Evenimente
Colonelul Dragomir despre ”pesediștii cu Dumbrava în suflet”: Fostul general SRI Dumitru Dumbravă. șeful câmpului tactic din Justiție
Conform Constituției și procedurilor legale consacrate, candidatul pentru poziția de comisar european este desemnat de primul-ministru. De nimeni altcineva. În cazul României, această obligație și acest drept îi revin în exclusivitate doamnei Viorica Dăncilă. Klaus Iohannis, în calitate de președinte, nu are în mod legal niciun drept în acest sens. Și totuși Klaus Iohannis a încălcat în mod grosolan această regulă. Și nu oricum.
Faptul că desemnarea candidatului de comisar european este un atribut exclsiv al premierului nu îi împiedică firește pe ceilalți, începând cu președintele și terminând cu ultimul cetățean, să își exprime un punct de vedere. Au acest drept și reprezentanții partidelor politice. Cu atât mai mult cu cât ei se află în plină campanie electorală. Conform statutului Uniunii Europene, fiecare membru are dreptul să desemneze unul sau mai mulți candidați, iar în final, prin votul Parlamentului European, este aleasă câte o persoană pentru fiecare stat, care, deținând această poziție, face parte din guvernul european. În ceea ce privește România, s-a stabilit ca de această dată să avem un comisar pentru Transporturi. Un domeniu important în general. Și vital în ceea ce privește România, caracterizată prin absența cronică și chiar dramatică a infrastructurilor rutiere, feroviare, fluviale și aeriene.
Procedând ca la carte, doamna Dăncilă a formulat două propuneri pentru această poziție. Pe rând, ambele au fost respinse. Li s-a mai întâmplat și alor state. Cum sunt Ungaria și, mai recent, Franța. De altfel, legat de o asemenea respingere, primul ministru al Ungariei, Viktor Orban a adresat o fulminantă scrisoare-protest mai marilor Uniunii Europene, prin care îi avertizează că Ungaria va lupta până la capăt pentru ca drepturile acestui stat, ca și cele ale celorlalte state est-europene, să nu mai fie călcate în picioare de reprezentanții nucleului dur UE. Ce a urmat? Fiecare dintre statele ai căror comisari europeni au fost respinși au formulat noi propuneri. Iar termenul până la care urmează să fie constituit în fine noul guvern european a fost amânat. Și nu este exclus să fie amânat din nou. Birocrația la nivel european, în ciuda aparatului uriaș de care beneficiază și în ciuda infrastructurii extrem de costisitoare, se mișcă greu. Chiar împiedicat. Și în orice caz neuniform, discreționar, utilizând unități de măsură diferite de la stat la stat. Klaus Iohannis apreciază că România traversează o situație particulară. În sensul că Guvernul a făcut obiectul unei moțiuni de cenzură valide. Și susține că în aceste condiții premierul nu mai are dreptul de a desemna viitorul comisar european. Este corect?
Asistăm la încă o bătălie pentru o poziție importantă în arhitectura Uniunii Europene. După ce, prin combinații care încă nu au ieșit la iveală, dar vor ieși mai târziu, domnul Klaus Iohannis, utilizându-și prerogativele prezidențiale, a intervenit brutal în procedura de numire a șefului Parchetuui European, în persoana Laurei Codruța Kovesi. Cine a avut puțină răbdare și a citit raportul Consiliului Superior al Magistraturii referitor la haosul generat de Laura Codruța Kovesi în DNA la numeroasele ilegalități săvârșite de aceasta și, în special la vasta vânătoarea pe care a declanșat-o împotriva magistraților, se poate lua cu mâinile de cap. În mod cert, Klaus Iohannis, care citește mai încet, nu a apucat să vadă respectivul raport. A reușit în schimb să-l întoarcă din drum pe președintele Franței, Emmanuel Macron. Să-l determine pe acesta să-i întoarcă spatele candidatului francez, preferat de majoritatea reprezentanților statelor și să o susțină pe Laura Codruța Kovesi. În schimbul a ce? Nu am aflat încă ce a făcut Klaus Iohannis sau ce urmează să facă la schimb în numele României. Dar vom afla.
Între timp însă, s-a mai întâmplat un lucru pe cât de ciudat, pe atât de revoltător. Reprezentantul Guvernului României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, a votat tot pentru Laura Codruța Kovesi. În ciuda faptului că, în repetate rânduri, premierul, respectiv Viorica Dăncilă, a spus răspicat că România nu poate susține un candidat controversat pentru funcția de procuror șef european. S-a întâmplat după ce reprezentantul statului român la UE a avut o discuție cu Klaus Iohannis. În final, a invocat faptul că nu a primit instrucțiuni de la premier cum să voteze. Deși poziția premierului fusese făcută publică de nenumărate ori. Și, interesant, persoana respectivă nici nu a fost dată afară.
Am deschis paranteza de mai sus și voi mai deschide încă una în finalul acestei analize, pentru a demonstra că poziția de uzurpator a lui Klaus Iohannis în acest caz, al numirii comisarului european, nu este o excepție. Nu reprezintă un singur derapaj. Klaus Iohannis încalcă cu bună știință legile acestui stat, încercând din răsputeri să numească o persoană agreată de el însuși, precum și de factorul intern și factorul extern, care
îl împing pentru al doilea mandat. Atenție. Am avut un comisar european în persoana lui Dacian Cioloș, care a răspuns de agricultură. Acesta nu a lucrat nicidecum în favoarea statului român în mandatul său. Și nici nu a fost neutru. Dacian Cioloș a lucrat aproape la vedere pentru statul francez. Guvernul Franței l-a răsplătit ulterior, susținându-l forță pentru poziția de prim-ministru. Iar în calitate de prim-ministru, a acționat tot în favoarea Franței. Am mai avut un alt comisar european, Corina Crețu, care în cea de-a doua parte a mandatului ei s-a amestecat brutal în disputele politice interne din România. Și nu întâmplător, după încheierea mandatului, a intrat în poltică acționând împotriva PSD. Adică chiar a partidului care a promovat-o în înalta funcție europeană. Acum din nou se încearcă plasarea unei drone în guvernul european. O dronă care să funcționeze nu în interesul României, ci în cel mai bun caz în interesul unor forțe politice și în cel mai rău caz în interesul factorului extern. Această sarcină urâtă și-a asumat-o Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis însă nu poate să-și ducă până la capăt manevra decât uzurpând atribuțiile constituționale ale primului-ministru. Și a comis-o pe față. El însuși a relatat cum, în dialog cu mai marii europeni, a susținut că propunerile formulate de premierul României pentru poziția de comisar european trebuie respinse, fiindcă sunt propuneri rele, dar, atenție, și fiindcă doamna Dăncilă nu mai are acest drept. Pentru că ar fi fost demisă printr-o moțiune de cenzură. Această declarație constituie o circumstanță agravantă în ceea ce îl privește pe Klaus Iohannis. În primul rând pentru că, la data la care și-a formulat propunerile, nu se votase încă moțiunea de cenzură. Deci doamna Dăncilă era un premier ca toți ceilalți din Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că propunerile acesteia nu pot fi sub nicio formă invalidate și nici măcar puse la îndoială din perspectiva enunțată de Klaus Iohannis. În al doilea rând, chiar dacă mâine doamna Dăncilă ar face noi propuneri, ele ar fi la fel de valide. Pentru că Guvernul, conform Constituției, funcționează până când în locul lui este pus un alt guvern. Iar premierul își îndeplinește atribuțiile până când în locu său este instalat prin voința Parlamentului un nou premier. Ceea ce nu s-a întâmplat. Și nu se știe când și cum se va întâmpla.
Fapta domnului Klaus Iohannis, oricât de îngăduitori am încerca să fim cu domnia sa, reprezintă pur și simplu o infracțiune. Nu doar o încălcare grosolană a regulilor. El a încercat să i se substituie primului-ministru însușindu-și ilegal o parte din atribuțiile acestuia, în ciuda faptului că nici Constituția și nici vreo altă lege nu permite acest lucru.
Merg mai departe și afirm că domnul Klaus Iohannis are vocația unui uzurpator. Acest nărav al domniei sale a reieșit clar încă de la debutul carierei sale politice, care l-a proiectat în fruntea PNL și apoi în fruntea României, în calitate de președinte. Dacă sunt unii liberali care nu-și mai amintesc, îi ajut eu. Crin Antonescu s-a aventurat în mai multe rânduri anunțând că dacă PNL nu obține un procent satisfăcător la alegerile locale, se retrage de la șefia PNL. Demisionează. Și a anunțat de asemenea că întreaga conducere a partidului va proceda la fel. Zis și făcut. Confruntat cu rezultatele nedorite, Crin Antonescu a demisionat. Împreună cu el, întreaga conducere a partidului. Inclusiv Klaus Iohannis.
Gestul acestei demisii în grup, un gest de demnitate politică, reprezintă în același timp și dovada că responsabilii PNL au înțeles că au greșit și că trebuie să plătească pentru aceast greșeală. Numai că, la scurt timp, Klaus Iohannis a făcut stânga-mprejur. Și a revenit cu nesimțire în conducerea partidului. A dat puțin din coate, susținut de câteva cozi de topor, și nu numai că și-a păstrat poziția deținută anterior, dar a devenit ditamai președintele partidului. Și, în această calitate, în doar câteva zile, candidat prezidențial. Cum s-ar zice, a plătit cu vârf și îndesat pentru greșeala lui din alegeri. El a beneficiat de această ascensiune pur și simplu pentru că a uzurpat poziția lui Crin Antonescu. Desigur, până la un punct, cu girul naiv, idealist și chiar prostesc al acestuia. Când Crin Antonescu s-a trezit, era prea târziu. Covorul îi fusese tras definitiv de sub picioare. Chiar de către personajul până atunci relativ obscur, pe care la adus de la Sibiu pentru a colabora cu Liviu Dragnea la reforma administrativă a României. O reformă care nu s-a mai produs niciodată.
Deci Klaus Iohannis a uzurpat atribuții ale premierului. Încălcând limitele atribuțiior constituționale legate de propria sa funcție, cea de președinte. A făcut-o în scopuri politice, cu cinism, în plină campanie electorală. Scapă și de această dată nepedepsit?
Sorin Rosca Stanescu
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
