Financial Times: UE intenționează să impună limite stricte recunoașterii faciale ● Les Echos: Primele schimburi de replici Macron-Johnson pe tema Brexit ● Handelsblatt: Volkswagen vrea să-și refacă imaginea cu un nou logo ● La Libre Belgique: Întâlnire Macron – Putin: când traducătorii manipulează spusele celor doi președinți.● Știri pe scurt.
- Financial Times: UE intenționează să impună limite stricte recunoașterii faciale
Bruxellesul explorează modalități de a impune limite stricte în utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială, reglementările urmând să ofere cetățenilor UE drepturi explicite asupra utilizării datelor lor în această privință. Noile propuneri fac parte din proiectul de revizuire a modului în care Europa reglementează inteligența artificială, spun înalți oficiali cu care FT a discutat.
Scopul ar fi să limiteze „utilizarea generalizată a tehnologiei de recunoaștere facială” de către companii și autoritățile publice, a spus unul dintre oficiali. Conform planului, cetățenilor europeni li se va da dreptul de a „ști când și în ce condiții li se vor putea folosi datele [recunoașterii faciale]”, pentru a asigura o utilizare adecvată, a mai spus sursa.
Inițiativa de la Bruxelles vine pe fondul unor dezvăluiri despre utilizarea recunoașterii faciale pentru monitorizarea mulțimilor din zone precum London’s King’s Cross, care săptămâna trecută a determinat o investigație din partea supraveghetorului însărcinat cu protecția datelor din Marea Britanie.
Legiferarea în mod explicit a tehnologiei de recunoaștere facială ar consolida protecția cetățenilor dincolo de restricțiile existente prevăzute în Regulamentul general de protecție a datelor (GDPR) al UE. Colectarea de date „biometrice” sensibile care pot fi utilizate pentru identificarea persoanelor este deja interzisă în cadrul GDPR, cu excepția cazului în care cetățenii își dau acordul explicit.
Utilizarea tot mai mare a tehnologiei de supraveghere în spațiile publice a pus recunoașterea facială sub lumina reflectoarelor. Elizabeth Denham, reponsabilul cu aplicarea GDPR din Regatul Unit, a declarat că este „profund preocupată de modul de aplicare” și de utilizare a tehnologiei de recunoaștere facială de către poliția și forțele de securitate din Marea Britanie.
Miercuri, autoritatea națională pentru protecția datelor din Suedia a impus prima amendă în cadrul GDPR pentru utilizarea necorespunzătoare a recunoașterii faciale la o școală care a aplicat noua tehhnologie pentru monitorizarea prezenței zilnice a elevilor. Școala a fost amendată cu SKr200.000 (18.670 EUR) pentru încălcarea drepturilor de confidențialitate ale elevilor prin folosirea camerei video.
Noul proiect al UE ar afecta modul în care companiile private, poliția și autoritățile de securitate au voie să utilizeze recunoașterea facială în supravegherea zonelor publice.
Planurile de la Bruxelles de a legifera utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială fac parte dintr-o mișcare a UE de a încerca crearea de legi bazate pe etică care să reglementeze AI.
„Aplicațiile AI pot prezenta riscuri semnificative pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor. Nereglementate, sistemele AI pot duce la luarea unor decizii care afectează cetățenii fără a li se oferi explicații și fără posibilitatea de a apela la un interlocutor responsabil”, se arată în proiectul consultat de FT.
Ursula von der Leyen, viitoarea șefă a Comisiei Europene, a declarat că va publica proiectul în primele sale 100 de zile în funcție, adaugând că legea va oferi o „abordare europeană coordonată asupra implicațiilor umane și etice ale inteligenței artificiale”.
Contactat de FT, un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să facă comentarii cu privire la planurile legislative, dar a spus că UE va decide ”cu privire la orice măsuri viitoare” pe baza recomandărilor grupului de experți.
- Les Echos: Primele schimburi de replici Macron-Johnson pe tema Brexit
Premierul britanic Boris Johnson l-a întâlnit joi la Paris pe președintele francez, Emmanuel Macron, după ce cu o zi înainte avusese discuții la Berlin cu omologul său german Angela Merkel pentru a încerca deblocarea dosarului Brexit.
Discuțiile din timpul primului său turneu în străinătate de la alegerea ca premier au fost ne-fructuoase, în ciuda dorinței afișate de ambele părți de a arăta voie bună, energie și optimism. Asta și pentru că un acord privind ieșirea Regatului Unit din Uniune, la 31 octombrie, se poticnește iar și iar de ”backstop” (plasa de siguranță), mecanism prevăzut în textul semnat între Londra și Bruxelles în noiembrie 2008 și care trebuie să împace două lucruri aparent ireconciliabile: protecția pieței unice europene și ne-restabilirea unei frontiere fizice între Irlanda de Nord și de Sud, în conformitate cu acordurile care au pus capăt conflictului din zonă (1972-1998, 3.500 morți).
Absența unui control de frontieră ar permite produselor britanice să intre liber în UE și invers, amenințând integritatea pieței unice.
La fel cum a făcut Angela Merkel cu o zi înainte, Emmanuel Macron a amintit joi că liniile roșii ale Uniunii, dincolo de care nu se poate trece, au rămas „integritatea pieței unice” și „stabilitatea Irlandei”. Boris Johnson a dat asigurări că există „soluții tehnice disponibile”.
Boris Johnson a ajuns la putere după respingerea de 3 ori de către Parlament a acordului de retragere din Uniune, iar diplomații britanici de la Bruxelles speră că europenii vor fi de acord într-un final să renunțe la plasa de siguranță în perspectiva unei posibile ieșiri dezordonate a Marii Britanii.
Ideea ar fi aceea a includerii în proiectul de acord a unei serii de dispoziții care ar face posibilă ocolirea obstacolului numit „backstop” prin includerea de pildă a monitorizării fluxului de mărfuri, creării unei rețele de comercianți „autorizați” prin care să se garanteze fluiditatea schimburilor dintre cele două Irlande, respectând în același timp linia roșie impusă de UE.
Londra le solicită celor 27 de state membre să nu rămână blocate în conceptul de „frontieră dură”, deoarece există deja zone în care funcționează o graniță bună între cele două Irlande (granițele monetare sau fiscale, de exemplu).
Cancelarul german, Angela Merkel, a exprimat un optimism măsurat care a mulțumit piețele financiare. „În principiu ne-am acordat doi ani pentru a găsi o soluție. Dar dacă putem găsi una în următoarele 30 de zile, de ce nu?”, spune ea.
Până și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a ieșit din tăcerea sa obișnuită, spunând că „toate variantele posibile (pe tema backstop) au fost deja discutate”.
La Berlin, sentimentul împărtășit pe scară largă este că declarațiile lui Boris Johnson sunt mai degrabă pentru electoratul său decât pentru a debloca situația.
- Handelsblatt: Volkswagen vrea să-și refacă imaginea cu un nou logo
Producătorul de mașini vrea să facă să se uite de scandalul diesel, actualul logo, introdus în 2007 urmând să dispară complet și să fie înlocuit cu o nouă variantă.
Vechiul logo împodobește încă clădirea înaltă a sediului Volkswagen de pe canalul Mittelland din Wolfsburg. În albastru-gri, cu o greutate de 7,5 tone și un diametru de opt metri, simbolul producătorului auto tronează pe clădirea înaltă de aproximativ 70 de metri. Acum compania trece la pasul următor. Nu din motive arhitecturale, ci din considerente fundamentale. În câteva zile, lucrătorii vor urca pe sediul firmei din Wolfsburg și vor demonta sigla de pe clădirea companiei.
După scandalul diesel și pierderea de imagine asociată cu acesta, logo-ul nou ar trebui să simbolizeze ”noul” grup Volkswagen- o companie care nu-și mai înșală clienții și care vrea să-i ia în serios. Un grup care nu vrea să fie numărul unu cu orice preț, ci pune deasupra intereselor sale prioritatea pentru mediu.
De asemenea, noul logo va marca și intrarea Grupului VW în zona de mobilitate electrică. Noul logo va ”decora” vehiculele primei generații electrice, în special ID3, omologul electric al Golfului. Mașina va fi prezentată la IAA din Frankfurt de peste trei săptămâni.
„Volkswagen suferă cea mai consistentă schimbare din istoria sa”, a declarat, joi, directorul de vânzări al VW, Jürgen Stackmann, în cadrul unei conferințe de presă de la Wolfsburg. Noua flotă electrică și noua identitate a mărcii, inclusiv logo-ul companiei, vor avea o pondere semnificativă în acest sens.
Volkswagen dorește să devină liderul pieței mondiale în electromobilitate până în 2025. La mijlocul deceniului următor, un milion de vehicule electrice ar urma să fie vândute anual, conform planurilor VW.
În același timp, întreaga producție urmează să fie schimbată, astfel încât compania să își producă mașini cu emisii zero până în 2050, cel târziu. Această nouă abordare ar trebui să facă uitat scandalul diesel, spun reprezentanții companiei.
La începutul anilor 2030, va intra pe piață ultimul motor cu combustie internă produs la Volkswagen și care în jurul anului 2050 ar trebui să dispară de pe șosele, potrivit calculelor oficialilor germani. „Este un pariu riscant”, spune Stefan Bratzel, profesor al Centrului de Management Automotive (CAM) din cadrul Universității de Științe Aplicate din Bergisch Gladbach.
Noul logo ar trebui să fie mai simplu și mai ușor de reținut decât cel folosit în prezent. Logo-ul VW anterior a fost creat tridimensional, în timp ce noul logo este bidimensional. Aspectul general arată mai suplu, sugerând tinerețe și modernism.
70.000 de logo-uri trebuie schimbate, compania având sedii sau dealeri în foarte multe state, unde logo-urile mărcii vor trebui înlocuite treptat. Nu se cunoaște costul total al acestei operațiuni, dar oficialii vorbesc de un buget anual de marketing de câteva miliarde de euro.
În Europa operațiunea va începe în septembrie, apoi va urma în octombrie înlocuirea logo-ului în China, iar anul viitor cele două Americi. „Schimbarea completă a noului logo va fi finalizată până la mijlocul anului viitor”, a adăugat Sengpiehl.
Volkswagen este optimist că noua imagine a mărcii va contribui la refacerea încrederii în companie.
Directorul general al grupului, Herbert Diess, a recunoscut în urmă cu câteva săptămâni că afacerea diesel încă afectează imaginea și reputația firmei, după 4 ani de la izbucnirea scandalului.
„Pierderea încrederii, în special în marca VW este mare. Audi este și ea afectată. La Porsche am scos vehiculele pe motorină din producție. Ponderea noastră de motoare diesel în Europa este în scădere – cu provocări considerabile pentru întregul lanț de aprovizionare”, a declarat CEO-ul Volkswagen la un eveniment de management intern la Wolfsburg.
Până în prezent, VW a plătit 30 de miliarde de euro în urma scandalului diesel, Europa rămânând singura piață importantă de vânzări pentru mașinile pe motorină la nivel mondial. În prezent, una din trei mașini produse de VW e diesel, dar înaintea scandalului o mașină din două era pe motorină.
- La Libre Belgique: Întâlnire Macron – Putin: când traducătorii manipulează spusele celor doi președinți
Emmanuel Macron și Vladimir Putin s-au întâlnit luni la fortul Brégançon (departamentul Var), cu câteva zile înainte de G7. În discuțiile lor, a fost vorba despre mișcările de contestare care afectează atât Franța cât și Rusia. Criticat pentru manifestațiile reprimate în țara lui, Putin a reacționat referindu-se la “vestele galbene”, la care Macron i-a răspuns. Dar ce putem spune este cel puțin că vorbele preşedintelui francez nu au fost bine traduse sau relatate.
Într-adevăr, Macron ar fi declarat, potrivit a ceea ce este tradus pe site-ul Kremlinului: “Cum știți, aceste persoane care voiau să-și prezinte candidaturile în timpul campaniei electorale europene erau incapabile s-o facă și să acționeze liber, fără obstacole”. În realitate, președintele francez a spus: “În Franța, o spun aici limpede, și de aceea comparația nu stă în picioare, cei care au manifestat au candidat liber în alegeri. Cei care sunt numiți veste galbene au mers liber în alegerile europene și vor merge la municipale”.
