De nouă ori e pomenit cuvântul ”reforme” în Raportul asupra stabilității lansat miercuri de BNR. Documentul, la care au lucrat zeci de specialiști din direcțiile de specialitate ale Băncii Naționale, portretizează o Românie în alb și negru. Arată și ce s-a reușit, dar insistă pe ceea ce mai avem de făcut. După o lectură cap-coadă a Raportului, am reținut 10 mesaje cheie transmise autorităților. Raportul integral poate fi consultat aici.
- Mesajul nr 1: Problema demografică este un aspect preocupant pentru România. Populația rezidentă a menținut tendința descendentă (-0,6% în anul 2018, comparativ cu 2017), pe fondul adâncirii sporului natural negativ și al amplificării emigrației, în special la nivelul categoriei tinerilor cu vârste de până la 35 de ani. Intensitatea ridicată a emigrației în rândul tinerilor, alături de fenomenul de îmbătrânire a populației, poate influența semnificativ evoluțiile economice și sociale viitoare din România.
- Mesajul nr 2: România a înregistrat performanțe bune și în ceea ce privește productivitatea orară a muncii (+3,8% în anul 2018 față de anul 2017). Această performanță arată și că rămâne spațiu pentru o împărțire mai echilibrată între factorul muncă și factorul capital a valorii adăugate produse în economie, depinzând totodată de sustenabilitatea dinamicii ridicate a salariilor.
- Mesajul nr 3: Creșterile salariale trebuie să conducă și la schimbarea structurii economiei înspre sectoare generatoare de valoare adăugată mai ridicată, prin politici publice de susținere a companiilor inovatoare (knowledge intensive) și programe de perfecționare a forței de muncă. Astfel de evoluții pot contribui la o modificare a modelului de creștere economică și, respectiv, la o creștere economică potențială mai ridicată.
Mesajul nr 4: Accentuarea disparităților regionale indică necesitatea aplicării de reforme structurale în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare și îmbunătățirii incluziunii populației în piața muncii. În România, piața muncii este caracterizată de o reziliență redusă în fața unor astfel de schimbări:
- salariații din sectoarele cu o probabilitate mai ridicată de a fi afectate de automatizare cumulează circa 30% din total (februarie 2019),
- rata de ocupare în rândul tinerilor era de 24,8% la finalul anului 2018, sub valoarea medie din UE (35,7%, date ajustate sezonier), însoțită de o rată a șomajului în rândul tinerilor de 14,3%,
- polarizarea muncii a condus la o creștere mai degrabă a ratei de ocupare pe segmentul populației cu calificări reduse (cu 4,5 puncte procentuale în perioada 2008 -2018), în defavoarea celor cu calificări ridicate (+1,4 puncte procentuale), iar
- abandonul școlar timpuriu, deși în scădere, rămâne ridicat și peste valoarea înregistrată în UE (16,4% în România în anul 2018, față de 10,6% în UE și 11,1 ținta de țară asumată în cadrul strategiei Europa 2020).
Mesajul nr.5: Ponderea veniturilor bugetare în PIB e semnificativ mai scăzut (32%) comparativ cu valorile consemnate de alte țări din regiune, cum ar fi Cehia (41,7%) sau Ungaria (45%). În plus, proporția veniturilor fiscale în PIB a avut o tendință descendentă în ultimii ani, ceea ce indică o capacitate redusă de colectare a taxelor și impozitelor. Acest lucru este coroborat cu majorarea costurilor cu personalul în sectorul public (+24% față de anul anterior), atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani (9,1% din PIB), ceea ce introduce o rigiditate importantă în structura cheltuielilor, diminuând capacitatea de ajustare fiscală în cazul unor evoluții economice mai puțin favorabile. Astfel, se manifestă o contradicție între nivelul în creștere al cheltuielilor publice cu salariile în PIB și nivelul în scădere al veniturilor bugetare în PIB. Pentru reducerea acestui risc sunt necesare, pe de o parte, o corecție fiscală și, pe de altă parte, implementarea reformelor structurale. Această problemă este structurală, iar o rezolvare durabilă presupune creșterea veniturilor fiscale ale statului.
- Mesajul nr.6: La nivel național, segmentul FinTech este încă slab dezvoltat, însă instituțiile de credit depun eforturi pentru dezvoltarea de noi tehnologii și produse bancare. Acestea au în vedere cu precădere orientarea clienților spre mediul online. Cu toate acestea, este posibil ca gradul redus de incluziune financiară, precum și asimetriile sociale și economice să contribuie la încetinirea dezvoltării procesului de digitalizare în domeniul financiar – bancar. Deși numărul clienților receptivi la noile produse și servicii bancare este în creștere, România înregistrează în continuare o proporție redusă de persoane fizice care apelează la serviciile de internet pentru activități de tip e-banking. Doar circa 11% din populația României a avut cel puțin o activitate în domeniul financiar – bancar pe parcursul anului 2017 prin intermediul internetului, comparativ cu media UE de 61%. În plus, rata de deținere a unui cont bancar în rândul populației adulte este încă redusă comparativ cu nivelul european (58% față de aproximativ 95% media UE, date aferente anului 2017).
- Mesajul nr.7: Din punct de vedere al potențialului de inovare, România s-a clasat în anul 2018 pe locul 49 la nivel global, iar din perspectiva nivelului de digitalizare s-a situat pe ultimul loc în clasamentul statelor europene, similar anului precedent.
- Mesajul nr. 8: Volumul creditelor contractate de la bănci autohtone de către exportatori s-au menținut la același nivel. În schimb, creditele acordate importatorilor s-au majorat considerabil, cu 14%, evoluția fiind în linie și cu modelul de creștere economică bazat pe consum. Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, atât exporturile cât și importurile sunt realizate cu precădere de firmele din sectorul industriei prelucrătoare (82% în cazul exportatorilor și 55% în cazul importatorilor). Sectorul comerț este reprezentat marginal în ceea ce privește valoarea bunurilor exportate (10%), în schimb au o contribuție semnificativă în importurile de bunuri (38% din valoarea bunurilor importate).
- Mesajul nr.9: Cu toate că România înregistrează cea mai ridicată rată a deținerii de imobile din Uniunea Europeană, persistă un grad crescut al inegalității de avuție. Cele mai bogate 10% din gospodării dețin 60% din avuție. Astfel, există posibilitatea ca nivelul inegalității să se majoreze, în condițiile în care de creșterea valorii activelor nefinanciare va beneficia doar o parte restrânsă al populației. Se remarcă în continuare preferința populației pentru investițiile sigure în depozite și numerar (circa 40% din total activ la decembrie 2018). O serie de inegalități persistă și la nivelul economisirii bancare: aproximativ 78% din deponenți dețin depozite până în 5.000 lei, în timp ce 71% din valoarea depozitelor e deținută de doar circa 5% din deponenți.
- Mesajul nr.10: Prețul proprietăților rezidențiale a atins minimul ritmului de creștere din septembrie 2015 până în prezent. Din punctul de vedere al băncilor, prețul proprietăților rezidențiale a înregistrat în T1/2019 o creștere marginală, contrar așteptărilor de scădere semnificativă din trimestrul anterior. Numărul tranzacțiilor de imobile rezidențiale s-a redus în a doua jumătate a anului 2018. În același timp, se reevaluează și entuziasmul cumpărătorilor, rezultând o creștere a perioadei necesare vânzării unui apartament la 90 zile (în medie pentru ultimul trimestru din 2018), comparativ cu 81 zile în aceeași perioadă a anului 2017.
