Stiri economice
Ionuț Dumitru: Perspectiva economică e clar că s-a deteriorat, dar deocamdată nu putem discuta de o criză / Despre inflație, curs și ce ne rezervă lunile care urmează
Perspectiva economică e clar pentru toată lumea că s-a deteriorat, dar deocamdată nu putem discuta încă de criză, de recesiune, a spus joi economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, la o conferință de specialitate. Evident că se poate întâmpla orice, dar deocamdată nu avem elemente care să ne spună că vine cu certitudine o recesiune sau o criză, a adăugat el.
Ionut DumitruFoto: HotNews.ro
Ce a mai spus joi Ionuț Dumitru
- Așa cum a evoluat economia până în momentul de față, putem fi mulțumiți cumva. Adică avem o evoluție economică așa cum am văzut-o cu toții: în primul trimestru a fost mult peste așteptări, în vreme ce trimestrul al patrulea de anul trecut a fost mult sub așteptări. Eu aș trata cele două trimestre împreună și aș spune că, dacă facem o medie, cred că ar fi o realitate mai pertinentă pentru toată lumea. Probabil că și faptul că INS și- a schimbat metodologia de ajustare sezonieră a jucat un rol . Probabil că începând cu trimestrul al doilea lucrurile vor se vor deteriora.
- Vedem un euro de 5,05 lei la finalul acestui an și de 5,07 lei la finalul anului viitor. Leul se află pe o tendință naturală de depreciere cu o intensitate de 2-3% pe an
- Suntem în momentul de față cu mult peste nivelul de activitate economică de dinainte de pandemie 6,1% peste nivelul din trimestru 4 2019. Consumul este factorul principal care alimentează activitatea economică, comerțul a mers foarte bine.
- Ceea ce poate schimba perspectiva la nivelul vânzărilor cu amanuntul e dinamica câștigurilor salariale în termeni reali. Dacă ne uităm în termeni reali suntem în zona negativă, dar trebuie făcută distincția între sectorul public și cel privat. În sectorul privat dinamica salariilor a fost mai rapidă decât în sectorul public. Sectorul public au avut salariile înghețate după o perioadă lungă de timp în care salariile din zona publică au crescut foarte repede în sectorul public. Și anul ăsta sunt creșteri destul de mici salarii în sectorul public, ceea ce înseamnă că în termeni reali scăderile sunt destul de mari. Pe total economie, salariul real este în teritoriu negativ.
- Pe partea de investiții, ceea ce îngrijorează în momentul de față este dinamica costurilor cu materialele de construcții și vedem deja că sunt probleme și în România cu ajustare a contractelor, cu prețurile la materiale de construcții. Dacă tragem linie după doi ani și ceva de pandemie, o să vedem că au fost și câștigători, au fost și perdanți. Vedem că au fost sectoare economice care au crescut foarte mult și sectoare economice care au scăzut foarte mult.
- Ceea ce a evoluat destul de dezamăgitor cumva în ultima perioadă este sectorul industrial. Sectorul industrial, în special industria auto. Sectorul prelucrător știm cu toții că este sectorul care exportă cel mai mult. Și-a mai revenit la finalul anului trecut, dar a fost afectată partea de exporturi. Pe categorii de produse cele mai afectate vedem mijloacele de transport rutier, care au avut o cădere foarte puternică pe la jumătate a anului trecut urmată de o revenire ulterioară și apoi o stagnare.
- Producția noastră auto pare destul de corelată cu Germania- suntem foarte dependenți de ce se întâmplă acolo. Problema cu lanțurile de aprovizionare se menține și probabil că lucrul ăsta ne va afecta în continuare. În trimestrul 2 lucrurile s-au mai deteriorat încrederea, s-au mai deteriorat, potrivit cifrelor pe care le avem până în momentul de față.
- Deși avem o dependență mult mai mică de importurile de energie față de alte țări din Europa – 65% la importurile de petrol – suntem mai bine poziționați față de alții dar nu stăm nici noi grozav. La gaze a vem o dependență mai mică- 29% – de asemea printre cele mai mici din Europa dar în termeni absoluți e totuși, o dependență mare. Evident importăm în cea mai mare parte produse energetice și exportăm în Rusia mașini. Renault avea o prezență importanță în Rusia.
- Modelul de ajustare sezonieră al INS-ul e mult mai volatil decât modelul pe care îl utilizau în trecut . Î n mod normal ajustarea sezonieră ar trebui să mai netezească sezoniere din fluctuațiile foarte puternice. Probabil că n-o să ne surprindă de-aci înainte să vedem revizuiri mari de date și să vedem fluctuații pe care ne va fi greu să le explicăm. Vedem o creștere economică anul acesta de 3, 8% . Ne așteptăm ca datele pe primul trimestru să mai fie revizuite, adică efectul de propagare este să mai diminueze în trimestrele următoare.
- Consolidarea fiscală este provocarea majoră pe care o avem. Avem venituri foarte mici și o rigiditate foarte mare pe partea de cheltuieli. Practic, 90 % din ce încasăm din taxe și impozite cheltuim pe salarii și transferuri sociale care înseamnă primul rând pensii. Un asemenea buget nu ai cum să îl susții pe termen mediu. Trebuie neapărat să faci ceva cu veniturile, cu colectarea veniturilor Inflația cum o problemă peste tot în lume, la noi cu atât mai mult. Probabil că vârfu va fi undeva in august sau septembrie, după care inflația să înceapă să scadă. În orice caz, inflație de 2 cifre probabil că vom avea până după jumătatea anului viitor.
- În primul trimestru din 2022 PIB real a crescut cu 5,1% faţă de T4 2021 şi cu 6,4% faţă de T1 2021. Avansul anual al PIB real a depăşit cu foarte mult aşteptările noastre (2,0%) şi pe cele ale celorlalţi analişti economici (2,2% în sondajul Bloomberg).
- Consumul populaţiei a continuat să crească în primul trimestru al anului (+1,6% faţă de T4 2021) pe fondul relaxării restricţiilor de limitare a răspândirii COVID-19 şi pe fondul creşterii veniturilor disponibile (majorarea salariului minim, majorarea pensiilor, acordarea de ajutoare băneşti celor cu venituri mici).
- În T1 2022 s-au înregistrat creşteri în special pentru achiziţiile de bunuri nealimentare şi consumul de servicii.
- Câştigurile salariale nominale nete s-au majorat rapid în sectorul privat (+13,7% în mai 2022 faţă de mai 2021), dar au înregistrat o creştere moderată în sectorul public (+8,8% în mai 2022 faţă de mai 2021). La nivelul economiei, câştigurile salariale scad însă în termeni reali.
- Investiţiile au revenit pe creştere în T1 2022 (+5,5% faţă de T4 2021) după ce scăzuseră rapid în ultimele două trimestre din 2021. Recuperarea investiţiilor din T1 2022 a fost susţinută de toate segmentele: investiţii în echipamente de producţie şi mijloace de transport, investiţii în construcţii rezidenţiale şi în construcţii nerezidenţiale (inclusiv în lucrări de infrastructură).
- Activitatea din industrie şi sectorul construcţiilor a evidenţiat o îmbunătăţire vizibilă în perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022. Ambele sectoare au înregistrat însă o evoluţie slabă în perioada februarie-aprilie şi există perspectiva unei contracţii uşoare a producţiei în T2 2022 faţă de T1 2021.
- Activitatea din sectorul serviciilor ar fi trebuit însă să se menţină pe un trend ascendent în trimestrul al II-lea.
- Ne aşteptăm la o creştere cu 3,7% a PIB real în T2 2022 faţă de T2 2021 şi o cvasi-stagnare a acestuia faţă de primul trimestru al acestui an.
- Dintre ţările membre UE, România înregistrează al II-lea cel mai redus grad de dependenţă de importurile de produse energetice, acestea reprezentând doar 30% din consumul intern de energie. În anii 2019-2020, importurile nete de gaze naturale au reprezentat 20% din consumul intern, iar importurile nete de produse petroliere au reprezentat 65% din consumul intern.
- În anul 2021 exporturile de bunuri către Rusia reprezentau doar 1 4 din totalul exporturilor de bunuri ale României, iar cele către Ucraina aveau o pondere de 1,0% În ceea ce priveşte importurile de bunuri, cele către Rusia aveau o pondere de 3,4% iar cele cătr e Ucraina de 1,5%.
- Impactul negativ direct al izbucnirii războiului asupra României generat de reducerea schimburilor comerciale cu Rusia şi Ucraina va fi mai mic decât cel indirect generat de creşterea substanţială a preţurilor globale ale mărfurilor şi de amplificarea blocajelor din lanţurile globale de producţie.
- Ne aşteptăm ca rata anuală a inflaţiei să rămână cu mult peste intervalul ţintit de către banca centrală până la finalul anului 2023 (13,5% în decembrie 2022; 6,8% în decembrie 2023). De asemenea, ne aşteptăm ca presiunile inflaţioniste de bază să rămână foarte ridicate atât în 2022 cât şi în 2023.
Vezi aici prezentarea integrală făcută joi de Ionuț Dumitru.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.







