Am un amic al cărui fiu de 18 ani e desenator de personaje pentru jocuri video. Omul are talent la desen iar o firmă din Olanda nu doar că i-a făcut contract de muncă dar îi plătește și o bursă la o universitate de acolo. Cine se gândea acum 20 de ani la un asemenea job? Cert e că locurile de muncă-așa cum eram obișnuiți cu ele până acum- se vor schimba radical, fie că rămâne PSD, fie că vin la putere PNL sau USR sau alte partide. Tehnologiile au schimbat peisajul forței de muncă de secole încoace, iar o asemenea schimbare se produce fix sub ochii noștri. Modul în care guvernele pot asigura o trecere lină la ”noua” piață a muncii e explicat de laureatul Nobelului în științe economice, Sir Christopher Pissaridis, care a abordat această temă marți după amiaza la Bruxelles Economic Forum.
Modul în care muncim se schimbă tot timpul, a spus marți, Pissaridis, iar cauza fundamentală a schimbării este tehnologia. Tehnologia aduce noi metode de producție, noi feluri de a asigura creștere economică, iar rezultatul este că noi putem lucra mai puțin și să ne bucurăm de o calitate mai bună a vieții. Dar există încă mari diferențe între diferitele moduri în care guvernele preiau tehnologia în politicile lor publice. Tehnologiile noi nu aduc beneficii tuturor sectoarelor economiei în mod uniform. Unele sectoare beneficiază mai mult, în timp ce altele nu beneficiază deloc, crede laureatul Nobelului.
- Provocarea cu care se confruntă țările europene nu este dacă vor mai avea oamenii joburi, ci dacă sunt țările pregătite pentru tranziția către o lume în care se va lucra cu ajutorul roboților și a mașinilor inteligente pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Cum răspund piețele forței de muncă acestor schimbări și la ce trebuie să ne așteptăm în viitor?
- AI este folosită în situațiile în care angajatul îndeplinește sarcini de rutină care pot fi programate, cum ar fi verificarea soldului contului bancar sau căutarea unor decizii ale unor litigii din trecut pentru a obține informații despre rezultatul probabil al unui caz în instanță.
- Situații în care angajatul trebuie să răspundă unui comportament imprevizibil- de pildă îngrijirea copilului sau predarea în școală- nu pot fi preluate de noile tehnologii, deși acestea pot fi capabile să ajute omul. Un studiu mai degrabă alarmist (realizat de Frey și Osborne în 2017), arăta că până la 50% din locurile de muncă ar putea fi expuse riscului în următorii 50 de ani. Ulterior, OECD și Institutul McKinsey (2017), au redus previziunile până la aproximativ 15% din locurile de muncă în următorii 15-20 de ani.
- Întrucât locurile de muncă care implică prelucrarea automată a datelor și munca rutinieră vor fi cel mai sigur primele preluate de roboți , ne așteptăm ca majoritatea locurile de muncă pierdute să fie din acest domeniu.
- În perioada 1995-2010, țările europene au pierdut aproximativ 8% din joburile plătite cu salariul mediu și au câștigat 3% ca număr de joburi în ocupații slab plătite și 5% în joburile din sectoarele de vârf.
- Dar trebuie spus că, deoarece locurile de muncă plătite cu salariul mediu scad și sunt înlocuite cu joburi foarte bine sau foarte prost plătite, va duce la creșterea inegalității salariale. Acest lucru este cunoscut în literatura de specialitate ca polarizarea ocupării forței de muncă .
- Ce joburi le vor rămâne oamenilor? Păi, de exemplu îngrijirea pacienților cu probleme psihice nu va fi niciodată preluată de roboți, spune Pissarides. Dar mai sunt și altele: hotelărie, antrenorul personal de fittnes etc.
- Dacă ar trebui să numesc două sectoare ale economiei care vor crea o mulțime de locuri de muncă în era automatizării, ele sunt sănătatea și sectorul ospitalității și divertismentului.
- În Uniunea Europeană, rată de dependență demografică a persoanelor vârstnice va crește de la 31% în 2015 la 54% în 2050, iar din punct de vedere istoric, cheltuielile pentru sănătate și îngrijire au crescut cu 1-2% mai mult decât au crescut veniturile. Franța și Germania cheltuiesc aproximativ 12% din PIB pentru sănătate și îngrijire, în timp ce Grecia și Bulgaria, cheltuiesci circa 8%. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, contrastul este și mai mare. Nordicii angajează 15-20% din lucrătorii lor din acest sector, Franța și Germania aproximativ 12%, iar Grecia și economiile planificate anterior din Europa de Est aproximativ 5%.
- În societățile mai puțin bine dezvoltate, membrii familiei, în special cei de sex feminin, fac o mulțime de lucruri neplătite cum ar fi curățenia, gătitul, îngrijirea copiilor și a părinților în vârstă și multe altele. Aceste activități sunt bine documentate în sondajele privind utilizarea timpului. Pe măsură ce standardele de viață cresc și standardele de educație se îmbunătățesc, din ce în ce mai multe dintre aceste activități sunt transferate pe piață unde profesioniștii le fac contra cost. În paralel, membrii gospodăriei care desfășurau aceste activități pot să își caute un job potrivit abilităților lor. Un exemplu este participarea foarte mare la serviciile de sănătate și îngrijire în țările nordice – explicată parțial de stimulentele fiscale și de subvențiile acordate de guvern.. Atunci când o familie primește stimulente pentru a-și duce copilul într-un centru de îngrijire a copiilor, membrii familiei sunt mai liberi să desfășoare o altă activitate economică. Practic, două locuri de muncă plătite sunt create simultan, una pentru îngrijirea copiilor și una pentru membrul familiei, de obicei mama .
- Toți cei trei parteneri : salariați, firme și Guvern au fiecare roluri importante de jucat pentru a asigura o tranziție lină către noua lume. Rolul guvernării este deosebit de important, guvernele trebuind să sprijine acest proces prin eliminarea supra-reglementării. În Europa există încă numeroase legislații excesive privind protecția ocupării forței de muncă. În ciuda eforturilor UE de a supraveghea reforma structurală, procesul nu a fost unul de succes. În opinia mea, responsabilitatea pentru acest eșec a fost impunerea austerității fiscale care a înrăutățit procesul de reformă.
- Cum pregătim societatea pentru venirea roboților și a altor mașini inteligente? Aici, din nou, guvernul joacă un rol important. Noile tehnologii vor necesita noi competențe. Deși recalificarea și învățarea pe tot parcursul vieții devin importante, pregătirea trebuie să înceapă de la școala primară. Lucrătorul viitorului trebuie să aibă un „portofoliu” de abilități pentru a face față unui mediu de lucru în continuă schimbare, care să îi ofere flexibilitate în adaptarea la situații noi.
- Abilitățile sociale sunt subevaluate în prezent și nu sunt predate la școală. Decenii, dacă nu secole de ani de învățământ ne-au condiționat să ne gândim că o educație adecvată este una care predă știința, matematica, literatura, istoria și geografia, dar nu și subiectele „ușurele” precum sociologia și psihologia socială. Acest lucru trebuie să se schimbe, mai ales dacă ținem cont că locurile de muncă din aceste sectoare vor deveni locuri de muncă bine plătite, respectabile și „vânate” de tineri. Statutul social al acestor locuri de muncă trebuie să crească, iar cel mai bun mod de a realiza această schimbare este includerea lor în programele școlare. Ocupațiile se adaptează circumstanțelor: de exemplu, aprecierea „alimentelor bio” în restaurante este un fenomen destul de recent și a urmat conștientizarea importanței hranei pentru sănătate și pentru aptitudinea fizică și psihică. Rezultatul este o îmbunătățire a poziției sociale a ocupației unui bucătar-șef, astfel încât acesta este acum o ocupație căutată de tineri. Ar trebui încurajate evoluții similare în alte ocupații. De exemplu, o mai bună conștientizare socială cu privire la importanța bunei îngrijiri corporale, bazată pe o cunoaștere bună a sănătății umane, ar putea ridica statutul social al furnizorului de îngrijire medicală la niveluri mai ridicate și ridicate.
