Evenimente
Consiliul Fiscal, estimare mai pesimistă decât Guvernul privind deficitul și contracția economiei
Consiliul Fiscal are o estimare mai pesimistă decât Guvernul în privința deficitului bugetar la finalul anului. Valoarea de 9,8% din PIB, avansată de CF, este cu 0,7 puncte procentuale peste cea luată în calcul de Ministerul Finanțelor pentru cea de-a treia rectofocare bugetară, adoptată luni.
În document se menţionează că valul doi al pandemiei întrerupe/încetineşte revenirea economiilor în trimestrul IV din acest an. În Uniunea Europeană se profilează o evoluţie în formă de W a economiilor din cauza unei probabile contracţii economice în trimestrul IV, după cum anticipează BCE şi CE. Se prognozează un declin al activităţii economice în UE de 7,4% în acest an, relatează Agerpres, citând din documentul publicat de Consiliul Fiscal.
„Scenariul macroeconomic revizuit al Guvernului ce prevede o contracție economică de 4,2%, deși mai adecvat în raport cu cel anterior (ce proiecta o contracție a PIB real de 3,8%), pare mai optimist în raport cu evoluția economiei și a pandemiei”, se spune în analiza Consiliul Fiscal, în Opinia publicată luni. Potrivit acesteia, pe intervalul între 4 și 6%, e mai probabil ca scăderea economică să fie mai între 5 și 6% .
Opinia Consiliului Fiscal cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020 poate fi consultată AICI
„Proiectul celei de-a treia rectificări bugetare majorează proiecţia de deficit bugetar pentru anul 2020 cu 0,5 pp din PIB, respectiv până la un nivel de 9,1%, în principal ca urmare a impactului nefavorabil şi de amploare asupra încasărilor bugetare al facilităţii de amânare la plată a obligaţiilor bugetare, a deteriorării cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior, precum şi a unor neajunsuri în construcţia bugetară. Pe partea de venituri bugetare, CF apreciază drept probabilă materializarea unui gol total de venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări plus alte venituri la nivelul anului 2020 (potrivit execuţiei cash) de aproximativ 6,5-7,5 miliarde de lei (circa 0,65%-0,75% din PIB). Acest gol provine, în opinia CF, pe de o parte din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligaţiile amânate la plată de agenţii economici, precum şi din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii benzilor de frecvenţă 5G să nu fie încasate în anul curent. În aceste condiţii, CF apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 potrivit metodologiei cash în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP. Trebuie menţionat faptul că acest gol de venituri identificat de CF la nivelul anului 2020 este recuperabil în anul următor sprijinind execuţia cash. Din perspectiva execuţiei potrivit metodologiei ESA, aceasta nu este influenţată de elementele identificate de CF care conduc la acest gol de venituri pentru anul în curs”, se mai spune în document.
Potrivit Consiliului Fiscal, dincolo de nivelul extrem de ridicat al deficitului bugetar pentru anul în curs, care va conduce la o majorare corespunzătoare a datoriei publice, poziţia finanţelor publice de la finele anului 2020 este importantă întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru anul 2021.
„Chiar dacă execuţia bugetară aferentă anului 2020 cuprinde şi unele elemente de tip one-off (evaluate de CF la circa 1,5-2% din PIB, din care 0,4 pp finanţate prin transferuri UE), respectiv măsurile destinate luptei cu efectele pandemiei COVID-19, o foarte mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală şi se va manifesta şi în viitor. Astfel, considerând măsurile de politică fiscală deja adoptate (majorarea pensiilor, salariilor, alocaţiilor pentru copii potrivit calendarului anunţat de Guvern) şi eliminând măsurile de tip one-off, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB. Mai mult, având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta şi în anul 2021, cel puţin o parte din măsurile one-off vor fi probabil menţinute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 şi mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB„, se mai arată în document.
Consiliul Fiscal menţionează că ultimii ani au consemnat o creştere puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială ca procent în PIB şi venituri fiscale. Această evoluţie se reflectă şi în creşterea puternică a deficitului structural al bugetului public.
În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situaţie nu este sustenabilă în sine şi cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesităţii corecţiei macroeconomice şi bugetare, consideră reprezentanţii Consiliului.
„În acest context, caracterizat de niveluri foarte înalte ale deficitului bugetar, este obligatorie o corecţie care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar şi care să ancoreze aşteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare. O corecţie macroeconomică imaginată ca fiind ajutată printr-o scădere drastică a dobânzilor pe piaţă monetară din România, prin injecţii substanţiale de lichiditate de către BNR şi operaţii cu titluri de stat pe piaţa financiară internă, este contraproductivă; s-ar pierde încrederea în moneda naţională, inflaţia ar fi stimulată mult, ar fi un dezastru pentru stabilitatea financiară şi economică„, se spune în document.
Instituţia susţine că anunţarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală/bugetară ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei. Corecţia macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât şi venituri fiscale/bugetare în creştere.
„Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent şi echitabil; toţi cetăţenii şi firmele să plătească -să se elimine portiţe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca şi optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite. O absorbţie intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariţia Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2 miliarde euro) ar ajuta mult efortul de corecţie macroeconomică în următorii 3-4 ani”, se mai menţionează sursa citată.
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
-
Companiiacum 2 zilePop Up Spider: sistemul modular care redefinește flexibilitatea la stand
-
Imobiliareacum o ziLocuințele riscă să devină un lux în România: piața imobiliară intră într-o zonă de accesibilitate critică
-
acum o ziProfituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major
-
Uncategorizedacum 18 oreSamsung anunță o premieră mondială: o inovație care permite anticiparea episoadelor de leșin cu ajutorul Galaxy Watch