Connect with us

Evenimente

Cât de mult se împrumută România, cât ne costă acele împrumuturi și pentru ce ne împrumutăm

Publicat

pe

În anul 2006, în anul de dinaintea intrării  în Uniunea Europeană, țara noastră avea o datorie publică de 63 de miliarde de lei (60 de miliarde de lei datoria guvernamentală și doar 3 miliarde de lei datoria locală), adică 17,3% din PIB-ul de atunci,  cea mai scăzută pondere în PIB din ultimii 20 de ani. În anul de vârf de dinaintea marii crize din 2009-2013, datoria publică totală era de 109 de miliarde de lei, 20% din PIB , din care 100 de miliarde de lei era datoria guvernamentală.

157 miliarde de lei datorie publică nouă ne-a costat criza din 2009-2013, adică 150% în plus față de ceea ce aveam înainte de criză. Din 267 de miliarde de lei datorie publică la sfârșit de 2013, 252 de miliarde de lei era datoria guvernamentală și doar 15 miliarde de lei datorie locală. Totalul datoriei publice de atunci însuma deja 41,9% din PIB, adică o pondere dublă față de nivelul pre-criză.

Înaintea pandemiei de coronavirus (la final de februarie 2020), datoria publică totală a României era de 467 miliarde de lei, 43% din PIB, din care 451 de miliarde de lei datorie guvernamentală. La 30 iunie 2020, acest nivel a atins 500 de miliarde de lei, 46, 1% din PIB, din care datoria guvernamentală este de 483 de miliarde de lei.

De precizat că aceste valori includ și garanțiile emise de guvernul central și de autoritățile locale.

sursa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Structuradatorieipublice2000-2020iunie_Ro.pdf

hai să recapitulăm: înaintea de criza din 2008, aveam o datorie publică cât o cincime de PIB (20%), iar după criză am ajuns la dublu, la 40% din PIB. Deocamdată această criză ne-a costat doar 3% din PIB , dar ce e mai rău abia acum urmează.

dacă ne referim strict la datoria publică priopriu-zisă (cea guvernamentală) și excludem garanțiile oferite de guvernul central și de administrațiile publice, cifrele care ar trebui să ne sperie sunt următoarele:

În 2015, guvernul avea o datorie de 270 de miliarde de lei, adică 37,8% din PIB și și-a menținut această pondere până în 2019: 373, 5 miliarde de lei adică 35,2% din PIB. Și dintr-o dată apare pandemia și datoria explodează : în doar 6 luni, la sfârțit de iunie 2020 ajunge la 431 miliarde de lei, adică 40,2% din PIB:

sursa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatorieguvconformUEromanaiunie_2020.pdf

Global vorbind, dacă includem și garanțiile, datoria României a crescut în ultimele 6 luni cu 51 miliarde de lei, din care 35 de miliarde de lei din împrumuturi externe și doar 16 miliarde de lei împrumuturi interne. Rezultă că, în perioade de criză, statul român depinde, în mod esențial de împrumuturile externe și de modul în care ne percep străinii.:

sursa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportprivinddatoriapublicaiunie_2020.pdf

Dacă precedenta criză ne-a costat un plus de 150 de miliarde de lei la datoria publică, cât ne va costa actuala criză? Deocamdată, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat anul acesta un deficit bugetar de 91 de miliarde de lei, care sigur se va adăuga datoriei guvernamentale de 373 miliarde de lei de la finalul lui 2019, ceea ce va induce o nouă cifră de 464 miliarde de lei, adică vreo 45% din PIB. Asta din ceea ce știm până astăzi.

Mulți spun că nu e mult pentru un stat membru al UE, aflându-ne pe locul 18 din Uniune la ponderea în PIB a datorie, departe de media de 79,5%:

dacă ne uităm, însă, la viteza cu care ne crește datoria față de același trimestru al anului trecut, vedem că suntem cam pe locul II în UE și începem să ne facem griji:

Și, până la urmă, pentru ce trebuie să ne îndatorăm atât de mult? dacă o facem pentru a ne spori infrastructura, pentru a avea mai multe autostrăzi, căi ferate , mai multe localități branșate la apă și canalizare sau la gaze, mai multe centrale electrice ar mai fi cum ar mai fi. Mi-a teamă însă că ne împrumutăm doar pentru a hrăni un stat ineficient, în care fiecare al treilea leu strâns din impozite hrănește salariile uriașe ale aristocraților bugetari.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

FERMIERII TRAG UN SEMNAL DE ALARMĂ CĂTRE GUVERNANȚI. CER MĂSURI IMEDIATE CARE SĂ ÎI AJUTE – VIDEO

Publicat

pe

Fermierii români trag un semnal de alarmă către guvernul Bolojan! Aceștia spun că sunt foarte afectați de ultimele schimbări și cer măsuri naţionale care să îi ajute.

Mai mult decât atât, unul dintre fermieri spune că decidenţii ar trebui să asculte oamenii care trăiesc din agricultura, nu să accepte orice directivă care vine de la Uniunea Europeană. 

 

Citeste in continuare

Evenimente

IOHANNIS, EXECUTAT SILIT DE ANAF. INSPECTORII I-AU LUAT CHEILE CASEI DIN CENTRUL SIBIULUI

Publicat

pe

Fostul președinte Klaus Iohannis a fost executat sili de către cei de la ANAF Sibiu, după nenumăratele ori când acesta a refuzat dialogul cu Fiscul. Iohannis a fost obligat să predea cheile casei din centrul Sibiului pe care a ocupat-o nelegal din 1999 până în 2015.

Klaus Iohannis a fost obligat să predea cheile casei din centrul Sibiului pe care a ocupat-o nelegal din 1999 până în 2015.

Practic, ANAF l-a executat silit pe fostul președinte al României.

ANAF a executat silit casa din Sibiu a fostului președinte al României, Klaus Iohannis, potrivit unor informații din presă.

Vestea vine la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați de Agenția Națională de Administrare Fiscală să elibereze imobilul și să plătească un milion de euro.

A pierdut casa după ce justiția a anulat certificatul de moștenitor

Fostul șef de stat a pierdut oficial casa după ce justiția a anulat certificatul de moștenitor pe baza căruia imobilul din Sibiu a fost dobândit de femeia de la care Iohannis a achiziționat-o.

Potrivit unor surse, miercuri, 2 octombrie 2025, Klaus Iohannis a fost pus în situația jenantă de a se trezi pe cap cu inspectorii ANAF care i-au solicitat să predea cheile imobilului din strada Nicolae Bălcescu.

Autoritățile fiscale au considerat că fostul președinte refuză să predea casa, după ce acesta nu a dat curs notificărilor prin care i se cerea să cedeze cheile.

Klaus Iohannis nu scapă, însă, de probleme. Fostul președinte trebuie să mai achite aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă reprezentând contravaloarea lipsei de folosință în perioada 1999 – 2015 (plus dobânzi și penalități). În această perioadă, casa lui Iohannis a fost închiriată către o bancă.

 

Citeste in continuare

Evenimente

ȘEFUL ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI LE DĂ CEA MAI PROASTĂ VESTE BUCUREȘTENILOR: ”LA IARNĂ, NE VOM ÎNCĂLZI DIN MILA DOMNULUI!” NICUȘOR DAN, ACUZAT CĂ A LĂSAT ÎN URMĂ UN DEZASTRU

Publicat

pe

Capitala ar putea intra în colaps energetic la iarnă. Sunt acuzații extrem de grave la adresa lui Nicușor Dan, după 5 ani de mandat ca primar al Capitalei, timp în care sistemul de termoficare nu ar fi fost modernizat, iar țevile ar putea ceda în orice moment. Bucureștenii riscă să rămână în această iarnă fără căldură în locuințe, a declarat în exclusivitate, la Realitatea Plus, Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România și fost director al RADET, în prezent Termoenergetica.

Radu Opaina trage un semnal de alarmă dur privind starea sistemului de termoficare din București și marile orașe ale țării. Într-o declarație recentă, acesta a criticat lipsa de acțiune a autorităților locale și centrale, subliniind că „practic nu s-a făcut aproape nimic din ceea ce trebuia să se facă, astfel încât oamenii să nu mai aibă probleme cu apa caldă și căldura.”

Opaina: „Se va trăi la bloc din noroc, din mila Domnului”

Potrivit lui  Opiana, vara anului 2025 a adus un număr record de blocuri fără apă caldă în București, mai multe decât în anii precedenți. „Situația este dezastruoasă, se va trăi la bloc din noroc, din mila Domnului, să fie o iarnă blândă și să nu crape țevile în jurul blocului. Suntem la mila și la mâna politicului să primim căldură — este incredibil pentru anul 2025, dar adevărat.”

Președintele asociațiilor de localtari acuză sistemul politic care a gestionat administrațiile locale de incompetență și lipsă de viziune. „Dacă ne uităm peste tot în marile orașe, sistemele de termoficare ar trebui să fie noi: banii s-au cheltuit, dar apă caldă și căldură ioc. Am ajuns, cum se spune la români, să primim ceva și prost, și scump.”

Facturi în creștere, fără justificare

În plus, expertul atrage atenția asupra creșterii nejustificate a facturilor: „Facturile cresc fără justificare economică și reală, în funcție de consum, pentru că totul a fost lăsat la voia întâmplării, iar populația, ajunsă în al doisprezecelea ceas, nu prea are ce să facă.”

 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE