Financial Times: Planul Google de a bloca datele personale ale utilizatorilor atrage criticile agențiilor de publicitate ● Daily Express: PANICA lui Von der Leyen: Dureri de cap pentru UE având în vedere că Boris refuză să numească un comisar înaintea alegerilor ● SEGA: Guvernul bulgar a aprobat în secret scumpirea biletelor de avion ● Știri pe scurt.
- Financial Times: Planul Google de a bloca datele personale ale utilizatorilor atrage criticile agențiilor de publicitate
Google intenționează să limiteze accesul agenților de publicitate la datele cu caracter personal pentru a rezolva problemele de confidențialitate ale utilizatorilor, într-o acțiune criticată de agențiile de publicitate online, care acuză gigantul digital că vrea să le folosească în scopuri proprii.
Chetna Bindra, un membru al echipei care se ocupă de confidențialitatea datelor în cadrul Google, a declarat că decizia de blocare a accesului publicitarilor la datele personale va împiedica agențiile de publicitate să targheteze categoriile sensibile de consumatori- în funcție de religie, orientare politică sau sexuală .
Publicitarii spun însă că această decizie nu face altceva decât să crească controlul Google asupra acestor date , compania consolidându-și astfel dominația din mediul publicității online.
Jason Kint, directorul executiv al Digital Content Next, o asociație comercială americană a editorilor online, a subliniat că, fără date terțe despre utilizatori, valoarea datelor introduse direct de utilizatori pe site-urile web pe care le vizitează ar crește, iar decizia va lovi pe toată lumea, mai puțin pe Google. „Nicio companie nu urmărește publicul care surfează pe web și viața noastră digitală mai mult decât Google.”, a adăugat el.
Autoritatea irlandeză pentru protecția datelor investighează modul în care se licitează pentru publicitatea online a Google, prin intermediul Cumpărătorilor Autorizați și dacă în cadrul schimburilor de publicitate online nu se tranzacționează și informații personale sensibile.
Johnny Ryan, directorul politic al Brave, a declarat că schimbarea pe care Google intenționează să o facă nu va fi suficientă pentru a proteja confidențialitatea utilizatorilor. „Se pare că Google va transmite în continuare cereri de oferte care vor conține lucruri precum URL, locația aproximativă la nenumărate companii, de miliarde de ori pe zi. Aceste elemente conțin date personale sensibile, astfel încât acestă schimbare a lor e doar una de fațadă”, a spus el.
În timp ce decizia Google reflectă presiunile din ce în ce mai mari privind cerințele de reglementare privind transferurile de date, agențiile de publicitate spun că asta va duce la creșterea afacerilor propriei divizii de publicitate a Google. Un director executiv al unei companii de publicitate a spus că asta va însemna pur și simplu „mai multă putere pentru Google”.
- Daily Express: PANICA lui Von der Leyen: Dureri de cap pentru UE având în vedere că Boris refuză să numească un comisar înaintea alegerilor
Marea Britanie va numi un comisar european numai după elegerile generale, a avertizat aseară Sir Tim Barrow, ambasadorul Regatului Unit la UE
Într-o scrisoare adresată preşedintei-alese a Comisiei Europene, Tim Barrow a scris că Boris Johnson nu are voie să propună un eurocrat britanic din cauza reglementărilor preelectorale existente. Sir Tim a invocat reglementările pe care cabinetul trebuie să le respecte înaintea alegerilor anticipate din 12 decembrie or, potrivit acestora, în mod normal nu se pot face numiri pentru foruri internaţionale. „Am trimis o adresă Uniunii Europene ca să confirmăm că, potrivit reglementărilor preelectorale, în mod normal, Regatul Unit nu poate face numiri pentru posturi la nivel internaţional în această perioadă”, a declarat un oficial britanic.
Dna von der Leyen i-a trimis două scrisori dlui Johnson, cerându-i să propună un candidat britanic. Ea a subliniat că premierul trebuie să respecte obligaţiile ţării sale în conformitate cu noua amânare a intrării în vigoare a Articolului 50 din Tratatul UE. Potrivit ultimei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui să numească un comisar european.
În declaraţia Comisiei Europene se arată: „Pe parcursul actualei prelungiri, Regatul Unit va rămâne stat membru până la noua dată stabilită pentru retragere, având drepturi depline şi obligaţii în conformitate cu Articolul 50, inclusiv obligaţia de a propune un candidat ca membru al Comisiei”.
Deşi Sir Tim a spus că Regatul Unit nu va propune un comisar, el a susţinut că decizia nu e menită să o împiedice pe dna von der Leyen să-şi ocupe funcţia. El a adăugat că, după alegeri, Regatul Unit va căuta să continue „cât mai curând posibil” discuţiile cu privire la un eurocrat britanic.
Reglementările electorale împiedică Regatul Unit să facă numiri la nivel internaţional în perioada alegerilor. Potrivit aceloraşi reglementări, cu şase săptămâni înaintea alegerilor, funcţionarii de stat nu au voie să discute cu presa, împiedicându-se astfel ca vreo nouă politică să influenţeze rezultatele.
Potrivit reglementărilor UE, dna von der Leyen nu-şi poate ocupa funcţia decât după ce Parlamentul European va da undă verde tuturor celor 27 de comisari. Dar surse europene afirmă că lipsa candidatului britanic nu va afecta procesul acum în derulare. Serviciul juridic al Comisiei a stabilit o serie de excepţii pentru ca ea să-şi poată prelua funcţia atunci când celelalte state membre sunt reprezentate.
„Instalarea Comisiei Europene nu va fi amânată din cauza deciziei britanice”, a declarat un diplomat din UE. (RADOR)
- SEGA: Guvernul bulgar a aprobat în secret scumpirea biletelor de avion
E devreme să spunem ce influenţă va avea taxa pentru aviaţie, a declarat ministrul bulgar de finanţe
În mod surprinzător şi secret, Vladislav Goranov, în calitate de ministru bulgar al finanţelor, a semnat în numele Bulgariei o declaraţie politică comună, împreună cu miniştrii de finanţe din Suedia, Germania, Franţa, Italia, Danemarca, Luxemburg, Belgia şi Olanda, solicitând Comisiei Europene să ia măsuri pentru impozitarea biletelor de avion. Aceasta poate duce la o creştere a preţului biletelor de avion.
Dacă propunerea se aprobă, va afecta serios zborurile către Bulgaria. Doar prin Aeroportul Sofia trec anual peste 6,5 milioane de pasageri. Cei mai mulţi dintre ei sosesc pentru turism, cu companii low-cost, iar eventualele creşteri ale preţurilor ar putea duce la reducerea traficului.
În încercarea de a se justifica, ministrul Goranov le-a explicat jurnaliştilor că decizia Bulgariei de a semna declaraţia a fost luată într-o discuţie în Consiliul de Miniştri, fără a fi făcută publică. Potrivit acestuia, Bulgaria s-a alăturat declaraţiei propuse de guvernul olandez, deoarece aviaţia ca afacere în Europa şi la nivel global generează o cantitate uriaşă de emisii de carbon. „Declaraţia în sine face apel la Comisia Europeană să pregătească o analiză şi să ofere Parlamentului şi Consiliului o posibilă soluţie pentru a limita sau impozita activităţile operatorilor din aviaţie în ceea ce priveşte emisiile pe care le generează această afacere”, a explicat Goranov.
După cum a scris ziarul SEGA, recent, Bulgaria şi alte câteva state au propus UE să se introducă „taxa pentru aviaţie” ca măsură împotriva emisiilor nocive ale avioanelor.
Ştirea a fost dată publicităţii cu o zi înainte de presa europeană. Ei au informat că miniştrii finanţelor din Olanda, Germania, Franţa, Suedia, Italia, Belgia, Luxemburg, Danemarca şi Bulgaria, au prezentat, la Bruxelles, o declaraţie politică comună, prin care au solicitat UE să ia măsuri coordonate cu privire la formarea preţurilor în aviaţie. Declaraţia i-a fost înmânată lui Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv în noua Comisie Europeană, care va răspunde de mediu şi politicile climatice.
Ministrul de finanţe a încercat să alunge temerile legate de o creştere iminentă a preţurilor la călătoriile cu avionul. „Este prea devreme să spunem dacă declaraţia privind aviaţia va afecta preţul biletelor de avion. O astfel de declaraţie este prea speculativă”, a spus Goranov. Cu toate acestea, rămân îndoielile că sprijinul bulgar pentru iniţiativa olandeză este mai degrabă rezultatul unui acord politic.
Domnul Goranov a explicat că a semnat declaraţia privind zborurile oarecum întâmplător, între altele în urma decizie Consiliului de Miniştri. Şi în afară de asta, nu e sigur că taxa va majora preţurile. În această declaraţie există şi câteva neadevăruri, a scris pe FB eurodeputatul bulgar Radan Kânev. Nu are cum să fie întâmplător. Acesta este un subiect important, care împarte UE. Nu e deloc întâmplător că Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda nu au semnat. La fel ca pentru Bulgaria, acest lucru este împotriva interesului lor naţional. Se pare că vorbim de un acord de culise despre care nu ştim deocamdată nimic. Nu are cum să se întâmple „între altele”. „Taxele ecologice” sunt unul dintre subiectele cheie pentru următorii ani. Aceasta este o întrebare esenţială pentru fiecare stat şi pentru fiecare ministru de finanţe. A fost făcut pur şi simplu în secret, adaugă el. (RADOR)
Știri pe scurt:
- Situaţia politică şi economică din Europa şi din SUA sunt în atenţia presei internaţionale. În Statele Unite, începerea audierilor publice pe tema anchetei vizând demiterea preşedintelui Donald Trump a inclus şi o revelaţie explozivă a principalului diplomat american din Ucraina, implicându-l pe Trump şi mai direct decât până acum în presiunile exercitate asupra Kievului în vederea punerii sub anchetă a adversarului său politic, scrie The Atlantic. Dar, indiferent cât de dăunătoare a fost mărturia diplomatului american, ea a fost doar un nou bulgăre în avalanşa de probe împotriva preşedintelui, crede The Atlantic. La rândul său, liderul de la Casa Albă a declarat că prima audiere în vederea demiterii sale este o simplă glumă şi că nu poate fi deranjat de aşa ceva, când este preocupat de treburi serioase ale statului, reţine The Washington Times. Scopul democraţilor este de a transforma ceea ce pare o dezbatere abstractă în anchetarea unor delicte semnificative şi, indiferent dacă publicul va urmări sau nu evoluţiile, istoria sigur va înregistra aceste episoade, crede The New York Times.
- Pe celălalt ţărm al Atlanticului, la Bruxelles, Comisia Europeană a iniţiat procedura de sancţionare a Marii Britanii pentru refuzul de a nominaliza un comisar european, cel puţin până la formarea unui nou guvern, după alegerile din 12 decembrie, anunţă The Guardian. Noul executiv al UE riscă o nouă întârziere a preluării mandatului său în urma acestui refuz, atenţionează The New York Times. Totuşi, detaliază ziarul american, noul obstacol reprezentat de refuzul britanic ar putea fi depăşit printr-o decizie a statelor membre de a nu se aplica regulile în vigoare. Alegerile din Marea Britanie nu vor clarifica problema Brexit, deplânge Financial Times, iar EUObserver reţine că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat Londra că după Brexit îşi va pierde influenţa pe scena internaţională şi va deveni un jucător de rangul al doilea. „Numai ca parte a Europei unite poate Regatul Unit să joace un rol global, numai împreună putem înfrunta cele mai mari puteri ale lumii”, a subliniat Tusk, citat de EUObserver. Pe de altă parte, legislativul european îl ţine în şah pe candidatul Ungariei la funcţia de comisar european, scrie Der Standard, iar EUObserver notează că noul comisar desemnat al României a primit undă verde de la Comisia pentru transporturi a forului european.
- Încetinirea economică globală începe să împovăreze estul UE, a constatat Bloomberg, citând un recent raport al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, care menţionează perspectivele economice globale mai slabe, tensiunile comerciale SUA-China şi contracţia producţiei globale de automobile drept motive pentru care ţările est-europene îşi vor pierde ritmul, cu o reducere a creşterii în al treilea trimestru în Polonia, Ungaria şi România. Creşterea economică a României a frânat până la 3% în al treilea trimestru din acest an, comparativ cu 4% în 2018, în aceeaşi perioadă, anunţă Emerging Europe, de la Londra. Analiştii se aşteaptă ca tendinţa descendentă să persiste, din cauza creşterii slabe a zonei euro şi a efectelor în curs de disipare ale unei politici fiscale laxe, în timp ce noul guvern de centru-dreapta al României a avertizat că starea finanţelor ţării este precară, adaugă Emerging Europe. Noul ministru român al Finanţelor s-a angajat să strângă controlul asupra unui deficit bugetar prognozat a deveni cel mai mare din Uniunea Europeană, în anii următori, informează Bloomberg. Deficitul, acumulat de cheltuielile prea generoase ale fostului guvern, a devenit un test cheie pentru echipa premierului Ludovic Orban, care doreşte să evite o pedeapsă a UE pentru depăşirea limitelor fiscale ale blocului, iar acoperirea decalajului va fi o provocare, atenţionează Bloomberg.
- La Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat noul guvern condus premierul Ion Chicu, propus de preşedintele Igor Dodon, anunţă Stratfor. Noul premier moldovean a promis că va menţine continuitatea în relaţiile ţării cu creditorii internaţionali, menţionează Reuters, iar Euronews adaugă că noul premier este gata să poarte tratative cu FMI pentru un nou împrumut, după expirarea celui actual, în martie 2020.
- Tentativele de detensionare a relaţiei SUA-Turcia, prin vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan la Washington au stârnit comentarii şi reacţii diverse. Donald Trump l-a primit pe Erdogan pentru discuţii privind NATO şi Siria, titrează Stratfor. Cei doi preşedinţi au părut a fi în acord, deşi există multe dispute între cele două ţări, sesizează Le Figaro. Discuţiile s-au axat pe reafirmarea angajamentelor SUA şi Turciei faţă de NATO, pe eforturilor conjugate împotriva terorismului şi pe politicile Ankarei faţă de refugiaţii sirieni, detaliază Bloomberg. La finalul întâlnirilor avute de Erdogan la Washington este imposibil să putem spune că relaţiile turco-americane ar fi pe punctul de a se rupe, Erdoğan şi Trump încercând să scoată în prim plan o serie de probleme asupra cărora s-au înţeles, însă problemele care-i despart nu şi-au găsit rezolvarea, constată ziarul turc Sabah. Relaţiile turco-americane se vor reaşeza pe drumul lor iar în acest sens, cei doi preşedinţi au înregistrat progrese importante, în ciuda unor sabotaje economice, birocratice şi politice ale grupurilor opozante de peste ocean, din Europa, Orientul Mijlociu sau chiar din Turcia, crede Milliyet. În acest punct, este clar că SUA îşi modifică politicile de suveranitate în Eurasia şi în Orientul Mijlociu centrate pe UE şi, din acest motiv, în strategiile americane pentru secolul nostru, Turcia devine mai importantă decât Uniunea Europeană, comentează Milliyet. Turcia este unul dintre jucătorii cheie pe noua hartă a sistemului mondial, aflându-se printre cei mai importanţi patru actori din ierarhia puterii geopolitice, alături de SUA, Rusia şi China. (RADOR)
