Declarațiile foarte pe scurt:
- Amnistia e frustrantă pentru firmele care și-au plătit întotdeauna dările
- Dacă ne uităm la numărul de companii și la sume vedem că cifrele sunt extrem de neserioase.
- Cineva nu-și face treaba. Adică nu sunt în insolvență, nu au conturile blocate, cea mai mare parte dintre ele, dar ne gândim cum să-i iertăm
- S-au ferit ca „dracul de tămâie” să spună că e amnistie.
- Trebuie să întrebe Comisia Europeană dacă e ajutor de stat
- Vor continua cu prostiile astea, parcă suntem blestemați.
- Impozitul forfetar anunțat de Teodorovici nu are nimic de-a face cu modernitatea și cu sistemul fiscal internațional în care funcționăm
- Din OUG 114 au rămas multe chestii nocive
„Am văzut măsura propusă de Ministrul Finanțelor de amnistie fiscală. Îi zice restructurare. De fapt este iertarea până la jumătate din datorii în anumite condiții pentru companiile care au peste 1 milion de lei restanțe neachitate. E frustrant pentru cei care își plătesc și și-au plătiți întotdeauna toate dările la buget să vadă că din când în când mai vine câte un politician care să pună în discuție iertarea de datorii”, a spus Biriș.
- Lucruri serioase nu vrem să facem. Ne ținem de tot felul de parascovenii. Dacă ne uităm la numărul de companii și a sumelor vedem că cifrele sunt extrem de neserioase.
- La situația persoanelor juridice cu datorii de peste un milion de lei avem societăți cu capital de stat – 31, societăți cu capital privat – 2.663 care împreună au 12,9 miliarde lei numai debite principale plus încă 8,6 miliarde lei accesorii. Zice că nu sunt în insolvență.
- Sunt cam 5 milioane în medie/companie. Deci 2.600 de companii cu sume atât de mari, cu conturile blocate ar fi însemnat că în economie era o mare problemă. Ținând cont că în România mai sunt 18.000 de companii care plătesc impozit pe profit, ar fi însemnat că un sfert dintre companiile care plătesc impozit pe profit, că dacă nu ești în zona aia de peste un milion de euro, nu ai cum să strângi un milion datorii, ar fi cu conturile blocate, ceea ce nu se întâmplă.
- Mie îmi spune că cineva nu-și face treaba. Adică nu sunt în insolvență, nu au conturile blocate, cea mai mare parte dintre ele, dar ne gândim cum să-i iertăm. Nu, mai bine, recuperăm ce avem de recuperat?
„Aici am vorbit de companiile cu datorii de peste un milion. Dacă ne uităm la cele sub, am 285.000 de companii. Adică jumătate din toate companiile, cele 600.000, au datorii cu debite principale de 16,6 miliarde lei. Cifrele astea nu se încheie în cheile mele logice”, a spus Biriș.
El a făcut o comparație cu ce se întâmplă în sistemul bancar.
„M-am mai uitat la un aspect. Guvernanții îl tot omit. Ei spun că această iertare de datorii nu e ajutor de stat pentru că fac testul creditorului privat prudent. Cine va face testul ăsta? Asta înseamnă că cineva va analiza dacă Ministerul de Finanțe poate să șteargă 30-50% unui debitor care nu e în insolvență, acționând ca un creditor privat. Câte bănci ați auzit să restructureze înaintea insolvenței? Întâi fac tot ce pot ca să își execute garanțiile, au mai fost situații, dar nu multe, în care valoarea garanțiilor au scăzut extrem de mult la bănci. Băncile erau în situația să nu poată să execute. Din garanțiile pe care le aveau. Ai luat un credit de 20 de milioane, ai pus garanție un teren și o hală, care după criză au ajuns la 10 milioane. Dacă te executa banca, lua doar 10 milioane. Atunci ca să nu riște să ia mai puțin de 10 milioane îți făcea o restructurare pe diferență, dar în condiții foarte serioase”, a afirmat specialistul în fiscalitate.
- Probabil o să vedem pentru cine a fost dată asta. Vedem în ultimii ani că Fiscul este… hai să nu spunem agresiv, până la urmă aplică legea, dar o aplică foarte strict când vine vorba de executări. Blochează conturi, execută silit. Cine o fi scăpat și trebuie acum iertat? Vom vedea.
„S-au ferit ca „dracul de tămâie” să spună că e amnistie. De ce? Că și asta are un potențial de risc. Depinde foarte mult cum va fi implementată în pratică. Ar trebui să întrebe Comisia Europeană dacă este ajutor de stat ca să nu aibă discuții după. Așa e bine. Să măsori înainte să tăi, nu să tăi și apoi să zici: A tăiat prea mult!”, a explicat acesta.
- E așa o mare lipsă de responsabilitate, profesionalism în ultima perioadă, că nu știu cum o mai duce țara asta. Peste tot, pe energie suntem varză, pe mediu suntem varză, pe fiscalitate suntem varză, deficite peste deficite și peste astea vor veni alte deficite.
