Connect with us
Track all markets on TradingView

Stiri economice

EXCLUSIV ​Cum ar putea Ministerul Energiei să distrugă o mare companie profitabilă: Vrea să forțeze Hidroelectrica să fuzioneze cu CE Oltenia, un colos aflat în pragul falimentului, cu pierderi de miliarde de lei – Energie

Publicat

acum 7 ani

pe

​Ministerul Energiei vrea să salveze Complexul Energetic Oltenia, un colos ajuns în situație financiară extrem de gravă, prin impunerea unei fuziuni prin absorbție de către profitabila Hidroelectrica, potrivit unui document obținut de HotNews.ro. Acest lucru ar însemna ca tot profitul Hidroelectrica să meargă pe plata obligațiilor de miliarde de lei ale CE Oltenia, companie care oricum se va închide în câțiva ani. Dacă nu este aprobată fuziunea, atunci să suporte consumatorii costurile, printr-un ajutor de stat de 5 miliarde de lei, în perioada 2020-2026. Însă pentru că ajutorul nu va fi aprobat în timp util de Comisia Europeană, ministerul cere o garanție de stat urgentă, pentru obținerea unui credit prin Ministerul Finanțelor, de 1,2 miliarde de lei, pentru CE Oltenia. Aceste solicitări se află într-un memorandum, ștampilat pe 24 septembrie, pe care Ministerul Energiei îl vrea adoptat de urgență de către Guvern.

  • Vezi mai jos ce conține Memorandumul

CONTEXT Complexul Energetic Oltenia, companie cu peste 13.000 de angajați, care asigură un sfert din energia țării, se află într-o situație financiară dificilă de mult timp, lucru despre care HotNews.ro a scris în nenumărate rânduri. Managementul CE Oltenia, având sprijinul Ministerului Energiei, a încercat să ascundă cât se poate de mult situația dezastruoasă. Potrivit informațiilor HotNews.ro, încă din 2016 era cunoscut pericolul închiderii unităților de la CE Oltenia, din cauza costurilor tot mai mari cu certificatele de emisii de dioxid de carbon, însă toate Guvernele de atunci încoace au rostogolit problema, pe principiul că „oricum nu se închide în mandatul meu, să rezolve cel care vine după mine”.

Încă de acum câțiva ani, Guvernul ar fi trebuit să ia măsuri pentru ca unitățile de la CE Oltenia să fie înlocuite treptat cu centrale rentabile pe gaze și energie regenerabilă, care să preia și o parte din cei 13.000 de angajați. Practic trebuiau făcute investiții. Nu a luat nimeni absolut nicio măsură. La lipsa investițiilor se adaugă și un management absolut dezastruos, fapt dovedit de rapoartele Curții de Conturi și ale Corpului de Control al Ministerului Energiei. În sectorul energetic nu s-a mai făcut nicio investiție serioasă de mulți ani, în ciuda avertismentelor lansate de specialiști, care au tot spus că se poate ajunge la blackout. Nu este suficient că nu s-a făcut nicio investiție, fiind din ce în ce mai dificil ca piața să acopere necesarul de consum, acum Ministerul Energiei vrea să îngroape cu totul sectorul energetic, prin distrugerea Hidroelectrica. Precizăm că de aproape trei luni, România este importatoare net de energie electrică, pe fondul reducerii producției hidro din cauza unei hidraulicități scăzute.

Hidroelectrica a obținut anul trecut un profit istoric de 1,5 miliarde de lei, în timp ce Oltenia a înregistrat o pierdere istorică de 1,1 miliarde de lei. Pentru anul acesta, Hidroelectrica estimează un profit sub 1 miliard, mai ales că nici condițiile naturale nu ajută prea mult la producție, în timp ce Oltenia ar putea să-și depășească propriul record la pierdere. Practic, ceea ce ar obține Hidroelectrica s-ar duce pe pierderile Olteniei, în cazul unei fuziuni. Poate va fi chiar mai rău, va ajunge și Hidroelectrica pe pierderi, în condițiile în care costurile CE Oltenia vor fi tot mai mari, fiind necesare, totodată, investiții și în capacitățile hidro. Din fuziunea unei entități care merge bine cu una care merge foarte rău și din ce în ce mai rău nu poate ieși decât dezastru.

Memorandumul Ministerului Energiei conține două mari teme:

  • Împuternicirea Ministerului Finanțelor Publice pentru prezentarea spre aprobare în Guvern a unui Memorandum privind acordarea unei garanții de stat pentru obținerea unui credit sau a unui subîmprumut prin Ministerul Finanțelor în valoare de 1,2 miliarde lei necesar Societății Complexul Energetic Oltenia în anul 2019 în vederea echilibrării situației financiare.
  • Aprobarea transmiterii informale a solicitării României către Comisia Europeană în vederea începerii negocierilor privind acordarea unui ajutor de stat către Complexul Energetic Oltenia pentru asigurarea securității aprovizionării Sistemului Energetic Național în perioada 2020-2026 cu energie electrică sub forma unui mecanism financiar de sprijin.

După o prezentare lungă a situației grele prin care trece Complexul Energetic Oltenia, arătând că anul viitor poate intra în faliment, iar că din 2022 se va închide cu totul, Ministerul Energiei spune că trebuie reorganizat sectorul producției de energie „prin fuziune prin absorbție a Complexului Energetic Oltenia de către Hidroelectrica”. În acest sens, invocă un memorandum aprobat în ședința de Guvern din 13 septembrie 2018 privind „Mecanisme financiare necesare acoperirii costurilor cu certificatele de CO2 ale Complexului Energetic Oltenia, în vederea asigurării securității alimentării cu energie electrică și menținerii capacităților energetice pe termen scurt și mediu, în procesul de tranziție către decarbonarea sectorului energetic”.

Ministerul Energiei spune că Fondul Proprietatea se opune aceste fuziuni, motiv pentru care propune o compensare din partea statului român. „Această fuziune nu se poate realiza decât prin compensarea de către statul român a participațiilor Fondului Proprietatea la ambele societăți”, se arată în document.

Ministerul Energiei mai arată că în cazu în care nu se ia decizia fuziunii, este necesară obținerea unei aprobări din partea Comisiei Europene pentru acordarea unui ajutor de stat către CE Oltenia, în perioada 2020-2026, de aproape 5 miliarde de lei, pe care să-l suporte toți consumatorii din România prin facturi. Însă, acest ajutor de stat nu poate fi aprobat prea curând, spune Ministerul Energiei, motiv pentru care cere de urgență aprobarea memorandumului care prevede acordarea unor garanții de stat de 1,2 miliarde lei.

Fragmente din documentul Ministerului Energiei

Articolul 191 alin 2 din Tratatul privind funcționarea UE prevede ca politica UE să se bazeze pe principiul potrivit căruia poluatorul ar trebuie să plătească și, pe această bază, Directiva 2003/87/CE a prevăzut tranziția, în timp, către licitarea integrală a certificatelor.

În aceste condiții, începând cu 2013 și până în prezent, CE Oltenia a achiziționat în medie 1 certificat CO2 pentru fiecare MW produs, la prețuri ale certificatelor de CO2 care au variat între 3 și 7 euro/certificat, reușind să internalizeze acest preț al certificatelor de CO2 prin măsuri de eficientizare a activității, dar și disponibilizând circa 6.000 de anagajați.

Începând cu trimestrul IV 2017, în contextul noii Directive EU-ETS, prețul certificatelor de CO2 a crescut de la 7 la peste 29 euro/certificat, în continuare cu trend crescător, devansând prognozele făcute de Comisia Europeană și alte instituții europene înainte de demararea noii directive, prognoze care arătau o creștere lentă, liniară, până la 30-35 euro/certificat în 2030.

Actualele prognoze arată o creștere a prețului certificatelor de CO2 de la o medie de 27,5 euro în 2019 la circa 44 euro în 2024.

În aceste condiții, pentru a putea compensa, prin prețul energiei electrice, creșterea peste 27-29 euro/certificat, ar trebui ca prețul energiei electrice produse de CE Oltenia și vândute pe piața românească de energie în prezent să fie majorat la valori de peste 300 lei/MWh, iar la o creștere preconizată de circa 44 euro/certificat, prețul aceleiași companii să fie de peste 380 lei/MWh.

Fără transferul costurilor cu certificatele de CO2 în prețul energiei electrice, s-ar aduce asupra CE Oltenia riscul de intrare în insolvență și ulterior în faliment, închizându-se capacitățile respective din motive care țin de pierderi financiare și incapacitate de plată.

Pentru evitarea aplicării de amenzi de 100 euro/certificat în cazul neconformării, CE Oltenia a reușit să se conformeze în totalitate pentru anul 2018, dar cu costuri foarte importante datorită lipsei posibilităților de garantare:

  • Este în imposibilitatea de a mai accesa credite datorită lipsei posibilităților de garantare
  • A amânat la paltă datorii aferente anului 2018 din veniturile anului 2019
  • A încheiat contracte de împrumut pentru certificate CO2

Astfel, cheltuielile aferente certificatelor CO2 pentru anul 2018 au reprezentat 45% din cifra de afaceri a CE Oltenia.

Din analizele societății, fără o intervenție a statului român, CE Oltenia se află n imposibilitatea de a se conforma pentru 2019, conformare ce trebuie să aibă loc în aprilie 2020, caz în care după această dată societatea va intra în insolvență sau chiar direct în faliment.

Pentru anul 2019, societatea poate achiziționa din surse proprii doar 3 milioane de certificate din cele 12,2 milioane necesare în condițiile în care prețul mediu al certificatelor va fi de 27 euro/certificat. Deficitul de cashflow este estimat la circa 1,2 miliarde lei.

Astfel, cheltuielile aferente certificatelor de CO2 pentru anul 2019 estimate reprezintă 51% din cifra de afaceri a CE Oltenia.

În condițiile insolvenței sau a falimentului CE Oltenia, securitatea alimentării cu energie electrică, pe termen scurt, dar și pe termen mediu, poate fi grav afectată.

Strategia de dezvoltare a CE Oltenia până în 2030 în concordanță cu planurile sale de decarbonare ia în considerare 3 noi grupuri energetice pe gaz natural la Turceni (400 MW),Ișalnița (400 MW) și Craiova (200 MW) ce vor înlocui capacități de producție pe lignit echivalente, precum și 3 parcuri fotovoltaice de 10 MW fiecare pe depozitele închise de zgura și cenușă ale termocentralelor Rovinari, Turceni și Ișalnița.

Finanțarea acestor investiții în valoare de circa 746 milioane de euro va fi realizată din Fondul de Modernizare prevăzut de Articolul 10 d al Directivei 2018/410/UE.

Implementarea programului de decarbonare nu se va putea realiza decât în condițiile în care CE Oltenia nu se va afla în situația de întreprindere aflată în dificultate, insolvență sau faliment.

Strategia CE Oltenia cuprinde 3 etape. (N.R.- Din strategie, reiese că CE Oltenia nu se grăbește prea tare cu investițiile în centrale pe gaze sau energie regenerabilă)

  • Etapa 1, perioada 2020-2023, în care CE Oltenia va avea puterea disponibilă de 3.240 MW în integralitate pe lignit. De remarcat că în această etapă, începând cu anul 2021, an din care vor fi disponibile fondurile de modernizare, se vor realiza documentațiile necesare aprobării de către CE a finanțărilor și ulterior demararera licitațiilor pentru realizarea investițiilor în capacitățile pe gaz natural și regenerabile.
  • Etapa 2, perioada 2024-2026, în care puterea disponibilă va avea fluctuații între 3240 MW și 3325 MW, etapă în care se vor realiza toate investițiile menționate retrăgându-se din exploatare 945 MW pe lignit.
  • Etapa 3, perioada 2027-2030, în care puterea disponibilă va fi de 3.325 MW din care 2.295 MW pe lignit, 1000 MW pe gaz natural și 30 MW fotovoltaice.

Luând în calcul ultima prognoză a prețului certificatelor de CO2 pentru perioada 2019-2020, costurile de producție ale blocurilor energetice realizate în 2018 și un preț al energieie electrice de 280 lei MWh, capacitatea de producție a CE Oltenia cu care se pot internaliza toate cheltuielile cu certificatele de CO2 scade de la 3.240 MW în 2019, la 1.305 MW în 2020, 990 MW în 2021 și 0 în 2022. Practic începând cu anul 2022 CE Oltenia dispare ca și producător de energie electrică.

La solicitarea Ministerului Energiei, Transelectrica a realizat o analiză a adecvanței prin verificarea acoperirii consumului intern net la palierul de vârf de sarcină, pornind de la capacitatea netă instalată în SEN și luând în calcul utilizarea la maxim a capacității de import a rețelei electrice de transport.

Au fost analizate 3 scenarii diferențiate prin capacitățile neutilizabile considerate și consumul intern net

  • Scenariul 1. Palier de consum net de vârf de sarcină pentru condiții meteorologice normale. Rezultatele arată că în anul 2022, primul an în care CE Oltenia nu va mai avea niciun grup în funcțiune, capacitatea lipsă de vârful se sarcină este de aproximativ 2.800 MW, iar capacitatea de import a rețelei este de 1.800 MW, diferența fiind de 1.000 MW. În anii 2023-2027 capacitatea lipsă este mai mare decât capacitatea de import a rețelei.
  • Scenariul 2. Condiții meteorologice severe (iarnă geroasă). S-a considerat în plus și o creștere a consumului intern net de 200 MW și lipsa sursei primare pentru centralele electrice eoliene (lipsă de vânt). Rezultatele arată că în toată perioada 2020-2030 capacitatea lipsă la vârful de sarcină este mai mare decât capacitatea de import a RET. Pentru anul 2022 diferența este de 2.200 MW.
  • Scenariul 3. În plus față de scenariul 2, acesta ia în considerare și eventuale probleme în rețeaua de transport de gaze naturale, modelate printr-o capacitate neutilizabilă de 850 MW. Diferența dintre capacitatea lipsă la vârful de sarcină și capacitatea de import a RET se mărește pentru toată perioada analizată, ajungând în anul 2022 la 3000 MW.

Concluzia Transelectrica este că începând cu anul 2022, în condițiile în care toate grupurile de la CE Oltenia se vor opri, sistemul energetic național va avea o problemă majoră de adecvanță, practic nu se va mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import.

În vederea analizării impactului lipsei capacităților CE Oltenia în prețul PZU și implicit în prețul, din piețele centralizate ale contractelor bilaterale, OPCOM a realizat simulări pentru câteva zile semnificative în perioada de iarnă și în perioada de vară.

Rezultatele simulărilor pentru varianta în care CE Oltenia este oprit arată că prețul PZU crește semnificativ atât pe perioada de iarnă, cât și pe perioada de vară în limitele a 40%-180%, valoare medie 110% față de situația de referință.

Deoarece, conform OPCOM, tendința de creștere a prețurilor pe piețele centralizate de contracte bilaterale de energie electrică este determinată de evoluția crescătoare a prețurilor înregistrate pe PZU se poate estima că în cazul în care CE Oltenia își va opri capacitățile de producție, față de situația actuală, prețul PZU va crește cu 100%, iar prețul PCCB-LE va crește cu cel puțin 70%.

Concluzii și propuneri:

În ședința de Guvern din 13 septembrie 2018 s-a aprobat Memorandumul „Mecanisme financiare necesare acoperirii costurilor cu certificatele de CO2 ale Complexului Energetic Oltenia, în vederea asigurării securității alimentării cu energie electrică și menținerii capacităților energetice pe termen scurt și mediu, în procesul de tranziție către decarbonarea sectorului energetic”, măsurile fiind:

  • Inițierea de către Ministerul Energiei a măsurilor concrete de restructurare/reorganizare a sectorului de producere a energiei electrice astfel încât să se asigure o competiție reală în piața de electricitate între producătorii de energie, care să conducă la asigurarea securității în aprovizionarea cu energie electrică și la menținerea unui preț suportabil la consumatorul final.
  • Mandatarea Ministerului Energiei, cu sprijinul Consiliului Concurenței, pentru începerea consultărilor cu Comisia Europeană în vederea identificării unor mecanisme financiare necesare acoperirii/reducerii costurilor aferente certificatelor de CO2 ale Complexului Energetic Oltenia, ținând cont și de celelalte mecanisme de sprijin aflate în analiza Ministerului Energiei.

În ceea ce privește prima măsură, aceasta poate fi pusă în practică prin fuziune prin absorbție a Complexului Energetic Oltenia de către Hidroelectrica.

Această fuziune nu se poate realiza decât prin compensarea de către statul român a participațiilor Fondului Proprietatea la ambele societăți.

Punctele tari ale acestei fuziuni

  • Echilibrarea pieței de energie fuzionând cel mai ieftin cu cel mai scump producător de energie, asigurând astfel o competiție reală ce va avea ca afect imediat scăderea prețului energiei la consumatorul final
  • Optimizarea funcționării Hidroelectrica în perioade secetoase
  • Asigurarea unui proces de decarbonizare sustenabil și just
  • Asigurarea pe termen lung a securității și independenței energetice a României

Punctul slab al acestei fuziuni îl reprezintă opoziția Fondului Proprietatea ca acționar minoritar al ambelor societăți.

În ceea ce privește a doua măsură, la nivelul CE Oltenia s-a realizat o modelare financiară pornind de la premiza că producția maximală pe care CE Oltenia va trebui să o furnizeze în sistem în perioada 2019-2030 este de circa 15 TWh anual.

Elementele caracteristice ale mecanismului de sprijin financiar sunt

  • -Perioada de aplicare 2020-2026
  • -Valoare maximală 4,8 miliarde lei
  • -Număr de certificate achiziționate de CE Oltenia din resurse proprii: 64,2 milioane (70,3%)
  • -Număr de certificate achiziționate prin mecanismul financiar: 27 milioane (29,7%).

Sursa de finanțare pentru mecanismul de sprijin solicitat o va reprezenta o taxă adecvantă pe care o vor achita prin factură toți consumatorii finali din România.

Valoarea maximală a taxei adecvantă evoluează între 0,014 lei/kWh în anul 2020 și 0,009 lei/kWh în anul 2006 urmând ca din 2027 să fie anulată, ceea ce presupune majorarea tarifele reglementate pentru consumatorii casnici cu 3,4% în 2020 și 0,5% în 2026.

În cazul opririi capacităților CE Oltenia, se vor produce următoarele efect grave:

  • Imposibilitatea asigurării consumului de energie electrică pe perioada 2020-2030 și necesitatea aplicării măsurilor de salvgardare (decuplare consumatori).
  • Creșterea prețului energiei cu circa 70% la consumatorii industriali afectând astfel economia națională prin riscul relocării industriilor prelucrătoare mari, dar și creșterea inflației și scăderea nivelului de trai.
  • Pierderea directă a unui număr de 14.000 de locuri de muncă, angajați ai CE Oltenia, dar și a unui număr de 100.000 locuri de muncă în industria orizontală.

În situația neluării unei decizii privind reorganizarea producătorilor de energie la care statul român este acționar majoritar prin realizarea unui mix energetic, la nivel de companii producătoare este necesară notificarea și obținerea aprobării Comisiei Europene pentru acordarea unui ajutor de stat către CE Oltenia pentru asigurarea securității energetice în perioada 2020-2026, sub forma unui mecanism financiar de sprijin în caza prevederilor Art 107 alin 3 din Tratatul de funcționare al UE: Pot fi compatibile cu piața internă ajutoare destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru.

Ținând cont că aprobarea Comisiei a ajutorului de stat nu se poate obține în timp util pentru ca societatea să poată beneficia de sumele necesare pentru conformarea anului 2019, este necesară aprobarea de urgență de către Guvernul României a unui memorandum privind „Împuternicirea Ministerului Finanțelor Publice pentru prezentarea spre aprobare în Guvern a unui Memorandum privind acordarea unei garanții de stat pentru obținerea unui credit sau a unui subîmprumut prin Ministerul Finanțelor în valoare de 1,2 miliarde lei necesar Societății Complexul Energetic Oltenia în anul 2019 în vederea echilibrării situației financiare”.

Citește și

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri economice

Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri

Publicat

acum o lună

pe

aprilie 1, 2026

De

Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.

Provocarea administrativă și costurile ascunse

Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.

Soluția digitală: AnuntulNational.ro

Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.

Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași

Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:

  • Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
  • Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
  • Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.

Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.

Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.

Citeste in continuare

Stiri economice

De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială

Publicat

acum 2 luni

pe

martie 17, 2026

De

Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.

O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.

Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP  a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.

Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:

„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”

Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă

FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.

Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro

În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.

Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.

Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.

Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.

Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice

Mai multe informații: baldrige@fntm.ro

Citeste in continuare

Stiri economice

Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare

Publicat

acum 2 luni

pe

martie 9, 2026

De

Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.

Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.

Transformările economiei globale

Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.

În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.

În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.

Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor

Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.

În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.

De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.

Adaptarea la schimbările pieței

Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.

Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.

Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.

Tehnologia ca motor al transformării

Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.

Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.

Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.

Importanța leadershipului și a culturii organizaționale

Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.

În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.

Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.

Globalizarea și competiția economică

Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.

În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.

Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.

Importanța informațiilor economice

Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.

Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.

Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.

Un mediu economic în continuă evoluție

Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.

Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.

Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE