, la Davos, Consiliul pentru Pace. Nicușor Dan este absent, premierul Ungariei este în primul rând
La Davos se semnează pactul pentru Consiliul pentru Pace, la invitația președintelui american Donald Trump. România lipsește pe motiv că nu are posibilitatea să achite taxa de aderare de un miliard de dolari. Realitatea Plus și realitatea.net transmit, în direct, declarațiile lui Donald Trump de la Davos.
UPDATE 12.20 – Războiul din Gaza se apropie de sfârșit
Vorbind despre situația din Gaza, Donald Trump a declarat că „războiul se apropie de sfârșit” și a lansat un avertisment către mișcarea islamistă palestiniană Hamas: „Dacă Hamas nu face ceea ce a promis (…), va fi sfârșitul pentru ei. Știți, s-au născut cu armele în mâini.”
SUA au pus capăt la opt conflicte în nouă luni
Președintele american a afirmat că Statele Unite au „stins numeroase incendii” și că administrația sa a reușit să „oprească opt războaie în nouă luni”. „Suntem bucuroși că putem pune capăt acestor conflicte”, a adăugat el.
UPDATE 12:10 – Donald Trump anunță că „un război va fi încheiat foarte curând”, făcând referire la conflictul din Ucraina. „Știți despre ce vorbesc, cel pe care credeam că îl voi rezolva ușor, dar s-a dovedit a fi cel mai dificil”.
UPDATE 12.05: „Toată lumea vrea să facă parte din Consiliul Păcii”.
ORA 12:00 Ceremonia de semnare a debutat, cu membrii fondatori ai Consiliului Păcii pe scenă.
Printre aceștia se numără președintele Argentinei, Javier Milei, și premierul Ungariei, Viktor Orbán, alături de alți lideri.
Joi, la Davos are loc penultima zi a Forumului Economic Mondial, dominată de tensiuni geopolitice, reacții la inițiativa lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace și intervenții-cheie ale liderilor globali, inclusiv din partea UE și Rusiei.
Alte momente așteptate joi
-
Sesiuni despre inteligența artificială și reglementare globală
-
Dezbateri privind viitorul comerțului internațional, în contextul tensiunilor dintre SUA, China și UE
-
Întâlniri bilaterale între lideri de stat și CEO ai marilor companii tech și energetice
Evenimente
România în ger, între improvizație și o lecție neașteptată de securitate energetică – analiză
La mijlocul lunii ianuarie, România a fost lovită de un val de frig care a pus sistemul energetic sub presiune. În loc să reacționeze strategic, statul a intrat în „modul de supraviețuire”, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Consumul de gaze a crescut cu 5%, cel de electricitate cu 7%, iar prețul gazului a urcat cu 13%. În mod normal, asta ar fi dus automat la scumpirea curentului, însă o conjunctură favorabilă a făcut ca o situație de criză să fie evitată.
Paradoxal, în ziua de 18 ianuarie, când s-au înregistrat cele mai mici temperaturi, prețul electricității a scăzut cu 35%. Motivul? Vântul. Producția eoliană a crescut brusc și a înlocuit energia scumpă din gaze și cărbune. Astfel, România a economisit într-o singură zi 2,8 milioane m³ de gaze — exact când acestea deveniseră o resursă critică, arată analiză. Efectul gerului asupra piețelor de gaz și energie electrică din ultima săptămână și rolul energiei eoliene (cu focus pe 18 ianuarie 2026).
Această „decuplare” între gaz și electricitate a fost o excepție fericită, nu rezultatul unei planificări guvernamentale. A arătat însă ce înseamnă cu adevărat securitate energetică: nu discursuri, ci capacitatea de a avea alternative reale în momente de criză. Fără vânt, România ar fi fost forțată să ardă mai mult gaz, să importe mai mult și să devină mai vulnerabilă — cu efecte în lanț până în Republica Moldova.
Concluzia autorului este clară: 18 ianuarie 2026 a fost o lecție despre ce înseamnă autonomie energetică. Nu improvizație, nu „merge și-așa”, ci diversificare, flexibilitate, stocare și coordonare unitară. Tocmai de aceea, se reiterează propunerea înființării unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, care să gestioneze integrat toate formele de energie și să permită decizii rapide în momente critice. România are nevoie de strategie, nu de noroc meteorologic.
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul Bolojan vrea să le taie salariile cu 10% angajaților din Sănătate. Sindicaliștii anunță grevă generală și proteste în toată țara din cauza măsurilor draconice
-
Evenimenteacum 2 zile
Călin Georgescu, mesaj de forță pentru români: Sunteți ținuți de prea mult timp într-o stare de dezamăgire, menținută prin mecanisme de manipulare
-
Evenimenteacum 2 zile
Planul Guvernului Bolojan de a-i lăsa pe români fără proprietăți după ce le-a golit buzunarele. AUR acuză un jaf fără precedent: datoriile oamenilor, pe mâna recuperatorilor
-
Evenimenteacum 2 zile
Aurul și argintul ating noi maxime istorice pe fondul tensiunilor geopolitice
-
Evenimenteacum o zi
Germania: Lidl, dat în judecată pentru lipsa de transparență a aplicației de reduceri
-
Evenimenteacum o zi
Inflație record în România. Petrișor Peiu (AUR): La noi, prețurile cresc de două ori mai rapid decât în alte state UE
-
Evenimenteacum 22 de ore
Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului
-
Evenimenteacum 19 ore
Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră






