Evenimente
După a doua zi de proteste fizice, ministrul convoacă organizația sindicală – Ziarul Incisiv de Prahova
Nici eu nici el nu am vazut motivarea pentru cel care, ca exponent al ,,tinerei magistraturi”, s-a erijat in aparator al justitiei subordonate SRI-ului, prin protocoale. Desigur, Danilet va ataca decizia. Voi urmari cazul. Dar, indiferent care ar fi solutia pe care ICCJ o va pronunta, cum ar fi sa fie exclus din magistratura si de ICCJ, de niste judecatori fix ca Danilet care, dupa ce se vor pronunta pentru excludere, vor zice pe facebook, fix ca Danilet: ,,Nu-i asa Danilet ca te oftici ca intai sa apara solutia si apoi sa vina motivarea? Nu ne intrebati ce se intampla cand la motivare ne dam seama ca am gresit solutia”. Chiar așa, Cristi Danilet, crezi ca motivarea pentru excludere ii va face pe cei care te exclud sa isi dea seama ca tu nu trebuia sa nu mai fi judecator pentru ca ai postat bazaconii, ci pur si simplu, pentru ca ai intrat oarecum prin efractie in arhiva SIPA unde ai vazut si incorporat informatii despre judecatorii si procurorii șantajabili? Chiar așa, il mai tineti minte de vizitatorul arhivei SIPA, Cristi Danilet si pe prietenul lui, Augustin Lazar – fostul bici al Securitatii din inchisoarea de a Aiud? Daca nu, aduceti-va aminte, conchide analistul economic Radu Teodor Soviani).!
„M-am întrebat de multe ori ce îi poate lega pe indivizi din ,,tânara magistratură” – gen Cristi Danileț, de vechi colaboratori ai serviciilor de informații, gen Augustin Lazăr. La o analiză sumară nu am găsit decât o legătură: arhiva SIPA. Iată de ce:
- ,,Tânăra magistratură”. Judecătorul Cristi Dănileț este cel care le-a spus consilierilor politici de la ambasada americană în martie 2009 că a avut acces la datele din arhiva SIPA, conform wikileaks.
,,El a vazut dosare ale judecătorilor contineau detalii despre relații sexuale ilicite ale judecătorilor și procurorilor și chiar dovezi medicale privind avorturile făcute de femei judecător.” relatează într-o cablogramă consilierii politici ai ambasadei SUA.
În ce condiții a văzut Cristi Danileț aceste dosare din arhiva SIPA?
A fost clasat autodenunțul lui Dănileț la DIICOT (Parchet subordonat ierarhic lui Augustin Lazăr) privind prezența sa în arhiva SIPA. O șmecherie demnă de fostul grup operativ central SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justitiei. Cine să atace această soluție de clasare? Petentul? Și întrucât Cristi Dănileț nu a atacat soluția de clasare la auto-denunțul său, a rămas definitivă.
Definitivă este însă și concluzia Comisiei Parlamentare privind arhiva SIPA: ,,ar fi putut fi folosite pentru identificarea unor documente cu care, spre exemplu, să șantajeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau”.
2. ,,Vechii colaboratori”. Fără dubiu, acest Augustin Lazăr, procuror general al României, a fost șef al grupului operativ central în baza protocolului din 1998 dintre SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justitiei. Cu alte cuvinte, colaborator notoriu al serviciilor de informatii, fiind cunoscut că este interzisă prin lege, sub orice forma, colaborarea magistratilor, fie ei judecatori sau procurori, cu serviciile de informatii.
Augustin Lazar nu numai că a colaborat, dar, potrivit protocolului,ducea la îndeplinire și planul de măsuri al grupului operativ central care identifica drept persoane în atenție și: ,,procurori, judecători, grefieri, ori alți funcționari din domeniu l justiției implicați în înfăptuirea actului de justițe” (punctul 3 al planului de măsuri pus în operă de Augustin Lazăr).
Prin urmare, nu este exclus ca informații despre avorturi și aventuri sexuale ale procurorilor și judecătorilor văzute de Cristi Dănileț și despre care se plângea Dănileț ambasadei americane că pot fi instrument de șantaj (și erau și sunt), să fi fost colectate/strânse/valorificate/știute sau chiar inventate (legendat) chiar de către fostul șef al grupului operativ central SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, acest Augustin Lazăr.
Rețineți, Danileț le spunea consilierilor politici americani că ,,dosarele anterioare anului 2001 au fost distruse, dar la ministerul justiției, există, în două camere, dosarele din perioada 2001-2005”. Eu nu cred că au fost distruse dosarele anterioare anului 2001, ci au fost sustrase, la scutul protocolului SRI-SIE-SIPA-MJ tocmai pentru a funcționa ca instrumente de șantaj,
Admițând posibilitatea că pot greși, eu nu văd vreo legătura mai puternică între Cristi Dănileț și Augustin Lazăr decât arhiva SIPA, arhivă cunoscută de amândoi, instrument de șantaj al judecătorilor, procurorilor, avocaților, grefierilor, pe scurt, obiectul metehnelor fostei securități care activează acum sub paravanul ,,stat de drept”. Am detaliat CINE e deranjat de desecretizare arhivei SIPA, aici:
Cristi Dănileț (care nu apare ca vizitator dar care a văzut dosare) a făcut parte din comisiile care au ,,vizitat/lecturat” arhiva SIPA alături de un alt personaj drag fostului șef al grupului operativ central din perioada în care îndeplinea această funcție, procurorul Doru Dobocan, care s-a cerut la pensie în noiembrie 2018.
Revin la întâlnirea de la Cluj de la finalul săptămânii trecute dintre cunoscătorul arhivei SIPA (interesat în principal de ,,cine cu cine” si cine face avort) – l-am numit pe Cristi Dănileț și fostul șef al grupului operativ central, Augustin Lazăr. Probabil că tocmai arhiva SIPA a fost SCOPUL întâlnirii, în contextul declarării neconstituționale a protocoalelor ticăloase dintre SRI și instituții din justiție și ale problemelor în justiție pe care începe să le aibă Augustin Lazăr, care nu știe încă dacă e persoană fizică sau procuror general.
Intuiesc că acesta a fost scopul real întrucât, în cadrul întâlnirii, nu a fost deloc dezbătută public de cunoscătorul arhive SIPA, Cristi Danileț, cu fostul șef al grupului operativ central, Augustin Lazăr, neconstituționalitatea protocoalelor, de stricită actualitate după decizia CCR, dintre care pe unul se afla chiar semnătura lui Augustin Lazăr, decizie care l-a făcut pe Lăzăr să îl lase nervii:
Vizionând înregistrarea întâlnirii dintre Dănileț și Lazăr, nu am putut să nu remarc ipocriza lui Cristi Danileț, care se adresa audienței: ,,ajutați-ne să propovăduim cuvântul LEGE”. Cum domnul Dănileț? Tocmai tu, care ai adunat ,,tânara magistratură” pe scările Curții de Apel București pentru a îl susține și apăra de lustrație pe fostul șef al grupului operativ central în baza protocolului SRI-SIE-SIPA-MJ?
,,Cer copiilor să își imagineze o zi fără reguli, în care totul e permis”, mai amintea Danileț cum face el educație juridică copiilor. Este simplu domnu’ Dănileț de imaginat. Ar putea fi sub titlul ,,O zi cu Cristi Dănileț în arhiva SIPA” sau ,,O zi obișnuită din justiția română, sub protocol cu SRI”.
,,În fața legii toți trebuie să răspundem. Și eu ca judecător răspund, și procurorul general al României răspunde, și ministrul justiției trebuie să răspundă – deocamdată el pare deasupra legii”, mai rostea Danileț.
Cu siguranță domnul Dănileț, în fața legii, vei răspunde pentru modul în care ai accesat și sau valorificat informații din arhiva SIPA. Cu siguranță și Augustin Lazăr, fost șef al grupului operativ central, va răspunde. Doar că matale domnu’ Dănileț pari mai degrabă apărătorul principiului ,,cunoaște legea ca să știi cum să o încalci”. La scutul protocoalelor, unde SRI fără facea legea.
Cum răspunzi tu nea Danileț care te dai rotund la justițiabili în felul ăsta?
,,Nu-i așa că vă ofticați ca mai întâi să apară soluția, apoi să vină motivarea? Nu vi se pare și vouă ce e ilogic? Ei, bine, să nu vă mirați: de când știu eu justiția asta, cu toate reformele făcute, tot astfel stau lucrurile, adică întâi pronunțăm public soluția, apoi o motivăm. Ei, nu ne întrebați ce se întâmplă când la motivare ne dăm seama că am greșit soluția”, scria Danileț pe facebook.
Din punctul meu de vedere, Danileț portretizează un judecător de protocol. Un astfel de judecător la care Danileț face referire (plural ,,ne dăm seama” – deci și el se include) înclin să cred că nu este profilul unui judecător incompetent, ci al unui judecător de protocol, genul de om care nu greșește în raport de justițiabil, ci față de plicul galben în care se află soluția.
Este cunoscut justițiabililor că judecătorii pot amâna pronunțarea publică, pentru a nu avea dubii în privința soluției. Ce altceva decât soluțiile din plicurile galbene să îi facă pe judecătorii de civil să realizeze, și în condițiile amânării pronunțării, că au greșit soluția? Au greșit în raport cu soluția din plicul galben? Sau, au dat soluția din plicul galben, și nu au cum să o motiveze legal?
Am mai văzut faza cu greșitul în civil, la o altă judecătoare într-un interviu, mai nou vedetă TV, soție de ofițer dintr-un serviciu de informații care își ascunde această calitate: ,,Eu mă raportez și la ce se întâmplă la mine în comercial. Eu dacă am greșit într-o soluție, Curtea de Apel vine și o schimbă în calea de atac. Dacă mi-a schimbat această soluție, că am greșit și asta mă face să mă întreb, unde am greșit. Am greșit cu privire la modul de analizare a probelor? Dacă da, de ce am ajuns să greșesc? Am greșit cu privire la modul de analizare a probelor? Ce s-a întâmplat? E vorba de oboseală, e vorba de suprasolicitare neuro-psihică sau pur și simplu superficialitate?”.
Ticăloasă această șaradă a unui judecător de Tribunal care inclusiv el are de judecat cauze definitive, venite de la judecătorii de sector spre exemplu, unde soluția definitivă se dă la Tribunal. Ce se întâmplă dacă doamna judecător dă o soluție definitivă, GREȘITĂ, cu sau fără plic galben? Să înghită justițiabilul că a fost obosită, suprasolicitată neuro-psihic sau superficială? Pe banii lui? Pe dreptatea lui? Pe resursele lui?
Și cum e posibil, altfel decât pe plic galben sau prin legături izvorâte din arhiva SIPA, ca toți trei judecători ai unui complet să fie superficiali, suprasolicitati neuropsihic, sau obosiți?
Acum înțeleg de ce Danileții sau judecători de protocol de genul celor care s-au adunat pe scările Curții de Apel București fac scut pentru a îl apăra de lustrație pe Augustin Lazăr. Pentru ei, răspunderea magistraților sună ca dracu’. Lor de convine să răspundă în fața legii LOR atâta timp cât șeful Parchetului LOR este colaborator al SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, și în instanțele LOR. În fața JUSTIȚIEI LOR. De Protocol.
Desigur, există și posibilitatea ca Danileț și Lazăr să fi vorbit la Cluj și despre altceva decât despre arhiva SIPA.
Cu siguranță nu au vorbit însă despre modul în care fostul șef al grupului operativ central SRI-SIE-SIPA, Augustin Lazăr, ca semnatar de protocol în 2016 a evacuat prin uretră fix pe Constituția României pe care a jurat să o apere, lichidul secretat de proprii nefroni. Și care e încă în funcție, dar în curs de lustrare. O atitudine similară cu a judecătorului Cristi Danileț care ne dă aceiași senzația (invitându-l să nu îl întrebăm: ,,Nu ne întrebați ce se întâmplă când la motivare ne dăm seama că am greșit soluția”). Tot prin uretră și tot lichid produs de nefroni, fix pe justițiabil. So Justițiabili.
Chiar, nea Danileț, te întreb public: Ce se întâmplă când îți dai seama la motivare că ai greșit soluția? Și față de cine ai greșit soluția?” (Cerasela N.).
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