„Tot timpul în campanie partidele promit marea cu sarea. Tot timpul după alegeri vin și spun că le pare rău, mai amână puțin promisiunile, din cauza grelei moșteniri. Marea noastră problemă, ca țară, după alegerile din 2016, care au avut un câștigător clar, este că nu s-a terminat compania. PSD a continuat campania de câștiga lupta lui Dragnea cu legea. A pierdut-o. Întreb: Măi fraților, măcar acum ieșiți din campanie. Numai că acum e cam târziu, că vin următoarele alegeri. Vor continua cu prostiile astea. Parcă suntem blestemați”, a mai afirmat Gabriel Biriș.
Impozitul forfetar anunțat de Teodorovici
„Am așa senzația că oamenii cavernelor au ajuns la guvernare. Impozitul acesta forfetar este un impozit de Ev Mediu. Nu are nimic de-a face cu modernitatea și cu sistemul fiscal internațional în care funcționăm. România are peste 90 de convenții de evitare a dublei impuneri. Suntem în Uniunea Europeană, se aplică directivele. Niciuna dintre directive și convenții nu se aplică firmelor care nu plătesc impozit pe profit. Poate s-a gândit la firmele mici, așa cum s-au gândit când au introdus impozitul specific pentru hoteluri și restaurante. Nu poți să spui că un hotel precum Marriott sau un club precum cele de pe litoral care fac suta de mii profit într-un weekend sunt firme mici. Marile cluburi de pe litoral plătesc într-un an impozit cam cât rețin eu secretarei mele în același an impozite și contribuții”, a explicat acesta.
El consideră că le-a dat ideea făcând o glumă în 2016.
„Eu cred că lucrurile au luat-o complet razna. Știți că de la mine au ideea? În 2016 când m-am opus impozitului specific în hoteluri și restaurante am creat multe animozități. Domnii Dragnea și Tudose, Tudose (Mihai Tudose, fostul premier n.r.) au susținut foarte tare inițiativa domnului Dobre de la PSD Constanța (Marius Dobre n.r.). A convocat-o pe doamna ministru să ne muștruluiască că de ce ne opunem susținerii antreprenoriatului, că așa gândesc dânșii să susțină antreprenoriatul, eliminând impozitele”, a mai arătat el.
- Mi-a dat și mie cuvântul. I-am zis domnului Dragnea ceea ce am spus anterior, că impozitul specific care e un forfetar e puternic degresiv și zic: „Domnu președinte, dacă dvs. vreți să introduceți impozite forfetare, eu care vin din privat și mă întorc în privat, nu pot decât să salut. Facem un impozit forfetar pentru toți”.
- Evident că eu am zis la mișto. După schimbul de replici, Dragnea probabil și-a dat seama că e un câmp minat și a plecat. L-a lăsat pe Tudose, că risca să-și piardă obrazul în fața subalternilor din PSD. Eu am spus la mișto. Trebuie să am mare grijă cu glumele.
Ordonanța 114 sau ce a mai rămas din ea
Potrivit acestuia, pe zona de energie e „Valea plângerii”.
„Investițiile în exploatare în Marea Neagră sunt cvasiblocate. Avem un singur titular de acord petrolier care a anunțat că a luat decizia de dar compania respectivă nu e un investitor strategic. În spate are fonduri de investiții și are alt specific. Ne-am bătut de obligațiile asumate când s-au semnat contractele de concesiune urmare a căror au băgat miliarde în explorare. Probabil o să urmeze niște procese”, a declarat Biriș.
- A venit și ordonanța 114, care a afectat și producția onshore, nu numai offshore. Politici antinaționale. Telecom-ul are probleme cu implementarea 5G. Până când nu s-a modificat taxa pe lăcomie totul a fost blocat. În primul trimestru totul a fost blocat, nu se mișca nimic. Fără bănci, fără credite de investiții, finanțare capital de lucru, nimic nu funcționează.
- Din OUG 114 au mai rămas multe chestii nocive. Pentru mine e de neînțeles.
El spune că a fost șocat zilele trecute pe scutirile la constructori, acestea fiind sub un mare semn de întrebare pentru posibil ajutor de stat.
„Acum câteva zile Ministerul Finanțelor a răspuns unei întrebări a unei asociații de business puternică că MFP lucrează împreună cu Consiliul Concurenței și Comisia Europeană pentru determinarea caracterului ajutorului de stat. La jumătatea anului, MFP lucrează pentru a determina caracterul de ajutor de stat, nu pentru a obține aprobare. În primul rând trebuie să se clarifice dacă e ajutor de stat. Comisia spune că e ajutor de stat. Ai noștri și-au dat seama ce ar înseamna asta, după ce au dat OUG-ul și încearcă să-i convingă p-ăia că ce au scris acolo nu e adevărat și nu e ajutor de stat. Cum e asta? Cam cât de iresponsabil poți fi să dai OUG la care să-i realizezi implicațiile luni de zile după? Banii trebuie dați înpoi. De cine?”, a precizat el.
Referitor la declarația lui Teodorovici cum că ar avea un Plan B în cazul în care Comisia decide că este ajutor de stat, el a spus:
„Intrăm într-un cerc vicios. E tot ajutor de stat”.
Citește și:
