La noi nu se pune problema ca avionul să concureze cu trenul la timpii de deplasare, din moment ce pe calea ferată se fac peste 9 ore de la București la Timișoara, 12 ore din Capitală la Oradea sau 15- 18 ore între Timișoara și Iași. Trenul este ales de foarte mulți pentru că prețurile curselor interne sunt foarte mari și ajung lejer să treacă de 100 de euro.

Tren spaniol AVE (foto -RENFE)

În Europa de Vest și în cea Centrală lucrurile sunt cu totul diferite, s-a investit în trenuri noi, s-a modernizat calea de rulare și unele orașe sunt legate și de peste 70 de trenuri pe zi. În plus, viteza este principalul aspect competitiv al industriei feroviare, fiindcă degeaba ar exista trenuri curate și noi dacă ar rula cu medii de 50 – 60 km/h.

Sistemul fiind bine pus la punct, cei peste 2.000 km dintre Budapesta și Londra pot fi parcurși chiar și în 17 ore, schimbând de trei ori trenul, marea problemă fiind însă că un astfel de drum ar costa peste 350 de euro dacă iei biletele cu 2-3 zile înainte de călătorie. Dacă le iei cu o lună înainte, drumul poate costa și sub 150 de euro. Trenul este rapid la vest de granița noastră, dar este și foarte scump…

De ce merge foarte mult lumea cu trenul în Europa de Vest

• sunt rapide, uneori parcurg și 700 km în trei ore
• sunt confortabile, la unele există chiar și patru clase diferite, cea mai scumpă este super-luxoasă.
• sunt mai rapide decât avionul până la călătorii de 600-800 km, dat fiind că gările sunt plasate nu departe de centrul orașului
• gările centrale sunt excelent integrate cu metroul, cu sistemele de tren S-Bahn, cu tramvaiele și cu rețeaua de autobuze
• între orașele importante din aceeași țară sunt și zeci de trenuri pe zi, la aproape orice oră
• Întârzierile nu sunt regula, ci sunt excepția

Trebuie subliniat un lucru: pentru a se ajunge aici s-a investit enorm: un km de linie ferată de mare viteză costă 20-25 milioane euro și în zonele de munte poate ajunge la 60-80 milioane euro.

Tren italian Frecciarossa

De aproximativ un an se vorbește în Suedia mai ales pe tema unui concept promovat de Greta Thunberg – flygskam, ‘flight shame’ în engleză, practic ”vinovăția de a zbura”. Ideea este ca oamenii să afle cât de mare este amprenta de carbon pe care o lasă în urmă dacă se urcă într-un avion, în loc să ia trenul. Exemplul oferit în campanie este că pentru un călător care alege trenul între Zurich și Milano amprenta de carbon este de 3 kg cu trenul, față de 104 kg cu avionul. Așadar, oamenilor li se recomandă să ia trenul, dar asta e valabil la vest de granița noastră, unde trenurile au viteze decente.

Companii cărora chiar le pasă de călători

În timp ce la noi trenurile au o imagine foarte proastă, fiind lente, neconfortabile și insuficiente, în Europa de Vest și Centrală multe companii au reușit să atraga tot mai mulți pasageri, arătând că trenurile pot fi, nu doar rapide și curate, ci și amuzante. În Italia li se pune covorul roșu călătorilor business, la vagoanele restaurant din Cehia poți mânca șnițel sau gulaș, alături de o bere bună, iar în Germania în unele trenuri există personal care se asigură că nu se vor plictisi copiii.

Unele companii feroviare se impun datorită vitezei și au sloganuri de genul ”Ce rost mai are să iei avionul?”. Altele au trenuri în care poți închiria mici săli de ședință, în timp ce în unele țări vagonul restaurant chiar vinde mâncare apropiată de ce vinde un restaurant respectat din oraș.

În Alpi, o dată cu biletul îți cumperi și ski pass-ul, și ambele ies mai ieftine decât dacă le-ai lua separat, în Elveția aproape toate trenurile importante au vagon de biciclete, iar în Austria poți fi sigur că în vagon nu este hărmălaie, fiindcă pasagerii gălăgioși riscă amenzi dacă fac zgomot într-o zonă anume din vagon desemnată ca ”zonă de liniște”.

Trenuri Thalys (foto – Wikimedia Commons)

La noi, trenurile de noapte rulează cu medii de 50-60 km/h și paturile nu sunt confortabile, dar în Europa, în special datorită austriecilor de la OBB, aceste trenuri renasc, se adaugă mereu noi destinații, au fost cumpărate vagoane noi și confortul a crescut, asftel că unii clienți business aleg trenul în loc să petreacă o noapte la un hotel din orașul unde au treabă.

În Italia, companiile Trenitalia și Italo pun covorul roșu pentru pasagerii business, există două tipuri de clasă business, spațiu precum în birou, dar și business lounge în gările mari. O diferență enormă față de sălile de așteptare de la noi…Practic, pe trenurile de mare viteză Frecciarosa sunt patru tipuri de clase, iar pe Italo, trei tipuri.

Companiile cu management deștept și-au dat seama că vor câștiga dacă vor atrage familiile să ia trenul pe distanțe medii și lungi. În Elveția unele trenuri Intercity au spațiu de joacă pentru copii, în Germania circulă trenuri în care există personal angajat să-i distreze pe copii, în timp ce în unele trenuri austriece mascotele oferă puzzle-uri și diverse jocuri copiilor din vagoane. Să nu mai spunem că în unele țări îți poți pune mașina într-un vagon…

Vagon restaurant din Cehia (foto – HotNews)

În timp ce la noi CFR mai are doar 12 vagoane restaurant, Deutsche Bahn are 150. Marile companii din vest se mândresc cu mâncare organică din apropiere, în timp ce la vagoanele din Cehia în meniu se pot comanda șnițele, gulaș, salate și beri.

O bună parte dintre trenurile rapide au WiFi gratuit la bord, iar cumpăratul biletelor de tren de pe internet este simplu, cei care își iau biletul cu mai mult timp înainte putând ajunge să plătească și de patru cinci ori mai puțin decât dacă ar alege să cumpere biletul chiar înainte de plecare. Tot mai mulți operatori decid să dea reduceri nu doar pasagerilor cu dizabilități, ci și celor care mai merg cu încă o persoană.

Cine a dus bicicleta cu trenul în România știe că este foarte complicat, mai ales de când trenurile de pe rutele populare s-au aglomerat peste măsură, după ce studenții au primit gratuitate la început de 2017. Situația este cu totul diferită în Elveția, unde aproape toate trenurile de lungă distanță au spațiu pentru biciclete, iar în multe gări poți închiria biciclete. La fel, în țări precum Elveția sau Marea Britanie poți transporta câinele sau pisica cu trenul fără să ai discuții complicate cu ”nașul”.

TGV (foto – SNCF)

Peste toate, argumentul definitiv este viteza, iar în Europa de Vest sunt peste 8.000 km de linii de mare viteză și acest lucru se vede clar în Mersul Trenurilor și în timpii acestora. Câteva exemple spun totul. Între Marseille și Paris trenurile fac chiar și 3 ore și 7 de minute, iar Între Barcelona și Madrid fac două ore și 30 de minute. Între Paris și Bordeaux trenurile fac puțin peste două ore, între Londra și Bruxelles drumul durează sub 110 minute, iar între Munchen și Berlin se fac patru ore.

Numărul de opriri de pe traseu este un aspect esențial pentru trenurile de mare viteză și este puternic negociat. Prea multe opriri fac călătoria prea lungă, prea puține opriri înseamnă că orașele de pe parcurs nu sunt deservite. Opririle au impact uriaș: fără oprire între Paris și Marseille pe 750 km înseamnă un drum de 3 ore și 7 minute, cu trei opriri se adaugă 28 de minute.

Mai mult, în timp ce la noi se tot scot trenuri de la un an la altul, în țările din vest se reintroduc trenuri. De exemplu, austriecii de la OBB, care gestioneaza brand-ul de trenuri de noapte Nightjet, vor introduce trenuri directe între Viena și Amsterdam, respectiv Bruxelles.

Deutsche Bahn va pune trenurile ICE 4 pe ruta Berlin – Interlaken (stațiune din Elveția) și va introduce tren direct și între Berlin și Graz (Austria). Eurostar analizează ideea unui tren Londra – Bordeaux, distanța fiind de 990 km și drumul durând în prezent 5 ore și jumătate cu o schimbare la Paris. Cine cumpără bilet chiar înainte de călătorie plătește între 290 și 330 de euro. Cu o lună înainte prețurile sunt între 75 și 112 euro.

Conexiunile internaționale ale Ungariei (MAV Start)

Câteva dintre site-urile companiilor de căi ferate din regiune sunt excelente, cum ar fi cel al cehilor de la CD – Cesky Drahy unde sunt cuprinse și aproape toate trenurile românești. Pot fi cumpărate biletele online chiar și pe rute lungi, cum ar fi Praga – Bruxelles, iar site excelent au și căile ferate austriece – OBB.

Prețuri uimitor de flexibile

Că trenurile câștigă în tot mai multe locuri din Vest lupta cu avionul nu mai este o poveste, mai ales că timpii de checkin și security au crescut în ultimii ani. Pentru un zbor de o oră trebuie să fii la aeroport cu 60-90 de minute înainte, iar până ajungi la aeroport de acasă sau de la serviciu îți poate lua lejer 30-60 minute. După ce ai ajuns la destinație trebuie să ajungi de la aeoport în oraș, iar dacă ai și bagaj de cală trebuie să aștepți după el.

Tren spaniol (foto – RENFE)

Așadar, pentru un zbor de o oră totul durează minim patru ore și nu este de mirare că trenul de mare viteză, deși nu are viteza avionului, beneficiază de faptul că gările sunt aproape de centrul orașului și că sunt mult mai rapide controalele de securitate (unde acestea există, cum ar fi gările de trenuri de mare viteză din Spania, Franța sau Regatul Unit).

În plus, biletele de tren sunt în medie mai ieftine decât biletele de avion, chiar dacă există și excepții notabile, mai ales pe relația Franța – Anglia.

După 2008-2010 companiile feroviare din Europa de Vest au adoptat modelul dezvoltat de transportul aerian, cu ”market pricing”, prețuri flexibile în funcție de cererea anticipată într-un anumit moment. În timp ce la noi, dar și în alte țări din regiune, prețul biletului este în funcție de lungimea călătoriei, indiferent de perioada din zi, în Vest și în câteva țări din centrul Europei companiile au tarife flexibile pentru a ocupa cu cât mai mult înainte locurile din trenuri, mai ales în perioadele în care cererea este mică.

Trean austriac Railjet (foto – OBB)

În est și în Balcani predomină vechiul sistem cu prețul care variază în funcție de lungimea parcursului, dar și prețurile sunt mai mici: de exemplu o călătorie de 1.000 km poate fi făcută cu prețuri medii de 100-120 euro.

Spre comparație, o călătorie internațională de 1.000 km cu trenuri super-rapide în Franța, Germania sau Belgia costă undeva între 160 și 200 de euro dacă iei biletul cu una – două zile înainte. Luând biletul cu peste o săptămână înainte tariful poate scădea undeva în jurul a 80-120 euro, iar cine cumpără biletul cu două – trei luni înainte poate găsi biletul ”la ofertă” la sub 50 de euro. Însă aceste oferte cu prețuri mici sunt doar pentru cei care vor să ia anumite trenuri la anumite ore: dacă dintr-un motiv sau altul vor să schimbe ceva în ultima clipă, fie nu vor mai găsi locuri, fie trebuie să plătească mult mai mult.

Tren german de mare viteză (sursa – Deutsche Bahn)

Un alt lucru s-a schimbat mult în ultimii cinci ani: tot mai multe companii feroviare au investit în online și permit cumpărarea de bilete foarte ușor, exemplele fiind nenumărate. Mai mult, au apărut o mulțime de site-uri și aplicații care agregă ofertele și permit cumpărarea de bilete online sau compară pe aceeași pagină prețurile biletelor de tren, autobuz și avion între punctul A și B. Cele mai cunoscute astfel de aplicații sunt Loco2, Omio și Trainline. Mai mult, aplicațiile permit să cumperi și bilete la autobuz și la tren, spre exemplu din punctul A în punctul B iei autobuzul, apoi mergi la gară și iei trenul către punctul C.

De pe astfel de aplicații, cei care au timpul și banii pot cumpăra cu doar câteva click-uri bilete de tren dintr-o parte în alta a Europei, chiar și cu 5-6 schimbări. Mai jos puteți vedea un exemplu de călătorie lungă de la Viena, la Sevilla (aplicația Trainline) și prețul biletelor cu zece zile înainte de călătorie și cu o lună.

Cât ar costa un drum lung Viena – Sevilla cu trenul, în stânga cu o lună înainte, în dreapta cu o zi înainte (sursa Trainline EU)

Un alt exemplu de pe Loco2, Londra – Berlin, cum variază prețurile biletelor dacă sunt luate în ziua plecării, cu două săptămâni înainte și cu două luni înainte. Chiar înaintea plecării, călătoria costă peste 300 de euro, dar cu două luni înainte poți găsi bilete la 90 de euro.

Londra – Berlin, simulare pe aplicatia OMIO

Pe aplicația Omio, biletul Milano – Frankfurt (7 ore și jumătate), costă între 152 și 180 de euro dacă este luat cu una două zile înainte, dar cu 35 de zile înainte prețurile sunt între 50 și 74 de euro.

Pe aplicația Trainline EU călătoria dintre Geneva și Barcelona costă între 128 și 182 de euro cu una sau două schimbări de trenuri, iar cu 35 de zile înainte pot fi găsite și bilete la 83 de euro. Drumul durează 7 h 30 – 9 h, în funcție de timpul de transfer dintre trenuri.

S-au făcut diverse topuri despre țările unde biletele de tren sunt cele mai scumpe din Europa și în general pe primele locuri au ieșit Marea Britanie, Norvegia, Franța, Elveția, Olanda, Austria și Belgia.

Un Eurostar în gara St Pancras din Londra (foto – Eurostar)

Diferă însă multe lucruri și flexibilitatea prețurilor este extrem de mare. De exemplu, călătoria Londra – Sheffield poate costa 104 lire sterline dacă iei biletul chiar înainte de călătorie la ore de vârf, dar prețul poate scădea până la 12-15 lire dacă-l iei cu o lună înainte.

Între Roma și Florența biletul costă 43 de euro luat înainte de călătorie și 29 euro cu o lună înainte.

Câteva exemple de rute europene foarte rapide

Paris – Bruxelles, 300 km, 1 h 22 min: La trenurile Thalys prețurile sunt de 99 euro în ziua aceea, două săptămâni mai târziu se pot găsi bilete la 55 de euro, iar o lună mai târziu, 45 de euro. Autobuzul costă între 9 și 14 euro, drumul durează 4 ore.

Amsterdam – Bruxelles, 218 km, 1h 53 min. În aceeași zi prețurile variază între 29 de euro și 82 de euro, în funcție de oră. Cu o lună înainte cele mai ieftine bilete sunt 29 de euro, dar este mai mare numărul de bilete în intervalul 39-55 euro, fiind rare biletele de 82 euro. Autobuzul costă între 10 și 13 euro (2 h 30 min -3 h).

Paris – Marsilia, 750 km, 3h 7min face singurul TGV care nu oprește deloc pe parcurs. Luând biletul chiar înainte de călătorie prețul este 116 euro, dar pot fi găsite și oferte la sub 40 de euro. Cu o lună înainte prețurile sunt cel mai adesea între 69 și 89 euro, dar pot fi rezervate și oferte la 13 euro. Cu autobuzul costă 25 de euro, dar drumul durează peste 10 ore.

Paris – Lyon 425 km, 1h 57 min. Cu TGV-ul blletul costă între 65 și 97 de euro dacă tichetul este luat chiar înainte de plecare. Cu o lună înainte se pot găsi chiar și bilete la 16 euro, însă spre aeroportul St Exupery din Lyon. Și cu o lună înainte sunt bilete la 90 de euro.

Tren Eurostar (foto – SNCF)

Londra – Paris, 457 km. 2 h 16 min. Cu trenul Eurostar călătoria costă 201 lire cu bilet luat chiar înainte de plecare și călătoria costă între 50 și 64 de lire dacă biletul este cumpărat cu o lună înainte.

Madrid – Barcelona, 659 km, 2 h 30 min cu trenurile AVE. În aceeași zi prețurile sunt între 66 și 127 euro, iar cu o lună înainte prețurile sunt între 49 și 100 euro. Autobuzul costă 33 de euro (peste 7 ore). Ruta este un super-exemplu despre cât de multe lucruri poate schimba trenul: acum 30 de ani trenurile făceau între 8 și 14 ore între cele două orașe.

Sevilla – Madrid, 479 km, 2 h 21 minute. În aceeași zi prețul este între 52 și 76 euro, iar cu o lună înainte între 41 și 69 euro. Autobuzul costă 25-30 euro (peste 5 ore)

Roma – Milano, 580, 2 h, 38 min. Prețurile la Frecciarossa sunt între 88 și 92 euro în aceeași zi și între 45 și 50 de euro cu o lună înainte. Autobuzul costă între 32 și 48 euro (peste 7 ore).

Berlin – Munchen, 505 km, 3 h 56 min. În ziua plecării biletele la trenurile ICE costă între 80 și 153 de euro, iar cu o lună înainte pot fi găsite și bilete la 20 de euro, dar și la 129 de euro. Autobuzul costă cam 20 de euro.

Berlin – Frankfurt, 424 km, 3 ore, 52 min. În ziua plecării biletele costă între 79 și 132 euro. Cu o lună înainte biletele pot costa între 29 și 89 de euro. Autobuzul costă 18 euro.

Londra – Edinburgh, 620 km, 4 ore 19 min. În aceeași zi prețurile sunt între 128 și 175 euro. Cu o lună înainte prețurile sunt în general între 56 și 71 de euro, dar există și biletul de 175 de euro, la un singur tren de dimineață. Autobuzul costă între 30 și 40 de euro, dar drumul durează peste 10 ore.