Stiri economice
Iancu Guda și omuleții verzi: teoretic există, practic nu am văzut / Ce spune el nu este evaziune fiscală, conform legii – INTERVIU
Oamenii de știință sunt de părere că este posibil să existe viață pe alte planete („omuleți verzi”), dar momentan nimeni nu a văzut unul. La fel și Iancu Guda, vede evaziune peste tot, dar tot el este de părere că nu vom afla niciodată dacă IT-iștii și alte categorii care lucrează prin micro și PFA fac evaziune, pentru că ANAF nu face verificări.
Iancu GudaFoto: BVB
Vedeți interviul mai jos și câteva declarații pe scurt.
Peste asta, el nu are proprietatea termenului. Evaziunea fiscală este cu totul altceva conform legii (vezi în interviul pe care ni l-a acordat). Ce este evaziune:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile
- omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate
- evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor
- executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor
- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate
- substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Așadar, ceea ce povestește Iancu Guda nu intră în niciuna dintre aceste categorii.
Asta nu înseamnă că în unele cazuri nu se maschează munca prin PFA nefiind prea legal sau la limita legii. Totuși, generalizând, poți da de înțeles că toate PFA-urile și micro lucrează ilegal, ceea ce nu este sănătos pentru societate creând o imegine falsă și punând o etichetă.
Iancu Guda nu are un atestat în domeniul consultanței fiscale, dar ne spune că învățat fiscalitate la ASE și că este apt să-și exprime o părere pe domeniu.
Are două firme, fără angajați, și nu vede o problemă în faptul că folosește emailul de la Coface în interes personal, deși acuză că unii IT-ști lucrează ilegal folosind infrastructura altor companii.
Deși nu este de acord cu excepțiile din Codul fiscal, a susținut una adoptată recent privind piața de capital. Vezi mai jos ce spune despre asta.
Declarațiile pe scurt:
- Dacă este legal sau ilegal, nu am de unde să știu. Dacă nu știe ANAF cu 27.000 de oameni, cum să știe Iancu?
- În postarea mea era vorba de un om, nu de o industrie, nu de un fenomen
- Codul fiscal are o problemă că permite astfel de optimizări
- Discut cu cineva de la ANAF, fost coleg la facultate. Zic: cum ai încadra o persoană care lucrează cu o singură companie, de luni până vineri, 8 ore pe zi, folosind sistemele oferite de client și lucrând într-o echipă pusă la dispoziție de clientul respectiv? Mi-a zis că activitatea este 100% dependentă și ilegală. Acel contract trebuia să fie pe muncă și este făcut pe PFA ca să plătească taxe mai mici.
- Mi se pare de bun simț, dacă vezi că se întâmplă o ilegalitate, să sesizezi. Dau un alt exemplu, poate deplasat: Vezi că cineva violează pe cineva. Mă duc și întreb un doctor: care este definiția violului? Ce înseamnă un psiholog? Până îmi spun doctorul și psihologul, ăla a violat-o și a plecat.
- Eu spun de oameni care an de an lucrează numai cu un singur client de luni până vineri 8 ore pe zi în sistemele lor. Nu spun de un startup care la început are doar un client. Spune-mi tu ce este treaba asta, dacă nu este contract de muncă mascat prin PFA?
- ANAF nu face verificări la nivel de masă pentru că nu are resurse suficiente. Efortul implicat este atât de mare și efectul individual este mic.
- Am făcut ASE, am făcut fiscalitate la ASE și sunt doctor în analiză financiară
- Nu trebuie să fii consultant fiscal ca să-ți dai cu părerea că cele 4 din 7 criterii sunt sau nu bifate pentru un exemplu concret. Sunt economist, am făcut ASE, am făcut fiscalitate, și cred că îmi permit să am un raționament.
- Despre faptul că folosește adresa de email Coface pentru chestiuni personale: Nu folosesc alte naturi decât faptul că dau un email. Este prea tangențial și irelevant din punctul meu de vedere
- Cornel Grama, consultant fiscal: Nu stiu de unde domnul „ analist financiar” Iancu Guda a tras concluzia că dacă veniturile sunt în proportie de 50 + 1 la sută de la un singur client, automat acea activitate este independentă și acea persoana fizică ce desfășoară o activitate independentă este catalogat ca hoț și evazionist.
Context: Unde a văzut evaziune fiscală analistul financiar Iancu Guda
Toată discuția a pornit de la o postare pe Facebook în care spunea că a fost la aniversarea unor prieteni.
„Cu cine stau la masa? O fiscalistă care ajuta oamenii să-și “optimizeze costurile cu taxele” și sotul (partenerul, amantul whatever) care este IT-ist și lucreaza pe PFA cu o singură companie. Ei bine, aici am început să am o problemă: individul facea evaziune fiscală (activitatea este dependentă, deoarece lucrează cu o singură companie). Le-am explicat politicos de ce nu este ok și care sunt consecintele negative pentru noi toți ale unui asemenea comportament generalizat”, a spus Guda.
La acea postare a primit foarte multe reacții și mulți consultanți fiscali au încercat să-i explice că greșește. Iancu Guda a ținut-o și o ține pe-a lui.
Potrivit consultantului fiscal Cornel Grama:
Daca vorbim de reîncadrarea unei activitati ca dependente (salariale) dintr-una îndependentă, Codul fiscal precizează că trebuie îndeplinite 4 din 7 condiții ca acest lucru să nu se întâmple .
Astfel la art 7 pct 3 avem cele 7 condiții:
“3. activitate independentă – orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii:
3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
3.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii;„
“Prin urmare nu stiu de unde domnul „ analist financiar” Iancu Guda a tras concluzia că dacă veniturile sunt în proportie de 50 + 1 la sută de la un singur client, automat acea activitate este independentă și acea persoana fizică ce desfășoară o activitate independentă este catalogat ca hoț și evazionist. Sunt termeni pe care domnul „ analist financiar” se pare ca nu îi stăpânește”, a spus Grama.
Grama continuă: Dacă era consultant fiscal sigur nu îi scăpa din vedere că și în Normele de aplicare ale Codului fiscal de la articolul de mai sus se prevede mai mult decât 50 +1 din venituri, chiar și 100% din venituri de la un singur client cu condiția să nu existe o clauză de exclusivitate cu acel client.
Normele de aplicare art 7 pct 3 – pct 1 (3):
„(3) Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea chiar și pentru un singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfășurarea activității.”
Ulterior, HotNews.ro a discutat cu Iancu Guda, să vedem unde vede el evaziune.
Iancu Guda spune că a făcut o analiză și că cele 4 criterii nu se respectă
“Am făcut o analiză despre estimarea pierderilor de venituri la bugetul public din cauza comportamentului de externalizare a muncii către PFA. În loc să angajezi un om salariat și să plătești total taxe peste salariul net încă 72% sau, dacă vrei, 42% din salariul brut reprezintă taxe și contribuții, există oameni, chiar companii care solicită oamenilor: nu te angajez pe contract de muncă, eu colaborez pe PFA. Fă-ți o microîntreprindere și emite o factură lunară”, spune el.
• Aici există o problemă, în primul rând principială și apoi legală.
• Principial eu consider următorul lucru: nu este normal ca taxele pe muncă să fie diferite pe forma de încadrare.
• Deci cred că în primul rând statul are o problemă, Codul fiscal are o problemă că permite astfel de optimizări.
„Dau exemplu pe IT, pentru că sunt cei care s-au simțit atacați cel mai mult (vezi postarea). Ideea de optimizare eu cred că e greșită. Sunt două probleme: una de etică și a doua de legalitate. Nu e normal ca într-o țară muncă să fie încadrată diferit în funcție de forma de încadrare”, a spus el.
• Este de înțeles că dacă există două variante A (mă angajez cu carte de muncă și plătesc taxe) și B (fac evaziune fiscală și nu plătesc taxe), indiscutabil a doua nici nu trebuie justificată, tolerată, explicată. Este evaziune, este furt, trebuie condamnată.
Realitatea din teren, spune el, este că acele PFA-uri, care în loc de carte de muncă preferă să lucreze pe PFA, acelea nu respectă cele 4 condiții minime din cele 7 criterii ale Codului fiscal ca să fie activitate independentă.
„Faptul că lucrez cu un singur client e doar una din condiții. Al doilea criteriu din cele 7 spune că persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți. Lumea zice că: Dacă eu lucrez cu un singur client e doar o condiție din cele 7. Eu respect alte 4 și sunt independent. Nu este chiar așa”, a mai afirmat Iancu Guda.
• Din când în cand în luna mai nu facturez nimic, sunt feelancer, și când au nevoie de mine punctual pe niște proiecte mă contractează. E ok. Tai trei facturi pe an și sunt foarte mari pentru că sunt niște proiecte punctuale unde sunt contractat ocazional.
• Realitatea din teren nu este asta. Acele PFA au lună de lună o sumă fixă în baza unui program și în baza unor sisteme unde acele PFA lucrează ca să fie monitorizate. Este de fapt contract de muncă externalizat pe PFA.
Reporter: Atâta timp când nu există clauză de exclusivitate…
Iancu Guda: Eu înțeleg că nu este clauză de exclusivitate, dar el lucrează doar pentru o companie 8 ore pe zi, pe aceeași sumă lună de lună, an de an. Este ilegal și au fost decizii în acest sens. Îți spun de ce. Lucrezi lună de lună, 8 ore pe zi, nu contează ce scrie în contract, nu am clauză de exclusivitate, dar nici nu lucrez cu alții.
Eu lucrez lună de lună, zi de zi într-un sistem al clientului ca să mă monitorieze, de luni până vineri.
Ca să dea senzația de independență, facturile nu sunt exacte în aceeași lună: într-o lună e 10.000 lei, în una e 8.000, în una de 12.000.
Legea spune că persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și modului de desfășurare a activității precum și a programului de lucru. PFA-urile astea nu-și aleg ele: Luni vreau să stau la piscină, nu vreau să lucrez, eu marți lucrez de pe laptopul meu. Nu, tu de luni până vineri lucrezi în sistemul meu, folosind un VPN.
Când te duci să verifici dacă acele PFA lucreză doar pentru un client și cum lucrează, este ca și un angajat.
Reporter: Dacă eu sunt la început de drum, e foarte posibil să am un singur client. Adică automat intru în categoria de evazioniști, conform definiției dată de dvs., despre care nu prea știu care e.
Iancu Guda: Eu spun de oameni care an de an lucrează numai cu un singur client de luni până vineri 8 ore pe zi în sistemele lor. Nu spun de un startup care la început are doar un client. Spune-mi tu ce este treaba asta, dacă nu este contract de muncă mascat prin PFA.
ANAF spune că pentru a fi activitate independentă:
- îți alegi locul de muncă și modul de desfășurare
- dispui de libertatea de a lucra cu alți clienți
- riscurile interente activității sunt asumate de persoana fizică
- activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară. Nu e adevărat. De cele mai multe ori, sistemele informatice în care se lucrează, licențele de Office, de Windows, accesul de la distanță la acele sisteme se face de către clientul beneficiar. Nu se respectă nici acest criteriu.
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia. Se lucreză în echipe. Un PFA este parte a unei echipe cu alte PFA-uri și cu angajați interni. Nu este proprietate exclusivă intelectuală a unuia.
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii. Teoretic poate, practic nu o face. Adică nu externalizează la alții, adică PFA să dea altui PFA.
Nu respecți cele 4 condiții din cele 7 ca să fii legal.
Iancu Guda spune că nu vom afla niciodată dacă are dreptate sau nu pentru că ANAF nu va face verificări
Analistul financiar spune că nu vom afla niciodată dacă are dreptate sau nu, deoarece ANAF nu face verificări.
„Nu se fac verificări la nivel de masă pentru că nu au resurse suficiente. Efortul implicat este atât de mare și efectul individual este mic. La nivel de comportament de masă, pierderile sunt enorme”, spune el.
4 indicatori prin care Guda crede că se vede cine face „evaziune”
Iancu Guda: Care sunt companiile care au grad mare risc că externalizează munca către PFA?
Dacă te uiți pe contul de profit și pierdere, se vede de pe Marte o diferența. Se văd în 4 locuri diferențele.
1. Companiile care externalizează pe PFA, nu zic ilegal, că nu știu, trebuie să faci un control la fața locului, au foarte puțini angajați raportat al cifra de afaceri. Adică cifra de afaceri/angajat este foarte mare.
2. Au o pondere a salariilor în total salarii de exploatare mici, pentru că dau puține salarii pe cartea de muncă.
3. Au o pondere a categoriei de cheltuieli prestații efectuate de terți în total cheltuieli de exploatare foarte mare pentru că au facturi de la PFA și micro pe care le bagă în contabilitate.
4. Salariul mediu brut/angajat e mai mic, pentru că pun pe cartea de muncă mai puțin și plătesc diferența în plic.
Guda recunoaște că nu știe dacă are dreptate: Dacă este legal sau ilegal, nu am de unde să știu
Reporter: Povestea asta pe care o spuneți dvs. știți cu ce seamănă? Mă duc așa spre zona istorică. Știți că Ptolemeu când a venit cu teoria că Pământul e în centru și toate celelalte planete se învârt în jurul său, inclusiv Soarele, avea logică din punct de vedere matematic. În practică, nu era așa. Poate așa este și în cazul dumneavoastră. Este interpretabil.
Iancu Guda: Ce? Că pe o cazuistică de câteva companii care externalizează pe PFA în oglindă…
Reporter: Da, nu este o regulă. Depinde de obiectul de activitate, de foarte multe lucruri. Nu putem să generalizăm.
Iancu Guda: Acești 4 indicatori sunt cei mai des întâlniți la cazuistica pe care am analizat-o pe mai multe sectoare. Concluzia este că aceste companii dacă au acești 4 indicatori dacă arată astfel față de media sectorului lor de activitate reprezintă un semnal de alarmă, nu o certitudine.
Dacă este legal sau ilegal, nu am de unde să știu. Dacă nu știe ANAF cu 27.000 de oameni, cum să știe Iancu?
Ce este evaziunea fiscală? Iancu Guda pare a înțelege altceva
Reporter: Da, dar dvs. ați folosit cuvintele: evaziune fiscală. Ce înțelegeți prin evaziune fiscală? Ați spus-o ca pe o certitudine, iar postarea dvs. asta arată.
Iancu Guda: În postarea mea era vorba de un om, nu de o industrie, nu de un fenomen, care îmi spune concret: Lucrez de 6 ani cu o singură companie, numai pentru ei, de luni până vineri, 8 ore pe zi, în sistemul lor, folosind infrastructura lor. Eu nu respectă decât 2, interpretabil maximum 3, din cele 7 condiții. Legea spune să respecți 4.
Acest om face evaziune pentru că activitatea lui este una dependentă și a trecut-o pe PFA ca să plătească taxe mai mici, el fiind frustrat și dezamăgit la fel ca mine, că statul nu face ceea ce ar trebui să facă cu banii. Boicotul și evaziunea în privat nu rezolvă problema de corupție din sectorul public.
Reporter: Ați folosit cuvintele: evaziune fiscală. Conform legii, de exemplu, evaziunea fiscală nu este ceea ce spuneți dvs. Este când nu plătești taxele deși ai banii încasați și nu i-ai declarat. Dacă nu ai bani să plătești, e cu totul altă discuție. La fel, evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive. Ce spuneți dvs. intră într-o altă zonă, dar aia nu e evaziune fiscală.
Iancu Guda: Da nu e legală. Cred că pierdem esențialul.
Reporter: Nu aveți, în postarea dvs., proprietatea termenului. De-asta s-a creat multă vâlvă.
Iancu Guda: Aici îmi asum faptul că un om care trebuie să plătească taxe pe cartea de muncă, că se cheamă evaziune sau altfel cred că este secundar, dar că lucrează pe PFA într-un mod ilegal și nu plătește taxele pe care ar trebui să le plătească este o formă de neplată a unor obligații fiscale.
Ce studii are în domeniu
Reporter: Ați spus că discutăm finanțe și fiscalitate. M-am uitat pe CV-ul dvs. și nu știu. V-ați luat un atestat pentru a fi consultant fiscal? Ați dat examen la Camera Consultanților Fiscali?
Iancu Guda: Nu, dar am făcut ASE, am făcut fiscalitate la ASE și sunt doctor în analiză financiară.
Reporter: Nu văd în ce măsură sunteți dvs. apt să dați consultanță pe fiscalitate. De ce aș merge la dvs. și nu aș merge la un consultant fiscal?
Iancu Guda: Nu trebuie să fii consultant fiscal ca să-ți dai cu părerea că cele 4 din 7 criterii sunt sau nu bifate pentru un exemplu concret. Sunt economist, am făcut ASE, am făcut fiscalitate, și cred că îmi permit să am un raționament.
Reporter: Eu vă spun cum fac eu. Dacă am o problemă de sănătate, mă duc la doctor. Dacă am una legată de fiscalitate, mă duc la un consultant fiscal. Adică nu pot să iau decizii în funcție de ce spune cineva pe Google: „Te doare capul? Ia și tu o aspirină”.
Iancu Guda: Pe subiectul ăsta punctual, eu discut cu cineva de la ANAF, fost coleg la facultate. Zic: cum ai încadra o persoană care lucrează cu o singură companie, de luni până vineri, 8 ore pe zi, folosind sistemele oferite de client și lucrând într-o echipă pusă la dispoziție de clientul respectiv. Mi-a zis că activitatea este 100% dependentă și ilegală. Acel contract trebuia să fie pe muncă și este făcut pe PFA ca să plătească taxe mai mici.
Mi se pare de bun simț, dacă vezi că se întâmplă o ilegalitate, să sesizezi. Dau un alt exemplu, poate deplasat: vezi că cineva violează pe cineva. Mă duc și întreb un doctor: care este definiția violului? Ce înseamnă un psiholog? Până îmi spun doctorul și psihologul, ăla a violat-o și a plecat.
Reporter: Nu cred că putem pune egal între astea două.
Nu este de acord cu excepțiile din Codul fiscal, dar una îi place
Iancu Guda: Problema fundamentală este a Codului fiscal care este ciuruit cu tot felul de excepții pentru Horeca, construcții, IT, pentru tutun, băuturi alcoolice…
Reporter: Stați puțin, că eu știu excepțiile. Problema este că dumneavoastră spuneți pe deoparte de problema lor, dar ați susținut o excepție: mă refer la cea privind piața de capital. Adică anumite excepții vă plac și, la fel, sunt argumente pe anumite excepții atât pro cât și contra. Și în cazul pieței de capital sunt pro și contra. De ce pe-aia o acceptați și pe restul nu?
Iancu Guda: Faptul că am o opinie și cred că niște excepții sunt justificate nu înseamnă că invalidează ceea ce am spus până acum sau că de fapt mă contrazic. Eu cred că sunt, așa cum mă ascult eu pe mine, coerent.
În România avem o mare problemă cu educația financiară cea mai scăzută din Europa. Oamenii privesc bursa, piața de capital, ca pe un joc cu un risc foarte mare. Privesc brokerii cu un risc foarte mare de… suntem tributari tuturor întâmplărilor din anii ‘90: Caritas și așa mai departe. 95% din avuția poporului este blocată 77% în imobiliare, 12% în depozite, 6% în mașini și bijuterii, spune raportul de stabilitate financiară BNR.
Nu punem banii în mișcare, nu-i investim, capitalul nu circulă. Doar 0,7% din populația adultă activă are cont la broker din care doar 0,3% este activă efectiv, tranzacționează.
Eu nu știu pe acest pământ o țară dezvoltată fără o bursă dezvoltată. O piață de capital dezvoltată ajunge acolo dacă există oul și găina, ceea ce înseamnă retailul care investește pe termen lung, nu care speculează, și găina, adică companiile care să vină să se listeze la bursă.
Este nevoie de un imbold, că oamenii au nevoie și de o motivație mai palpabilă decât educația financiară pe care încercăm noi să le-o facem. E nevoie și de un imbold fiscal. Dacă oamenii ar avea taxe mai mici pe piața de capital mai ales pentru investițiile pe termen lung, că sunt educați sau nu, vor fi mai motivați să o facă. Scopul este unul nobil, ca toată România să se dezvolte: nu construcțiile, nu Horeca, nu IT, nu agricultura. Suntem în asta împreună cu toții. Nu este un favor pentru o industrie, pentru o clasă socială, pentru nimeni. Mie mi se pare că nu este un favor pentru nimeni.
Eu înțeleg că pare excepție pentru altcineva, dar pentru mine nu este. Excepție este: în Horeca TVA este 5% dacă se mănâncă în restaurant, dar dacă o cere acasă este 19%.
În construcții, nu se plătește CASS.
(n.r. în realitate nu se plătește impozit pe venit, cotribuția la sănătate și la Pilonul II).
În IT nu se plătește impozit pe venit.
Cu ce dezvoltă aceste excepții România? Alea sunt niște facilități fiscale probabil acordate ca urmare a unor activități de lobby ale industriei, că are interes industria aia.
Reporter: Eu sunt împotriva tuturor excepțiilor, chiar și cea privind piața de capital, chiar dacă investesc la bursă. Ca principiu, nu mi se pare OK.
Două firme cu zero angajați și emailuri trimise de pe adresa Coface
Reporter: Am văzut că aveți două firme: Financial Research Advisory și Guda&Guda cu zero angajați. Faceți evaziune?
Iancu Guda: Nu!
Reporter: Am văzut că unele emailuri le trimiteți de pe adresa de Coface, deși sunt chestiuni mai degrabă personale. Cum se împacă munca de la Coface cu aceste 2 firme?
Iancu Guda: În primul rând, jobul meu principal este la Coface ca director general. Pe acel email corespondez pentru că-mi este mai ușor.
Reporter: Deci folosiți infrastructura altei companii în interes personal, presupun că pentru celelalte 2 firme.
Iancu Guda: A da un email, nu. Cred că deja exagerezi. Nu folosesc alte naturi decât faptul că dau un email. Este prea tangențial și irelevant din punctul meu de vedere.
Ce este relevant este că am un contract de muncă la Coface unde plătesc taxe conform Codului fiscal: contribuții sociale, CAS, CASS, impozit pe venit 100% legal.
În paralel, pentru că este dreptul meu de muncă, este algerea mea ce fac seara, în weekend cu abilitățile mele pentru că am muncit foarte mult, am învățat la CFA, apoi MBA toate plătite de mine pe timpul meu și pe banii mei, m-am dezvoltat la un nivel la care am niște abilități pe care le pot pune în slujba comunității, nu doar la Coface. Pentru aceste tipuri de colaborări, că sunt lector asociat ASE, IBR, ISF, drepturi de autor (pentru cărți) nu pot să fac contract de muncă, pentru că aș avea colo o oră, acolo 2 ore și nici nu am în fiecare zi.
La IBR predau ocazional, deci nu am un contract de muncă să predau în fiecare lună nu știu câte cursuri. Am foarte mulți clienți unde mai predau cursuri pentru că sunt trainer de analiză financiară și atunci când predau un curs la o companie, îmi pun liber de la Coface.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
