Titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor nu bat inflația. Avem o estimare de creștere a prețurilor a BNR, dar în perioade incerte instituția nu poate să ofere un puls exact, din păcate. Dacă ne uităm la ultimii ani, nu a nimerit prognozele, ceea ce e normal: nimeni nu știe viitorul.

InvestitiiFoto: DreamsTime

Așadar, românii nu pot bate inflația la bănci, folosind depozite, nu o pot bate nici dacă cumpără euro și dolari, nu o pot bate nici dacă cumpără titluri de stat. Toate acestea acoperă doar o parte din creșterea prețurilor. Alternativele care pot bate inflația sunt destul de riscante: bursă (unde includen și fonduri de investiții) și criptomonede.

Economiile plasate la risc scăzut e posibil să nu bată inflația, dar oricum e mai bine decât „sub saltea”, adică conturi curente

În mai, românii au două emisiuni Tezaur pe 1 și 3 ani, iar dacă vrei să achiziționezi titluri de stat Fidelis, până se va lansa noua serie, o poți face pe bursă: cumpărându-le pe cele din edițiile din anterioare, multe chiar sub prețul inițial de 100 lei sau 100 euro/titlu.

Așadar, dacă ne uităm la ultima ediție Tezaur, cea din mai (la care se poate subscrie acum), dobânzile sunt de de 5,5% pe 1 an și 6,15% pe 3 ani (ambele pe lei), iar inflația prognozată pentru trimestrul II din 2023 este de 5%. În teorie ar trebui să fie bine, dar ultimii ani ne arată că estimările nu s-au prea îndeplinit.

Cele mai bune oferte la bănci sunt dobânzi de 3,75% – 5% pe un an, dacă ne uităm pe calculatorul Finzoom.ro. Evident, după plata comisioanelor și impozitului pe venit, la o sumă de 5.000 de lei, de exemplu, câștigul este de 151 – 225 lei.

La Tezaur, în schimb, nu se plătesc impozit pe venit și comisioane, ceea ce înseamnă că la 5.000 de lei la oferta pe un an există un câștig de 275 lei. Pe 3 ani ar înseamna, cumulat, 922,5 lei (considerând că nu mai reinvestești câștigul anual, ceea ce înseamnă că nu aplicăm dobânda compusă).

În ceea ce privește schimbul valutar, adică cumpărarea de euro sau dolari nu acoperă, pentru că și în SUA și în zona euro este inflația ridicată, ceea ce a explicat și Florin Andrei, macroeconomist, prof. asociat ASE.

“Este o tendință de creștere a depozitelor în euro ceea ce arată că populația vrea să-și protejeze economiile de inflație. Din păcate, inflația este mare și în zona euro și în SUA. Deci și pe aceste valute economiile vor fi erodate”, a spus el. Lucru adevărat, este realitatea.

Guvernul ar trebui să copieze „I Bonds” pentru a proteja economiile populației

În SUA au început să fie la modă un produs ceva mai vechi, dar care are un risc foarte scăzut: I Bonds. Adică obligațiuni indexate cu inflația.

Chiar într-un material recent al CNBC se vorbea despre faptul că au ajuns la un nivel foarte ridicat: adică o rată dobânzii de 9,62%, fiind cel mai mare nivel din 1998, de când au apărut în SUA astfel de instrumente.

Dobânzile la I Bonds sunt indexate cu rata inflației (care este variabilă), la care de regulă se mai adaugă o rată fixă (care e zero astăzi, neschimbată din 2020).

Americanii pot achiziționa I Bonds de maxim 10.000 dolari/an, printre altele direct de la Trezorerie (online).

Dobânda este compusă semianual. La fiecare 6 luni de la data emiterii obligațiunii, dobânda primită pe 6 luni anterioare se adaugă la valoarea principalului, creând astfel o nouă valoare principală. Dobânda apoi se adaugă la noul principal.

Se pot vinde bondurile după 12 luni. Totuși, dacă răscumperi înainte de a împlini 5 ani, pierzi ultimele 3 luni de dobândă.

În SUA nu prea se știa despre I bonds, dar au apărut recent în vizorul americanilor.

Practic, aceste obligațiuni nu-și pierd valoarea. Poate ar trebui și Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, să se gândească la o astfel de soluție pentru români.

Sursă foto: DreamStime.com