Connect with us

Stiri economice

Probleme mari pentru cloud-ul guvernamental: DNA, Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală, ONRC și alte instituții refuză acest sistem

Publicat

pe

​Peste 20 de instituții publice, din care unele furnizează un număr foarte mare de servicii publice electronice, nu se grăbesc să-și mute sistemele IT în cloud-ul guvernamental. Mai mult, 6 dintre acestea, printre care DNA, Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă și Registrul Comerțului (ONRC) au transmis că refuză să utilizeze acest sistem. Informațiile apar într-un memorandum care se va discuta joi la Guvern.

Servicii de cloudFoto: Dreamstime.com

Cloud-ul guvernamental, infrastructura IT finanțată cu 375 milioane de euro din PNRR, care ar trebui să găzduiască sistemele IT ale instituțiilor publice și să îmbunătățească interacțiunea cetățenilor cu statul, necesită o dimensionare a infrastructurii IT (hardware și software).

Un Memorandum care va fi discutat joi în ședința de Guvern arată că autoritățile au probleme cu zeci de instituții publice care ezită să își migreze sistemele IT în viitorul cloud guvernamental.

Câte instituții publice au răspuns întrebărilor formulate de SRI, STS și ADR

Mai exact, specialiști din Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) au construit un chestionar cu întrebări pe care ADR l-a transmis în data de 14 februarie 2022 către 108 autorități și instituții publice din România, asigurându-se că acestea au primit chestionarul și au desemnat și responsabili care să se ocupe de răspunsuri.

Doar că în aproximativ două săptămâni, chestionarele au fost completate cu date doar de către 83 de instituții și autorități.

  • „Restul instituțiilor fie au răspuns că nu doresc să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, fie nu au răspuns solicitării, fie nu au completat chestionarul până la final.”, se arată în Memorandum.

6 instituții publice refuză să intre în cloud. Și MAI și 7 structuri din subordine vor să aibă discuții pe tema utilizării acestei infrastructuri IT

În memorandum se precizează că în urma analizei datelor primite prin intermediul formularelor, din perspectiva instituțiilor și autorităților care au completat au rezultat următoarele:

  • – 6 instituții nu au completat, însă și-au motivat decizia în scris;
  • – Ministerul Afacerilor Interne (denumit în continuare MAI) dorește purtarea unei discuții prealabile pe tema utilizării infrastructurii de Cloud Guvernamental;
  • – 5 instituții au refuzat să completeze și au motivat decizia verbal;
  • – 4 instituții au manifestat disponibilitate, însă au completat date de test sau nu au completat.

Cele 6 instituții care au trimis notificare către ADR prin care au comunicat că nu vor completa chestionarul deoarece nu consideră necesară sau posibilă utilizarea infrastructurii Cloud-ului Guvernamental pentru serviciile informatice administrate sunt:

  • 1. Agenția de Credite și Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educației);
  • 2. Autoritatea Electorală Permanentă;
  • 3. Curtea Constituțională;
  • 4. Direcția Națională Anticorupție;
  • 5. Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC;
  • 6. Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A.

MAI a transmis faptul că pentru sine și pentru următoarele instituții subordonate dorește purtarea unei discuții referitoare la utilizarea Cloud-ului Guvernamental:

  • 1. Arhivele Naționale (MAI);
  • 2. Direcția pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (MAI);
  • 3. Direcția Generală Pașapoarte (MAI);
  • 4. Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI);
  • 5. Poliția de Frontieră Română (MAI);
  • 6. Poliția Română (MAI);
  • 7. Inspectoratul General pentru Imigrări (MAI).

Cele 5 instituții care au comunicat verbal, prin reprezentanții tehnici către echipele de suport în completarea formularelor, faptul că nu vor completa chestionarul sunt următoarele:

  • 1. Academia Română;
  • 2. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
  • 3. Consiliul Superior al Magistraturii;
  • 4. Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică;
  • 5. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Un număr de 4 instituții, prin reprezentanții tehnici, au comunicat cu echipele de suport în completarea formularelor. Ulterior, aceste instituții fie au transmis doar date de test, fie nu au furnizat informații referitoare la sistemele informatice:

  • 1. Ministerul Economiei;
  • 2. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; (obs – ANPIS, ANOFM, CNPP si ITM au completat);
  • 3. Ministerul Afacerilor Externe;
  • 4. Ministerul Familie, Tineretului și Egalității de Șanse.

„Având în vedere faptul că o parte dintre cele 22 de instituții mai sus amintite au în atribuții furnizarea unui număr mare de servicii publice electronice de tip e-guvernare, ținând cont de dimensiunile actuale ale sistemelor informatice deținute, este recomandată utilizarea infrastructurii reziliente de Cloud Guvernamental pentru serviciile menționate.

Pentru realizarea demersului de furnizare a serviciilor publice electronice de tip e-guvernare într-o manieră rezilientă securizată, printr-un demers unitar consistent, este necesar sprijinul instituțiilor mai sus menționate în furnizarea informațiilor necesare dimensionării corespunzătoare a infrastructurii de Cloud Guvernamental. Obținerea și centralizarea acestor informații are ca scop dotarea cu echipamente și licențe necesare funcționării optime a serviciilor.”, se precizează în document.

Drept urmare, pentru obținerea acestor informații, prin acest Memorandum se propune ca ADR să retransmită către cele 23 de instituții o nouă solicitare de completare a chestionarelor, până la data de 22 aprilie 2022.

Șeful AEP, pentru Libertatea: Nu considerăm normal ca STS și SRI să aibă acces la toate datele și documentele în vederea alegerilor

Criticile la adresa implicării SRI în proiectul cloudului guvernamental nu vin doar din partea societății civile, ci și de la instituții ale statului. Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) avertizează că, în forma actuală, proiectul este un risc pentru drepturile celor 18,85 de milioane de alegători români și pentru securitatea datelor lor, conform unui document intrat în posesia Libertatea.

Prin acest document, datat 25 martie și trimis către Ministerul Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritatea propune eliminarea AEP din lista instituțiilor care vor trebui să folosească cloud-ul guvernamental.

„Noi nu considerăm normal ca STS și SRI să aibă acces la toate datele și documentele pe care Autoritatea Electorală Permanentă le pregătește în vederea alegerilor. Este în primul rând o problemă de imagine, nu are sens să lăsăm să planeze suspiciunea că o unitate militară, oricare ar fi aceea, are acces la astfel de documente.”, a declarat Constantin Mitulețu-Buică, șeful AEP pentru Libertatea.

Pe de altă parte, șeful AEP spune că autoritatea colaborează deja cu STS la pregătirea și securizarea alegerilor.

„În momentul de față exportăm datele în serverele de la STS, unele servere se află chiar aici, la noi. Am colaborat foarte bine cu STS. Dacă această ordonanță va rămâne în actuala formulă, iar, de exemplu, SRI poate avea acces la datele autorității, se ridică o problemă de percepție publică. De ce trebuie implicată o unitate militară?”, a mai spus pentru Libertatea șeful AEP.

Ce caută SRI în cloud-ul guvernamental?

Serviciul Român de Informații (SRI) susține că nu va avea acces la datele stocate în viitorul cloud guvernamental. Totuși SRI va putea monitoriza și căuta în traficul de internet al angajaților după adrese IP sau de email, nume de utilizator și conturi asociate cu diverse platforme etc. Asta face așa numitul proiect Țițeica, gestionat de SRI din 2015, prin care peste 60 de instituții publice sunt apărate cibernetic și care va mai primi 100 milioane euro din PNRR.

Proiectul Țițeica: Ce face SRI în acest proiect care acoperă peste 60 de instituții

În plin scandal legat de posibilul pericol al asigurării securității cibernetice a viitorului cloud guvernamental de către SRI, Ministerul Digitalizării, condus de Marcel Boloș, a venit în 25 martie cu un set de precizări menite să liniștească opinia publică în privința faptului că SRI nu va avea acces la datele de conținut.

  • „Echipamentele care vor fi instalate pentru asigurarea securității cibernetice nu permit vizualizarea și accesarea datelor existente în Cloud-ul guvernamental. Acestea generează alerte de securitate cibernetică, în scopul detectării și prevenirii materializării unor atacuri.
  • Asigurarea securității cibernetice a Cloud-ului guvernamental este o continuare naturală a proiectului Țițeica – „Sistemul național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic”, operaționalizat în anul 2015 și actualizat în 2021, prin care este asigurată securitatea cibernetică a 61 de instituții publice.
  • Ținând cont de faptul că proiectul de Cloud guvernamental va reprezenta o infrastructură cu valențe critice, afectarea acestuia inclusiv prin atacuri cibernetice poate avea un impact major asupra securității naționale.”, se arată în precizările Ministerului.

Acestea sunt aproape identice cu cele furnizate în aceeași zi de SRI, prin Centrul Național Cyberint (CNC), către ZF.

Bogdan Manolea: E imposibil să faci securitate informatică a traficului fără acces la aceste date

Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), care este jurist specializat în legislația internetului, a ținut să evidențieze că nici atenționarea asociației sale cu privire la posibilul pericol legat de SRI nu a vizat accesul la datele de conținut.

  • SRI vorbește de datele de conținut. Teoretic, se poate să asigure securitatea fără acces la date de conținut, dar nimeni nu știe exact ce protejează și cum o face.
  • Dar noi am vorbit de faptul că SRI va avea acces la datele de trafic – e imposibil să faci securitate informatică a traficului fără acces la aceste date. Practic orice date legate de acces la o pagină web sau o aplicație – IP, MAC, pagini vizitate, interacțiuni etc..Și acestea sunt date personale.
  • Nici Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) nu e perfect, dar măcar scopul legal al acestuia este securizarea informațiilor pe când la SRI e colectarea informațiilor. Astea sunt scopuri divergente.
  • Problema nu e că monitorizezi traficul, ci ce faci cu monitorizarea dincolo de asigurarea securității.”, a declarat pentru HotNews.ro juristul Bogdan Manolea.

HotNews.ro a solicitat puncte de vedere la Ministerul Digitalizării, SRI și STS atât cu privire la legislația în baza căreia SRI are atribuții în zona de securitate cibernetică (dincolo de decizia CSAT), cât și detalii despre instituțiile prezente în proiectul Țițeica și cele care ar mai urma să fie acoperite de acest proiect. Vom reveni cu răspunsuri imediat ce le vom primi.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

IOHANNIS, EXECUTAT SILIT DE ANAF. INSPECTORII I-AU LUAT CHEILE CASEI DIN CENTRUL SIBIULUI

Publicat

pe

Fostul președinte Klaus Iohannis a fost executat sili de către cei de la ANAF Sibiu, după nenumăratele ori când acesta a refuzat dialogul cu Fiscul. Iohannis a fost obligat să predea cheile casei din centrul Sibiului pe care a ocupat-o nelegal din 1999 până în 2015.

Klaus Iohannis a fost obligat să predea cheile casei din centrul Sibiului pe care a ocupat-o nelegal din 1999 până în 2015.

Practic, ANAF l-a executat silit pe fostul președinte al României.

ANAF a executat silit casa din Sibiu a fostului președinte al României, Klaus Iohannis, potrivit unor informații din presă.

Vestea vine la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați de Agenția Națională de Administrare Fiscală să elibereze imobilul și să plătească un milion de euro.

A pierdut casa după ce justiția a anulat certificatul de moștenitor

Fostul șef de stat a pierdut oficial casa după ce justiția a anulat certificatul de moștenitor pe baza căruia imobilul din Sibiu a fost dobândit de femeia de la care Iohannis a achiziționat-o.

