Regia care administrează rețeaua de metrou din Capitală n-a fost ocolită în ultimii ani de scandaluri. Una dintre controverse a fost legată de cele 16 trenuri pe care Metrorex a plătit 100 de milioane de euro. În 2014, compania a descoperit cu surprindere că vagoanele nu încap în galerii. În 8 dintre stații, peronul era mai lat cu 5 centimetri, astfel că angajații s-au văzut nevoiți să taie din peroane. Nu înainte de a pasa responsabilitatea pe…comuniști, care ar fi construit după ureche, deși până la acel moment nu existaseră astfel de probleme.

Metrorex cere, an de an, tot mai multe subvenții de stat. Ceea ce a declanșat și ultimul scandal dintre ministrul Transporturilor Cătălin Drulă și sindicaliști. Liderul Ion Rădoi este cel care conduce sindicatul de la metrou de circa 20 de ani, timp în care a câștigat de fiecare dată în fața miniștrilor Transporturilor care au încercat să reducă din pierderile Metrorex și să tempereze ritmul amețitor în care au crescut salariile angajaților.

Luna această, ministrul Transporturilor a trimis Corpul de Control pentru a face verificări amănunțite privind veniturile Metrorex și pentru a afla detalii despre înțelegerea companiei cu firma care administrează spațiile comerciale și de publicitate de la metrou, firmă care aparține sindicatului de la Metrorex. Concluziile preliminare ale controlului arată că 10 din cei 15 membri ai comisiei care a negociat creşterile de salarii făceau parte din sindicat.

Totodată, Cătălin Drulă acuză creşteri uriaşe ale veniturilor angajaţilor Metrorex în plină pandemie. Salariile celor circa 5.500 de angajați din Metrorex au crescut de la 1 noiembrie cu 18%, deși, din cauza pandemiei, numărul de călători și încasările au scăzut. Nemulţumiţi de criticile ministrului, sindicaliști au ieșit în stradă. Sunt obișnuiți. De-a lungul timpului au avut zeci de greve generale sau de avertisment. În 2009, peste 1.000 de angajați de la Metrorex, din totalul de 4.250 nu au lucrat în intervalul orar 04.00-16.00, ca urmare a grevei generale pe termen nelimitat. Ceea ce a stârnit la acel moment chiar nemulțumirea președintelui Traian Băsescu. Acesta a declarat că speră ca instanța să suspende greva de la metrou, pe motiv că este instrumentată politic de fostul senator PSD Ion Rădoi, liderul Uniunii Sindicatelor Libere Metrou.

Cu datorii de aproape 200 milioane de lei la bugetul de stat și la furnizori, tot mai multe voci se întreabă de ce metroul nu trece de la ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei. Despre acest transfer se discută de ani buni. Primar la acea vreme, Gabriela Firea a cerut, de mai multe ori, ca metroul să fie mutat din subordinea Ministerului Transporturilor în administrarea Primăriei Capitalei. Fără rezultat însă.

Despre această posibilitate a vorbit și fostul premier Victor Ponta. În 2014 anunța că întocmirea documentației pentru trecerea metroului București la Primăria Generală se află în fază finală. El dădea asigurări că transferul se va realiza în acel an. La 7 ani distanță varianta e iarăși în atenția autorităților. Actualul ministru al transporturilor a spus recent că Metrorex ar putea ajunge să fie administrat de municipalitate doar dacă primarul general, Nicușor Dan, vrea să preia și subvenția ce este necesară operării. Totuși, demnitarul a subliniat că bugetul Capitalei nu ar face față momentan la o asemenea schimbare.

În timp, mutarea s-a lovit și de amenințările liderului sindical Ion Rădoi. În 2019, acesta atrăgea atenția că paralizează Bucureştiul dacă metroul trece în pripă în subordinea municipalităţii. Surse din cadrul Ministerului Transporturilor au explicat atunci că miza protestelor ar fi de fapt afacerile din subteran, adică spațiile comerciale închiriate care aduc milioane de lei în contul sindicaliştilor de la metrou.

Pentru acest an compania care înregistrează pierderi uriașe cere o subvenție de la guvern de circa un miliard de lei, adică circa 17% din bugetul Ministerului Transporturilor.

Nici dosarele de corupție nu au ocolit Metrorex. Anul trecut, fostul secretar de stat Valentin Răducu Preda din Ministerul Transporturilor a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, după ce i-ar fi cerut 750.000 de euro reprezentantului companiei care executa lucrările de extindere a reţelei de metrou pe tronsonul Parc Bazilescu – Străulești. Banii ar fi fost ceruţi prin intermediul unui fost consilier al ministrului Transporturilor, care a încheiat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor.

Iar în decembrie 2015, procurorii anti-corupție au trimis în judecată un membru al comisiei de licitație din Metrorex pentru că ar fi transmis informații confidențiale astfel încât licitația pentru trenurile destinate liniei M5 să fie adjudecată de o firmă. Licitația a fost însă blocată, după ce DNA a deschis un dosar penal în cauză. „Dacă nu avem trenuri, nu știu când putem circula pe Magistrala 5 spre Drumul Taberei”, declara, la acel moment, ministrul de resort. Licitaţia câştigată de spaniolii de la CAF, aflată în vizorul procurorilor anticorupţie, a fost contestată la acel moment de două companii Alstom şi Astra.

Licitaţia a avut o valoare estimată de aproximativ 440 milioane euro, cu TVA, şi viza achiziţia a minimum 43 şi maximum 51 de trenuri pentru Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, printr-un acord-cadru cu până la patru contracte subsecvente.

La sfârșitul aceluiași an, pământul s-a surpat în zona Eroilor, iar locatarii din zonă au fost evacuați, ceea ce a provocat, automat, noi întârzieri la metroul din Drumul Taberei.

Dosarul de corupție s-a lăsat și cu o demisie de răsunet. Directorul în mandatul căruia s-a organizat această licitație a demisionat la scurt timp după incident. Aurel Radu a plecat din fruntea companiei după ce a fost acuzat că a plătit sume colosale pentru achiziţia unor garnituri de tren. Surse din Metrorex au dezvăluit atunci că au fost controlate și sigilate mai multe birouri din sediul companiei din Palatul CFR.

Considerat unul dintre cei mai controversați directori ai Metrorex, milionarul și-ar fi ținut CV-ul la secret după ce a fost numit în vârful companiei, în noiembrie 2012. Asta, în urma unui concurs la care o parte din cei înscriși nu au mai fost chemați, scrie Evenimentul Zilei.

Aurel Radu a mai fost şef peste cantinele sociale din sectorul 1 şi director la cadastru, în cadrul RA-APPS.

De aici, în doar 2 luni, el a ajuns şef peste metrouri, şi a devenit unul dintre cei mai bine plătiţi bugetari din România, asta în timp ce compania înregistra pierderi de zeci de milioane. Ciudat este şi modul în care a fost promovat, în condiţiile în care este nevoie de o vechime de 12 ani pentru a ajunge într-o astfel de funcţie. Aurel Radu deține terenuri de lux în Capitală, imobile și bijuterii de sute de mii de euro.