La una din băncile de top, telefoanele au început să sune în draci luni dimineața. Într-un sătuleț mai răsărit din nordul țării, banca desființase un ATM, iar următorul automat era la peste 3 kilometri distanță. Pentru cei în vârstă, 3 kilometri parcurși pe jos ca să-și retragă pensia erau un calvar. Pentru bancă, a fost o decizie de business. Bancomatul nu era rentabil, așa că decizia de a-l elimina a venit firesc. Presiunile cu tăierea costurilor au dus la luarea acestei decizii. În alte localități, oamenii apelează la vecinul care merge la oraș ca să-și retragă pensia. Îi dă cardul, codul PIN, iar vecinul îi aduce banii acasă. Diferența dintre bankingul rural și cel din marile orașe este fenomenal. Potrivit datelor obținute luni de HotNews.ro, exită județe care au o singură sucursală bancară în mediul rural, uneori aceasta fiind o agenție a CreditCoop, cooperativa de credit.
Potrivit datelor furnizate de Registrul statistic al întreprinderilor ,gestionat de INS pe baza surselor administrative (Registrul contribuabililor ṣi Registrul Comerṭului), Teleorman, Buzău, Brăila, Vaslui sau Neamț sunt județe în care băncile au cea mai redusă prezență și în care numărul locuitorilor care au acces la servicii bancare este cel mai precar.
Până și CEC Bank, care deținea cea mai mare rețea din mediul rural, de peste 1000 de unități înante de criză, și- a înjumătățit rețeaua în prezent.
Oficialii Statului cu care HotNews.ro a discutat spun că ar fi impropriu să impună băncilor câte unități să mențină în zonele sătești. ”Băncile sunt entități private și acționează în fncție de strategiile de business pe care le au pentru a-și asigura rentabilitatea și profitul necesare”, spun autoritățile. Ceea ce e perfect adevărat. De cealaltă parte, nici Statul nu intervine pentru a intermedia soluții în genul legii cash-back, decât în teorie.
De asemenea, oficiali ai BNR admiteau că înafara CEC Bank, a BRD și a încă vreo două bănci, mediul rural este un domeniu virgin pentru bănci. Nici jumătate din rețeaua bancară prezentă în România nu a intrat în mediul rural. Din cele aproape 2700 de comune, aproape 60% nu au nicio unitate bancară”, spun aceștia. În ultimul an, la nivelul sistemului bancar din România, s-au înființat în mediul rural circa 4% din totalul agențiilor nou înființate, dar au dispărut 10% din agențiile închise la nivel național, arată datele oficiale.
Trebuie spus că bankingul rural nu este deficitar doar în România, ci și în majoritatea statelor europene. Media europeană este în jurul a 37 de unități bancare la 100.000 de locuitori. România e foarte departe de această medie. Sunt zone în care unei unități bancare îi revin aproape 300.000 de locuitori.
Unele bănci germane trimit ”camioane bancare mobile” cu ATM-uri pentru a prelua economiile populației sau a oferi serviciu de retragere cash.
Sursa foto: insights.invyo.io
Deocamdată, e greu de crezut că în viitorul apropiat vom vedea asemenea camioane prin satele românești. În Franța au existat discuții similare anul trecut, și s-au găsit soluții cu sprijin guvernamental pentru ca băncile comerciale să nu-și reducă prezența în mediul rural.
Cât despre rentabilitate, un ATM este considerat rentabil dacă are o medie de 2000 de tranzacii lunar, spun reprezentanții unei băni comerciale mari. . O altă bancă a declarat pentru HotNews.ro că ” La calculul de eficienta al unui ATM se are in vedere si nivelul chiriei perceput pentru locatia respectiva. Consideram insa ca un ATM este eficient daca are un rulaj mediu lunar de minimum 200.000 lei”, spun aceștia.
Ideea e că, dacă tot se discută de convergența reală cu zona euro și ne dorim să trecem la moneda europeană, reprezentanții BNR și ai Guvernului ar putea să se așeze la discuții și să găsească o soluție și pentru cei din mediul rural. Sigur că un asemenea demers era foarte dificil cu un premier anti-bănci cum era Mihai Tudose, un asemenea proiect să fie pus în practică, dar e esențial ca și românii din comunitățile rurale să aibă acces la servicii financiare decente. Soluții cred că sunt, e nevoie doar de dialog.