Potrivit unor surse, miercuri, 2 octombrie 2025, Klaus Iohannis a fost pus în situația jenantă de a se trezi pe cap cu inspectorii ANAF care i-au solicitat să predea cheile imobilului din strada Nicolae Bălcescu.

Autoritățile fiscale au considerat că fostul președinte refuză să predea casa, după ce acesta nu a dat curs notificărilor prin care i se cerea să cedeze cheile.

Klaus Iohannis nu scapă, însă, de probleme. Fostul președinte trebuie să mai achite aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă reprezentând contravaloarea lipsei de folosință în perioada 1999 – 2015 (plus dobânzi și penalități). În această perioadă, casa lui Iohannis a fost închiriată către o bancă.

 

Citeste in continuare

Evenimente

ȘEFUL ASOCIAȚIILOR DE PROPRIETARI LE DĂ CEA MAI PROASTĂ VESTE BUCUREȘTENILOR: ”LA IARNĂ, NE VOM ÎNCĂLZI DIN MILA DOMNULUI!” NICUȘOR DAN, ACUZAT CĂ A LĂSAT ÎN URMĂ UN DEZASTRU

Publicat

pe

Capitala ar putea intra în colaps energetic la iarnă. Sunt acuzații extrem de grave la adresa lui Nicușor Dan, după 5 ani de mandat ca primar al Capitalei, timp în care sistemul de termoficare nu ar fi fost modernizat, iar țevile ar putea ceda în orice moment. Bucureștenii riscă să rămână în această iarnă fără căldură în locuințe, a declarat în exclusivitate, la Realitatea Plus, Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România și fost director al RADET, în prezent Termoenergetica.

Radu Opaina trage un semnal de alarmă dur privind starea sistemului de termoficare din București și marile orașe ale țării. Într-o declarație recentă, acesta a criticat lipsa de acțiune a autorităților locale și centrale, subliniind că „practic nu s-a făcut aproape nimic din ceea ce trebuia să se facă, astfel încât oamenii să nu mai aibă probleme cu apa caldă și căldura.”

Opaina: „Se va trăi la bloc din noroc, din mila Domnului”

Potrivit lui  Opiana, vara anului 2025 a adus un număr record de blocuri fără apă caldă în București, mai multe decât în anii precedenți. „Situația este dezastruoasă, se va trăi la bloc din noroc, din mila Domnului, să fie o iarnă blândă și să nu crape țevile în jurul blocului. Suntem la mila și la mâna politicului să primim căldură — este incredibil pentru anul 2025, dar adevărat.”

Președintele asociațiilor de localtari acuză sistemul politic care a gestionat administrațiile locale de incompetență și lipsă de viziune. „Dacă ne uităm peste tot în marile orașe, sistemele de termoficare ar trebui să fie noi: banii s-au cheltuit, dar apă caldă și căldură ioc. Am ajuns, cum se spune la români, să primim ceva și prost, și scump.”

Facturi în creștere, fără justificare

În plus, expertul atrage atenția asupra creșterii nejustificate a facturilor: „Facturile cresc fără justificare economică și reală, în funcție de consum, pentru că totul a fost lăsat la voia întâmplării, iar populația, ajunsă în al doisprezecelea ceas, nu prea are ce să facă.”

 

Citeste in continuare

Evenimente

Bolojan ar vrea listarea pe bursă a CEC și Aeroporturi București

Publicat

pe

Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri despre o posibilă listare pe bursă a unor pachete minoritare ale unor companii de stat precum CEC sau Compania Națională Aeroporturi București.

“Un element important este cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România.

Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni”, a declarat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă organizată la 100 de zile de la preluarea guvernării.

Șeful Executivului a explicat că o astfel de listare oferă “o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune”.

“E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”, a adăugat Ilie Bolojan. 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE