Connect with us

Stiri economice

Directorii generali ai mai multor companii europene mari anticipează o recesiune semnificativă în Europa

Publicat

pe

Directorii generali ai mai multor companii europene mari au declarat anticipează o recesiune semnificativă în Europa, continentul fiind deosebit de vulnerabil la consecinţele războiului Rusia-Ucraina, la sancţiunile economice asociate şi la preocupările legate de aprovizionarea cu energie, în ultimele săptămâni economiştii retrogradând previziunile de creştere pentru zona euro, potrivit News.ro care citează CNBC.

Herbert DiessFoto: Volkswagen

Zona euro se confruntă concomitent cu şocuri economice din cauza războiului din Ucraina şi o creştere a preţurilor alimentelor şi energiei, exacerbată de conflict, împreună cu un şoc de aprovizionare care decurge din politica Chinei de zero Covid. Acest lucru a generat îngrijorări cu privire la ”stagflaţie”, care reprezintă un mediu de creştere economică scăzută şi de inflaţie ridicată, şi la eventuala recesiune.

”Cu siguranţă, vedem o mare recesiune în curs de dezvoltare, dar asta este exact ceea ce vedem, este în devenire. Există încă o cerere majoră din cauza crizei Covid pe care tocmai suntem pe cale să o părăsim”, a declarat Stefan Hartung, CEO al gigantului german de inginerie şi tehnologie Bosch.

El a mai spus că pandemia ”este încă acolo şi vedeţi că ne loveşte puternic în China, dar vedeţi că în multe zone ale lumii cererea consumatorilor a crescut în unele zone”.

Hartung a remarcat cererea persistentă a consumatorilor pentru aparate de uz casnic, scule electrice şi vehicule, dar a sugerat că aceasta se va disipa.

”Asta înseamnă că pentru o anumită perioadă de timp această cerere va fi în continuare acolo, chiar dacă vedem creşterea dobânzii şi vedem creşterea preţurilor, dar, la un moment dat, nu va fi doar o criză de ofertă, va fi fi, de asemenea, o criză a cererii şi, cu siguranţă, suntem într-o recesiune profundă”, a adăugat el.

Inflaţia din zona euro a atins un nivel record de 7,5% în martie

Până acum, Banca Centrală Europeană (BCE) a rămas mai conciliantă decât alte bănci centrale, cum ar fi Banca Angliei şi Rezerva Federală (Fed) a SUA, care au început deja să majoreze ratele dobânzilor în încercarea de a controla inflaţia.

Cu toate acestea, BCE se aşteaptă acum să încheie achiziţiile nete de active în cadrul APP (programul de achiziţie de active) în trimestrul al treilea, după care va începe înăsprirea politicii monetare, în funcţie de perspectivele economice.

Economistul-şef de la Berenberg, Holger Schmieding, a declarat într-o notă devineri că riscurile pe termen scurt pentru economiei sunt de scădere în Europa.

”Înrăutăţirea restricţiilor din China şi cheltuielile prudente ale consumatorilor ca reacţie la preţurile ridicate ale energiei şi alimentelor ar putea cauza cu uşurinţă o contracţie temporară a PIB-ului zonei euro în trimestrul II”, a spus Schmieding.

”Un embargo imediat asupra importurilor de gaze din Rusia (foarte puţin probabil) ar putea transforma asta într-o recesiune mai gravă.

Recesiunea, doar în cel mai negru scenariu

Dacă Fed greşeşte şi catapultează SUA direct din boom în explozie (improbabil, dar nu complet imposibil), o astfel de recesiune ar putea dura până în anul viitor.”

Cu toate acestea, Schmieding a sugerat că zona euro este probabil să intre în recesiune doar ”în cazul cel mai rău” şi că nu este o aşteptare de bază.

Mark Branson, preşedintele autorităţii germane de reglementare financiară BaFin, a declarat că orice escaladare militară în Ucraina sau o întrerupere ulterioară a aprovizionării cu energie ar putea prezenta riscuri serioase pentru creştere în cea mai mare economie a Europei, sectoarele industriale fiind deosebit de vulnerabile.

”Vedem deja că creşterea este în jur de zero în multe jurisdicţii, inclusiv aici, şi este vulnerabilă. Este, de asemenea, vulnerabilă la şocurile în curs legate de Covid”, a spus el.

”Avem inflaţia care va trebui abordată şi va trebui să fie abordată acum, aşa că acesta este un cocktail care este dificil pentru economie.”

Slawomir Krupa, CEO adjunct la Societe Generale, a declarat joi pentru CNBC că banca franceză monitorizează îndeaproape imaginea macroeconomică.

”Avem aşteptările inflaţioniste în creştere şi riscul unui impact final, fundamental asupra macroeconomiei, de intrare într-o recesiune”, a spus el, adăugând că acest lucru ar putea afecta ”întregul sistem şi (SocGen) de asemenea”.

de aprovizionare este afectată de China și războiul din Ucraina

Ola Kallenius, CEO-ul Mercedes-Benz, a mai spus săptămâna trecută pentru CNBC că situaţia din China şi războiul din Ucraina creează ”un mediu de afaceri dificil” pentru producătorul german de automobile de lux, în trei moduri distincte.

”Pe de o parte, avem deficitele în curs asociate în principal cu semiconductorii. În plus, există acum noi restricţii în China, cea mai mare piaţă a noastră, care ne vor afecta în China, dar ne pot afecta şi lanţurile de aprovizionare din întreaga lume şi, în plus, desigur, războiul din Ucraina, deci mediul de afaceri este dificil”, a explicat el.

Comentariile sale au fost reluate de CEO-ul Volkswagen, Herbert Diess, care a declarat joi pentru CNBC că compania s-a confruntat în primul trimestru şi cu un ”mediu dificil” din cauza Covid, penuria de cipuri şi războiul din Ucraina.

CEO-ul Maersk, Soren Skou, a declarat joi că cea mai mare companie de transport maritim din lume este, de asemenea, cu ochii pe riscurile de recesiune, în special în Statele Unite, dar nu se aşteaptă ca acestea să iasă în prim-plan până la sfârşitul lui 2022 sau începutul lui 2023, potrivit News.ro.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ANCA ALEXANDRESCU, DEZVĂLUIRI DESPRE TONOMATUL SISTEMULUI, DAN ANDRONIC: ”ACȚIONEAZĂ LA COMANDĂ, ÎN FUNCȚIE DE CINE PLĂTEȘTE MAI BINE” 

Publicat

pe

Televiziunea poporului este ținta oamenilor sistemului. Statul Paralel continuă să pună tunurile pe noi pentru că spunem adevărul, iar unul dintre exponenții sistemului este Dan Andronic, jurnalistul care se răzgândește de la o zi la alta, în funcție de cine cotizează mai mult. Ce atac mârșav a plănuit Andronic ne spune Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”. 

„Asta face de mulți ani de zile, în funcție de cine plătește mai bine, pentru că personajul despre care vorbim este un jurnalist condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupție și numele lui a apărut și în alte dosare de corupție.

Este persoanjul care a luat bani de la Sorin Ovidiu Vântu, de la Elena Udrea, de la multe alte personaje de-a lungul celor 35 de ani, a fost sluga lui Traian Băsescu, sluga lui Coldea și a lui Kovesi, și aș putea să continui. Este personajul care a stat în sufrageria lui Gabriel Oprea, face exact ce știe mai bine. Domnul acesta despre care veți vorbi diseară pe larg l-a atacat mârșav pe Călin Georgescu toată campania electorală, chiar l-a persiflat de nenumărate ori pe Robert Turcescu pentru că avea cu totul altă opinie decât el.  A jucat în barca lui Victor Ponta și a fugarului Sebastian Ghiță, proprietarul celeilalte televiziuni care constant și-a bătut joc de Călin Georgescu și de Cristela Georgescu, joacă într-o piesă pe care i-o pune în scenă statul paralel.

Este un personaj care a alergat toată viața după bani, eu nu voi face niciun fel de comentarii personale, deși acest personaj a făcut comentarii despre mine atât pe TikTok cât și la RomaniaTV, și bineînțeles că CNA nu a sancționat, cum nu sancționează nici acum, modul josnic, jalnic cum vorbește și cum se raportează atât la jurnaliști cât și la Călin Georgescu. Este un personaj care acționează la comandă. Dacă ieri spunea despre Călin Georgescu, l-a făcut în fel și chip pentru că a folosit un termen, spune el,  autosuficient, și că este analfabet și că nu știe despre ce este vorba, după ce telespectatorii i-au demostrat că domnul Călin Georgescu a vorbit extrem de corect în termeni economici iar domnul acesta a vorbit pe lângă subiect, neștiind despre ce este vorba, iată că s-a întors la 180 de grade și îl reevaluează pe Călin Georgescu dar ne atacă pe noi. Nu vreau să spun mai multe despre el, am o vorbă: „Dumnezeu plătește pe lumea asta absolut tot”, și sunt convinsă că așa se va întâmpla pentru astfel de personaje care nu au Dumnezeu”, a spus Anca Alexandrescu într-o intervenție la Realitatea Plus.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE