Brad Smith este avocat, dar a devenit unul dintre cei mai cunoscuți oameni din IT-ul american prin discursurile pe care le-a ținut în Congres sau la forumurile internaționale. Într-un interviu pentru HotNews.ro, președintele Microsoft a vorbit despre cum vede România, despre nevoia ca marile companii de tehnologie să se schimbe și despre pericolele inteligenței artificiale. Tot în interviu puteți citi de ce crede Smith că Europa este mult peste SUA la legislația de protecție a datelor, dar și la trenuri de mare viteză, domeniu pentru care Microsoft face lobby în SUA. Smith este al doilea om ca importanță în structura Microsoft, după CEO-ul Satya Nadella.
Smith este un nume cunoscut în diplomația mondială și s-a întâlnit cu președinți din multe țări, fiind chemat spre exemplu și la întâlnirile pe care Obama le-a avut cu ”greii” sectorului IT din SUA. Că este diplomat se poate vedea și din răspunsurile de mai jos, Smith având o abordare pacifistă, ținându-se departe de declarații controversate.
Vlad Barză: De ce ați venit în România? Doar pentru evenimentul Microsoft sau veți discuta și cu oficiali guvernamentali, cum ați procedat și în alte țări vizitate?
Brad Smith: În primul rând vreau să aflu despre Microsoft România și oportunitățile de aici. Compania a crescut mult și a investit și vreau să aflu despre progresele locale, mai ales că România este țara unde Microsoft a crescut procentual cel mai mult numărul de angajați, de la câteva sute cu câțiva ani în urmă, la 1.500 astăzi. (…) Nu am o agendă politică, chiar dacă peste tot unde mergem oamenii întreabă despre privacy, securitate și implementarea de noi reguli pentru companiile de tehnologie. Inevitabil apar în discuții aceste chestiuni, dar nu este vorba de vreo agendă politică acum.
Vlad Barză: De-a lungul carierei ați cunoscut români, ați lucrat alături de ei, aveți amintiri despre români?
Brad Smith: Când m-am angajat la Microsoft, în 1993, țin bine minte că veneau în companie mulți oameni din România și Bulgaria, erau mișcări intense. Influxul de talente a contribuit la creșterea Microsoft, dar și a altor companii americane de tehnologie. În zona Seattle sunt comunități de români, dar și de bulgari și polonezi, s-au stabilit acolo, au copii, au devenit parte a ”țesăturii” comunității și rămân extrem de importanți și astăzi.
Vlad Barză: În România a persistat mitul că româna este a doua cea mai vorbită limbă la Microsoft. Evident că nu era adevărat, iar când am vizitat campusul Microsoft din Seattle am aflat că româna este totuși în top 20 limbi vorbite. Nu știu dacă ați auzit de acest mit…
Brad Smith: Nu mă surprinde mitul. Sunt 7.000 de limbi vorbite în lume, deci top 20 nu este rău deloc (râde). Chineza, spaniola sunt vorbite pe scară largă (…) Cred totuși că în campusul Microsoft este mult mai mare ponderea celor care vorbesc română decât ponderea oamenilor care vorbesc română din totalul populației lumii, (20 de milioane de români din 7,6 miliarde de oameni). Ponderea este clar mai mare în Microsoft.
Vlad Barză: Știți că România stă foarte bine la viteza internet-ului broadband. Spuneați că internetul broadband este acum ceea ce electricitatea era pentru mediul rural cu 80-90 de ani în urmă…
Brad Smith: M-au impresionat vitezele internetului în România, viteze de download de 1.000 mbps și rata foarte mare de penetrare a conexiunilor. Sunt mai multe moduri de a evalua unde te afli: te poți gândi la topuri pe țări în funcție de diverși indicatori precum PIB pe locuitor, sau te poți gândi încotro mergi și să vezi o rată de creștere de 4% și apropiată de 7% în anii recenți. Totul sună impresionant și, când ne gândim că broadband-ul este electricitatea secolului 21, România are o platformă de creștere pentru care alte țări ar trebui să fie invidioase.
Vlad Barză: Am avut însă și încă avem rate mari de piraterie pentru produsele Microsoft…
Brad Smith: Da, dar cloud-ul a transformat modul în care oamenii folosesc tehnologia și a schimbat și modul în care industria tratează lucruri precum proprietatea intelectuală. Cred că în trecut un dezvoltator român de software era motivat să se mute în SUA și fiindcă era greu să construiești acum 20 de ani un business într-o țară cu o rată mare a pirateriei. Dar acest lucru s-a schimbat datorită evoluției cloud-ului și fiindcă s-a schimbat și natura tehnologiei și acum sunt mai mari și oportunitățile pentru cei care vor să construiască afaceri în România. Este impresionantă și creșterea startup-urilor de acum, creștere ce părea de necrezut în urmă cu două decenii.
Vlad Barză. Cum vi s-a părut Bucureștiul, mai ales că sunteți pentru prima oară aici?
Brad Smith: Este un oraș special, am citit despre el, dar nu-l vizitasem. Sunt impresionat de arhitectură și de grandoarea multor zone din oraș și aici se văd secolele de istorie și este frapant, impresionant. Apoi contează mult dinamismul, populația educată și creativitatea care există aici.
Vlad Barză: Cum vedeți ofensiva declanșată de autorități contra companiilor mari de tehnologie care sunt acuzate că, prin platformele lor, contribuie la răspândirea dezinformării?
Brad Smith: Cred că sectorul IT trebuie să se schimbe, companiile de tehnologie trebuie să se schimbe. Întrebările pe care oamenii le pun peste tot în lume despre tehnologie sunt foarte grele, dar nu sunt nedrepte.
Vlad Barză: Ofensiva care s-a întețit în ultimii 2-3 ani vi se pare justificată?
Brad Smith: Cred că oamenii au dreptate când pun întrebări dificile. Tehnologia a devenit atât un instrument pozitiv, cât și o armă și cred clar că aceste companii ce creează tehnologie trebuie să ia în seamă ambele părți ale ecuației. Cred că trebuie să construim mecanisme mai bune de protecție contra folosirii abuzive a tehnologiei. Cred că responsabilitățile noastre au crescut considerabil și autoritățile, dar și publicul larg, ne cer să devenim mai responsabili. Până la urmă este ceva de care chiar este nevoie și sectorul IT va deveni mai sănătos și lucrurile vor merge spre bine. Sunt convins că nu toate companiile sunt la fel de încântate sau de încrezătoare în acest drum, dar cred că se vor schimba lucrurile cu timpul.
Vlad Barză: Cum vedeți războiul comercial China-SUA, cazul Huawei de exemplu? Și companiile americane au de suferit dacă pierd contracte mari cu chinezii…
Brad Smith: Mesajul nostru este că oamenii dintr-o țară trebuie să-i înțeleagă mai bine pe cei din alte țări. Este clar că deciziile legate de tehnologie sunt greu de luat: țările trebuie să-și protejeze securitatea națională și infrastructura tehnologică. Dar oamenii trebuie să facă cercetări împreună, să inoveze împreună, astfel încât, pe de o parte, să facem pașii necesari protejării infrastructurii critice, dar pe de altă parte să nu compromitem viitorul.
Vlad Barză: Ați spus în repetate rânduri că Europa are reguli mult mai bune de protecție a datelor și de privacy, în comparație cu SUA. Ați dat exemplu legislația din anii ’90, dar și recentul GDPR. De ce SUA este așa în urmă și de ce Europa este un exemplu?
Brad Smith: Întrebarea ar fi de fapt de ce Europa este în fața tuturor, iar aici istoria are un rol esențial, mai ales în Germania. Este o țară care a suferit în două episoade separate și dure cu problemele legate de suprimarea intimității și confidențialității: prima oară în perioada nazistă, prin crearea listelor cu populația evreiască și un al doilea episod în RDG (Germania de Est) cu a sa poliție secretă STASI. A fost un exemplu despre cum un guvern folosește cea mai bună tehnologie a prezentului și o perfecționează pentru a efectua supraveghere în masă și control public total. Având aceste experiențe nefaste, Europa are mare dreptate să fie rapidă să pună în funcțiune protecții care să asigure faptul că astfel de experiențe nu se vor repeta. Europa este un exemplu din care restul lumii poate învăța și trebuie să-l urmeze.
Vlad Barză: Să continuăm comparația Europa-SUA. Când oamenii spun Microsoft nu s-ar gândi la trenuri de mare viteză, dar legătura există. Am citit că Microsoft va organiza în Seattle un summit pe tema trenurilor de mare viteză. De ce credeți că SUA nu a construit niciun km de linie de mare viteză. Clar că un factor este reprezentat de costurile mari, dar care ar fi alt factor?
Brad Smith: Și aici totul are legătură cu istoria și cultura și cu modul în care ele s-au împletit. SUA a crescut și s-a dezvoltat fiindcă s-au creat conexiunile feroviare, ele au redefinit țara în secolul XIX, dar apoi oamenii au descoperit automobilul și Dwight Eisenhower a vizitat Germania, a văzut autostrăzile de acolo și a aplicat modelul după ce a ajuns președinte. Americanii s-au îndrăgostit de automobil și apoi și de avion, care pe distanțe lungi era mult mai util decât trenul sau mașina. Apoi nu s-a mai investit în căile ferate din SUA, în timp ce Europa a continuat să investească, mai ales că are distanțe mai mici și densitate mare a populației. Sunt însă părți din SUA unde ar avea rost să construim căi ferate, Vancouver (Canada), către Seattle și Portland unde credem că aceste linii rapide ar avea rost.
Vlad Barză: Dar proiectul propus acolo ar costa 25 de miliarde de dolari… Ce stat ar avea curaj să intre în așa ceva…?
Brad Smith: Construcția unei căi ferate de mare viteză în nord-vestul SUA nu ar trebui să coste mai mult decât în Europa sau China, locuri unde linii de mare viteză se construiesc. Vestea bună este că pot fi împărțite costurile între două state americane și o provincie canadiană, se studiază viabilitatea proiectului, dar dacă împărțim costurile, ele pot ajunge mai acceptabile pentru părțile implicate.
Vlad Barză: Ați vorbit mult despre inteligența artificială. Totuși, uneori apar știri despre cercetători care spun că au oprit experimentul, fiindcă soft-ul a devenit creativ și se tem de ce va urma. Cum vedeți astfel de informații alarmiste, dat fiind că acum avem forme relativ simple de AI (așa-numitele narrow AI).
Brad Smith: Când vorbim despre inteligența artificială trebuie să gândim în perspectivă: ce probleme poate crea și ce poate rezolva, pentru că este o unealtă extrem de puternică ce poate elimina multe dintre problemele umanității. Cred că este foarte important să ne gândim la consecințele adverse, neintenționate, dacă sistemele nu sunt bine gândite.
Vlad Barză: Dar suntem foarte departe de acele sisteme ultra puternice. Sunt greu de făcut și ar costa miliarde…
Brad Smith: Ar putea fi decenii, un secol sau mai multe secole, dar nu înseamnă că nu există și astăzi riscuri, chiar dacă într-un sens mai restrâns. Dacă recunoașterea facială este folosită în scopuri de supraveghere în masă, apar riscuri la adresa democrației și drepturilor omului. La fel și dacă sistemele sunt folosite în mod părtinitor și acuratețea este scăzută, rezultă discriminarea împotriva anumitor grupuri și apar probleme. Nu trebuie să așteptăm așa-zisa singularitate (o inteligență artificială super-performantă n. r.) să vină, ci trebuie să rezolvăm problemele care apar în prezent sau care sunt la orizont.
Despre Brad Smith
Brad Smith este unul dintre cei mai importanți ambasadori ai industriei de tehnologie și o voce cu recunoaștere globală, prin prezența sa în cadrul dezbaterilor anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, prin multiplele alocuțiuni în fața Congresului Statelor Unite, dar și prin dialogul susținut cu guverne din diferite țări, pe tema colaborării dintre instituții și companiile de tehnologie.
Brad Smith are 60 de ani și s-a născut în statul american Wisconsin. A fost grefier, iar în 1986 s-a alăturat firmei de avocatură Covington & Burling din Washington, devenind cunoscut acolo pentru că a insistat să aibă pe birou un computer personal, fiind primul angajat al firmei care a avut PC la locul de muncă.
S-a angajat la Microsoft în 1993 unde a condus departamentul european juridic al companiei pentru Europa, lucrând la Paris. Smith a devenit directorul departamentului Juridic la Microsoft în 2002 și a călătorit peste tot în lume mai mult de 10 ani pentru a rezolva problemele companiei, fie că era vorba de procese sau de acuzații de comportament anticoncurențial. Este celebră lupta cu guvernul SUA care voia ca Microsoft să fie divizată.
Smith se află la conducerea companiei IT din 2015 când a fost numit preşedinte de către CEO-ul Microsoft, Satya Nadella.
Smith este și autorul uneia dintre cele mai discutate cărţi despre tehnologie din acest an: „Tools and Weapons: The Promise and the Peril of the Digital Age” (Instrumente și arme: Promisiunea și pericolul erei digitale).
