Stiri economice
Firea se laudă că pasajul Ciurel e 90% finalizat! Adevărul, însă a ieșit la iveală! Lovitură uriașă pentru bucureșteni
,,Am facut o vizita inopinata la santierul „Strapungere Ciurel – Nod Rutier Virtutii”, pentru a verifica stadiul lucrarilor la acest obiectiv de investii. Am recuperat intarzierile si am reusit sa aducem acest proiect de la 13% la 90%. Vorbim despre prima etapa, care presupune realizarea podului hobanat peste soseaua Virtutii.
L-am asigurat pe constructor, caruia i-am solicitat sa aloce toate resursele pentru accelerarea lucrarilor ca sa putem profita de tot timpul pe care il mai avem la dispozitie pana la iarna, ca fondurile pentru finalizarea acestui proiect sunt rezervate in buget, astfel incat acest obiectiv de investitii atat de important pentru fluidizarea traficului in Capitala sa fie finalizat cat mai rapid.
In prezent, se lucreaza la tensionarea hobanelor, la relocarea conductelor Elcen pentru apa industriala. Dupa relocarea acestor conducte, pe amplasamentul eliberat va incepe constructia unui stalp de sustinere pentru tablierul care va fi amplasat peste soseaua Virtutii.
S-au deviat toate retelele de medie si joasa tensiune, s-a mutat punctul Trafo, iar pe amplasamentele eliberate se lucreaza atat la platforme cat si la rampe de urcare si coborare de pe pod.
Valoare totală a proiectului este de 128 milioane euro.
Reamintim faptul ca, atunci cand a fost proiectat acest obiectiv de investitii, s-a dorit un culoar de expropriere care sa duca pana la Soseaua de Centura si autostrada A1, dar acest culoar nu a fost rezervat pentru executia lucrarii, ceea ce a dat posibilitatea primariilor de sector sa elibere autorizatii de construire in aceasta zona si, astfel, in urma construirii unor imobile pe amplasament, s-a ajuns la un numar de aproximativ 200 de cladiri care ar trebui demolate ca urmare a exproprierilor.
In consecinta, Primaria Capitalei a solicitat proiectantului sa vina cu o solutie pentru un culoar de expropriere care sa permita continuarea proiectului pana la autostrada, dar cu o interventie minima in zona construita.
Proiectantul a inaintat catre PMB o noua propunere de culoar, minim invaziv, prin care se propune exproprierea unui numar de maxim 20 de imobile, adica o reducere la 10% a numarului necesar de imobile care ar fi trebuit demolate, dar si o reducere semnificativa a costurilor necesare continuarii proiectului.
Se estimeaza ca noul culoar de exproprieri si sumele pentru despagubiri vor fi suspuse aprobarii CGMB anul viitor.
De asemenea, actuala administratie a comandat un studiu de trafic, astfel incat Nodul Rutier Virtutii sa nu ramana doar un proiect pe hartie. Din acest studiu a reiesit necesitatea construirii unui sens giratoriu, care va prelua traficul desfasurat pe pasaj. Odata ce podul hobanat va fi finalizat, se va construi si sensul giratoriu.
Date despre proiect
Penetraţia Splaiul Independentei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va incepe la intersectia Splaiul Independentei cu Sos. Virtuţii si se va termina pe A1, la Podul Ciorogarla.
Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens si va fi mărginită in anumite zone de străzi colectoare a traficului zonal. Vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei, la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
Prin realizarea acestei penetraţii se va obţine o intrare mai facilă in Bucureşti dinspre autostrada Bucureşti – Piteşti, dar şi o redistribuire a traficului în importantele noduri de circulaţie propuse a se realiza prin pasaj denivelate.
Totodată se urmăreşte atragerea fluxurilor de circulatie, accesibilitatea la Autostrada A1 si din autostrada la centrul capitalei, costuri scăzute de transport, accesul la servicii, siguranţa traficului, susţinerea dezvoltării locale si impactul scăzut al emisiilor din trafic.
Caracteristici tehnice: lungime drum 6,44 km, suprafaţa drum 128.980 mp, lungime poduri şi rampe3.560 m.
Proiectul a fost împărţit pe trei tronsoane :
– Tronsonul I – km 0 ( Splaiul Independenţei) – Şos. Virtuţii
– Tronsonul II – Şos. Virtuţii – Şos. de Centură
– Tronsonul III – Şos. De Centură – Autostrada A1.”
Când va fi terminat, „Nodul rutier Virtuţii” îşi va afla obştescul sfârşit într-o tarla cu buruieni, de pe malul Lacului Morii. Drumul expres care ar trebui să facă legătura cu Autostrada Bucureşti-Piteşti este blocat de sute de construcţii. Primăriile de sector au dat autorizaţii fără ştiinţa PMB. În Capitală nu ştie stânga ce face dreapta. Sau invers.
Istoria „Penetraţiei Splai-Ciurel-Autostrada A1” începe undeva prin 2006 când s-a pus, în sfârşit, problema decongestionării traficului de pe Bulevardul Iuliu Maniu, singura arteră majoră care asigură ieşirea din Capitală către Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Se întâmpla pe timpul când primar era Adriean Videanu. A venit, mai apoi, Sorin Oprescu cu a sa „Autostradă suspendată”, iar haosul continuă şi astăzi în mandatul primăriţei Gabriela Firea. Lucrările la podul hobanat de peste Dâmboviţa, care ar urma să facă legătura cu ipoteticul „Drum Expres” spre A1 sunt finalizate în mare parte. Atât doar că, deşi a promis, doi ani la rând, că „Nodul Rutier Virtuţii” va fi dat în folosinţă în cel mai scurt timp, o parte din banii alocaţi proiectului au fost raşchetaţi fără un motiv limpede. Unde mai pui că, odată finalizată, ieşirea dinspre Lacul Morii se va sfârşi într-un câmp plin de bălării, iar pe locul unde ar fi trebuit să se facă conexiunea cu şoseaua respectivă s-au construit o sumedenie de imobile. În paralel cu lucrările de pe şantier foştii primari ai sectorului 6 au emis circa 200 de autorizaţii de construire astfel că, în prezent, mare parte din clădirile ridicate ar trebui demolate. Adică, alţi bani şi altă distracţie, pentru exproprieri. Totul din cauza incompetenţei şi birocraţiei tipic dâmboviţene. Prostia naţională nu are limite.
11 ani de tergiversări
Istoricul proiectului este stufos, cam ca pe calapodul celebrului „Pasaj Basarab”, început de Băsescu, continuat de Videanu şi inaugurat de Oprescu. Toţi cei care lucrează în serviciile de specialitate din Primăria Municipiului Bucureşti îl cunosc în amănunt, dar se feresc, de teama represaliilor, să-şi asume vreo declaraţie cu nume şi prenume. Neoficial, câţiva „insideri” au acceptat, să spună însă, lucrurilor pe nume. Pe scurt, acest plan a fost gândit ca o alternativă la Bd. Iuliu Maniu, care să asigure conexiunea dintre Autostrada A1 şi Splaiul Independenţei, traversând oraşul la limita dintre cartierul Militari şi localitatea Roşu. Noul drum ar trebui să aibă trei benzi pe sens şi aproximativ 8,3 km în total. Contractul a fost semnat în noiembrie 2007 de primarul Videanu cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct, cu termen de finalizare de 35 de luni, de la data începerii.
Autorizaţia de construire, emisă în iunie 2010, a fost anulată definitiv în 2013, după îndelungi lupte în instanţă cu locuitorii afectaţi de şantier. Lucrările au demarat în cele din urmă în 2014, pe o nouă autorizaţie, însă doar pentru nodul Virtuţii, fără ca nimeni să se mai gândească şi la preconizata şosea de legătură. Alocarea bugetară a fost precară, iar relocările de utilităţi, exproprierile şi alte blocaje birocratice au pus permanent beţe în roate.
Un pod prea îndepărtat
În iulie 2016, Gabriela Firea anunţa că penetraţia va avea doar două benzi pe sens în loc de trei, renunţându-se la drumurile colectoare, argumentând că, astfel, se vor diminua costurile prin evitarea exproprierilor de locuinţe construite recent. Proiectul este în continuare în aer şi există riscul să fie anulat complet. Dacă acest lucru se va întâmpla, nodul Virtuţii va fi aproape inutil fără conexiunea cu vestul oraşului.
Pentru că autorităţile s-au blocat în relocările de utilităţi – spun sursele noastre – PMB a tăiat, în septembrie 2017, suma de 35 milioane de lei – din bugetul de 90 milioane alocat – deşi Gabriela Firea a promis că nodul Virtuţii va fi gata la finalul anului trecut. Acum nici o lună a revenit şi a anunţat că va fi gata la anul, în 2019. Nici vorbă de aşa ceva! Deşi podul hobanat peste Dâmboviţa este realizat în proporţie de 85%, bretelele de acces cu străzile adiacente sunt departe de finalizare, fiind la un stadiu fizic de aproximativ 30%.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