În afara acestei traduceri trunchiate, două fraze ale lui Macron din conferință și care au legătură cu libertatea nu au fost preluate (voit) în comunicatul oficial al Kremlinului. “Doresc ca ei (vestele galbene, n. red.) să se exprime liber la alegeri pentru că acest lucru reduce conflictualitatea. Pentru că este o țară în care oamenii pot să se exprime liber, să manifesteze liber”. În sfârșit, având în vedere că polemica creștea, autoritățile ruse și-au corectat tirul și și-au actualizat site-ul miercuri.
O altă eroare de traducere a fost semnalată, de astă dată când a luat cuvântul Putin. În direct, interpretul traduce spusele preşedintelui rus astfel: “În timpul manifestațiilor ‘vestelor galbene’, mai multe zeci de persoane au fost rănite. Au fost și polițiști care au fost răniți”. Dar un interpret întrebat de France 2 estimează că traducerea a fost trunchiată și că Putin ar fi fost în realitate mai exact. “El a dat cifre. El a spus ‘au fost 11 morți. 2.500 de răniți, dintre care 2.000 de polițiști’, explică expertul. Dacă, pe Twitter, internauții văd rolul jucat de “o traducătoare angajată de guvernul francez”, autoritățile ruse au dezmințit, asigurând că era vorba de o “angajată a Ministerului rus al Afacerilor Externe”. (RADOR)
Știri pe scurt:
- Presa internaţională se pregăteşte pentru reuniunea G7 care începe la Biarritz. „Summitul ar trebui să marcheze revenirea alianţei vestice”, titrează Financial Times şi prezintă un tablou al provocărilor cu care se confruntă organizaţia. „Oricât de puţin plauzibil ar suna, summitul G7 ar putea fi primul pas spre revenirea Vestului în postura de principală alianţă politică mondială. De la summitul de anul trecut din Canada, lucrurile au mers tot mai rău. Comitetul Internaţional pentru Schimbări Climatice a făcut apel la cooperare pentru reducerea emisiilor. Acesta nu s-a materializat. Războiul comercial dintre China şi SUA a escaladat într-un război al comerţului, tehnologiei şi valutei. Japonia a impus taxe vamale Coreei de Sud iar Italia este la cuţite cu Franţa şi Bruxelles-ul în privinţa migraţiei. Între timp, Marea Britanie îşi înteţeşte pregătirile pentru a părăsi Uniunea Europeană fără un acord pe 31 octombrie. Germania este în dezacord cu vecinii săi estici pe tema statului de drept şi a securităţii energetice. Chiar şi Canada dă semne că ar părăsi ordinea liberală. Summitul de la Biarritz este un loc bun pentru a înfrunta toate aceste situaţii. Şi este momentul potrivit pentru a începe construcţia unei noi abordări vestice asupra guvernării globale”, comentează Financial Times.
- „Rusia e gata să examineze o eventuală revenire în G8”, spune ministrul rus de Externe, citat de Le Figaro. Şeful diplomaţiei ruseşti a precizat că ţara sa va examina cu atenţie o eventuală propunere de revenire a Rusiei în grupul ţărilor cele mai industrializate, dacă în cadrul summitului de la Biarritz va fi lansată o asemenea invitaţie. Franţa vede posibilă o eventuală revenire a Rusiei în grup, însă Marea Britanie şi Germania se opun. „Este pertinent ca în final Rusia să poată reveni în G8”, a spus preşedintele Macron dar a nuanţat că „o condiție prealabilă indispensabilă este ca o soluție să fie găsită în legătură cu Ucraina, pe baza acordurilor de la Minsk”.
- „Criza din Italia ar putea consolida extrema-dreaptă de pe continent”, titrează publicaţia braziliană O Globo, făcând referire la demisia premierului Giuseppe Conte. „În acest moment, pică cel de-al 65-lea guvern de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, puțin mai mult de unul pe an. În cazul în care Matteo Salvini va avea succes, Italia se va apropia și mai mult de autocrații de pe continent: rusul Putin, ungurul Viktor Orbán și polonezul Jaroslaw Kaczynski. Va fi încă un regres pentru Europa. Ceea ce este în joc este de interes pentru toată Europa, într-un moment economic de nesiguranță mondială și înaintare a forțelor naţional-populiste de dreapta, care au găsit teren fertil pe continent pentru a se extinde”, comentează O Globo. (RADOR)
