Stiri economice
Românii cumpără anual peste 1,3 milioane de televizoare – Ce preferă, cât plătesc în medie și cum ne comparăm cu Europa de Vest
În toată lumea s-au vândut anul trecut peste 200 milioane de televizoare, dintre care 1,3 milioane în România, iar prețul mediu pentru un model nou a fost de peste 1.600 de lei. Într-un interviu acordat HotNews.ro de Victor Armășelu de la Samsung România puteți citi despre perioadele când românii cumpără televizoare, despre cele mai recente tendințe și despre diferența dintre TV-ul din sufragerie și cel din bucătărie.
Televizor SamsungFoto: Samsung
Prețul mediu al unui televizor a crescut semnificativ
În lume s-au vândut anul trecut peste 210 milioane de TV-uri noi de toate tipurile și din toate mărcile, iar în ultimul deceniu piața mondială a variat între 200 și 220 de milioane unități.
Samsung este lider global la vânzările de TV-uri din 2006 până în prezent – 16 ani la rând – iar anul trecut a avut în lume o cotă de 29,5%, iar LG a avut 18,5%, conform datelor companiei de analiză Omdia. Sony a avut 9,5% din piață, TCL 8%, iar Hisense, 6,8%. Cifrele nu reprezintă numărul de unități, ci valoarea totală. În trimestrul al doilea din 2022 Samsung a avut 32,9% din piață, iar LG a avut 17,7%.
Per total, românii au cumpărat 1,3 milioane de TV-uri noi în 2021, iar în primele patru luni din 2022, piața a scăzut cantitativ cu peste 10% față de perioada similară din 2021, a spus pentru HotNews.ro Victor Armășelu, vicepreședinte la Samsung pentru România și Bulgaria.
Au fost în trecut și ani cu peste 1,6 milioane de unități vândute. Un ciclu de viață pentru un TV este de minim 5-6 ani.
Prețul mediu al unui TV nou în România s-a situat mulți ani în jurul a 1.250 – 1.300 lei, când euro era pe la 4,2-4,3 lei și deci prețul era aproximativ 300 de euro. În ianuarie-aprilie se estimează un preț mediu de 330 euro, dar cum euro a crescut mult, prețul ajunge să fie în lei de peste 1.600.
Când este vorba despre piața locală, 2021 a fost un an făcut din două bucăți, adică prima jumătate a anului a adus o creștere de 20% față de perioada similară a lui 2020 și cifrele trebuie luate în context, pentru că semestrul unu din 2020 a fost cu lockdown, cu pandemie, dar 2021 a avut o ușoară creștere, nu una spectaculoasă, dar una de aproape 10% pe întregul an, spune reprezentantul Samsung.
În prima jumătate din 2021 creșterea pieței a fost mai mare, dată fiind comparația cu un început de 2020 foarte slab, dar creșterea din prima parte a lui 2021 a fost compensată de scăderea din a doua parte.
La capitolul televizoare, vânzările scad când vine căldura, fiindcă oamenii dau banii pe alte lucruri, dar vânzările cresc spre final de an, în perioada Black Friday (un concept diluat în ultimii ani din cauza campaniilor numeroase din diverse perioade). „Putem spune însă că trimestrul patru contribuie undeva la 50-60% la evoluția pozitivă a unui an. Spre exemplu dacă este să crească piața cu 10-20% în anul respectiv, cel puțin jumătate din creștere este asociată cu ultimele două luni din an”, spune oficialul Samsung.
Pentru întreg anul 2022, spune Victor Armășelu, mai multe elemente coroborate ne duc cu gândul că ar putea urma o ușoară scădere a pieței în 2022 sau, în cel mai bun caz, cifrele ar putea fi similare cu cele din 2021. Va conta și faptul că TV-urile NU mai sunt în Rabla electrocasnice. În plus, a doua parte din 2021 a fost un pic mai slabă și deci cantitatea din acele luni poate fi egalată în a doua parte din 2022.
Mai este un lucru important de menționat: piața s-a schimbat. În 2021 era cerere mare, dar capacitățile de producție nu făceau față, fiind mai mici. Anul acesta, capacitatea de producție acoperă cererea și deci modelele mai accesibile la preț vor fi și ele disponibile în mai mare măsură decât au fost în a doua parte din 2021.
Diagonala și camerele din casă
În medie, la nivel de piață, diagonala trece de 40 de inci la TV-urile noi cumpărate, iar media pentru Samsung este de peste 55 de inci.
Timp de câțiva ani a crescut diagonala medie a TV-urilor cumpărate de români, mai ales că au apărut modele 4K și 8K și poți utiliza un TV mai mare în același spațiu personal și nu mai ai o limitare, astfel că poți sta mai aproape de televizor fără să ai disconfortul pe care l-ai fi avut la rezoluțiile mai slabe. A contat și faptul că au scăzut prețurile în ultimii ani și poți cumpăra un televizor 4K la sub 400 de euro, ceva imposibil prin 2017 sau 2018,
Românii vor televizoare mari în sufragerie, astfel că în medie au în acea cameră televizoare de 50 de inci, în timp ce acum 10-15 ani până și un televizor de 27 de inci era considerat mărișor.
Datele Samsung arată că cei care își cumpără televizor nou pentru sufragerie aleg în general modele de peste 55 inci (datele sunt pentru marca Samsung), dar aici apare un factor nou: sunt tot mai multe case în care oamenii își iau, în premieră, un al doilea televizor, sau chiar un al treilea (unde existau două), iar pandemia a accentuat asta, diverșii membri ai familiei dorind să consume, simultan, tipuri diferite de conținut.
În general acest al doilea, sau al treilea televizor, este mai mic decât cel din sufragerie, iar în bucătărie media este de 32 de inci, la fel și în dormitor.
România și Europa de Vest
Victor Armășelu explică faptul că piața românească a crescut puțin față de piețele din vestul Europei care au mers extrem de bine la final de 2020 și început de 2021.
Marea diferență este că aceste creșteri din vest au venit după mai mulți ani de scădere, în timp ce România, și alte țări din zonă, au tot crescut în ultimii ani, fiind piețe emergente, fiindcă oamenii au avut mai mulți bani și și-au dorit televizoare ceva mai moderne.
Tranziții care în Occident s-au petrecut acum mai mulți ani, cum ar fi trecerea de la TV-uri cu tub la cele cu ecran plat și apoi de la rezoluții mici, la rezoluții 4K. „Transformările acestea din țările emergente s-au întâmplat acum ceva timp în Vest, iar pe cei din Occident pandemia i-a prins pe scădere a pieței, în timp ce pe noi, în regiune, ne-a prins pe creștere. În momentul în care a venit pandemia, cumva lucrurile s-au inversat”, explică reprezentantul Samsung.
În Europa de Vest scăzuse interesul față de TV-ul clasic, iar când a venit pandemia, ei aveau o „populație” de televizoare învechită și cu mai puține TV-uri decât ar fi putut să aibă în fiecare locuință, pentru că îi interesau alte produse și își ocupau timpul cu alte lucruri.
„Când a venit pandemia, vesticii au constatat că au televizoare vechi, că sunt puține și că nu răspund așteptărilor. Cum aveau și mai mulți bani decât cei din regiunea noastră, asta a însemnat că piața TV-urilor a crescut exploziv în vest, chiar și creșteri de 40% pe S2 2020 și S1 2021.
În Europa Occidentală este mai mare prețul mediu pe care oamenii îl plătesc pentru un TV nou, dar acolo un TV reprezintă mult mai puțin din veniturile totale ale unei familii. Românii plătesc mult mai mult din venitul mediu pentru un televizor, în comparație cu cei din țările vestice.
Samsung, televizoarele, proiectorul și tendințele
Samsung a prezentat la târgul CES Las Vegas, la început de an, noua generație de TV-uri cu tehnologia Neo QLED și a anunțat extinderea gamei de televizoare microLED.
Micro LED se referă la o tehnologie nouă cu ecrane ce utilizează LED-uri auto-emisive anorganice, activate individual și cu dimensiuni micrometrice. Plusurile țin de culori, contrast și luminozitate, minusul ține de prețurile foarte mari.
Compania a prezentat și mini-proiectorul Freestyle, care de câteva luni este disponibil și în România.
Se vede puternic în mixul de vânzări Samsung faptul că vor persista o serie de trend-uri care au debutat în pandemie, un exemplu clar fiind faptul că oamenii vor ca televizorul să facă mult mai multe decât să afișeze programele TV din grilă. Vor să se uite la platforme de streaming – mai ales că sunt mai multe disponibile – și vor ca televizorul smart să aibă și competențe de gaming. Oamenii vor și să urmărească simultan pe ecran mai multe surse de conținut și doresc ca televizorul să poată să se conecteze cu alte aparate smart din casă (de exemplu să vezi pe ecran ce face mașina de spălat).
Au existat și români care au cumpărat mega-televizoare Samsung care costă peste 100.000 euro/unitate, dar multe mii cumpără modele care costă și sub 1.000 de lei.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
