Stiri economice
Ce să faci cu banii ca să te aperi de inflație. Despre populism, „miopia” BNR și creșterea vârstei de pensionare
Vin vremuri complicate și nu suntem toți pregătiți pentru a le traversa cu zâmbetul pe buze. Cum ne apărăm de inflație, în ce să ne plasăm puținele economii, cât de „mioapă” a fost BNR atunci când vorbea de inflație ca fenomen trecător, de ce europarlamentarii trăiesc în altă realitate decât oamenii simpli și ce perspective sunt pentru creșterea vârstei de pensionare- despre toate acestea am discutat cu economistul Radu Crăciun.
Radu CraciunFoto: Hotnews
Reporter: Vin vremuri grele, domnule Crăciun? Cum să ne pregătim pentru ele?
Radu Crăciun: Cât de grele vor fi vremurile care ne așteaptă, depinde de ce facem și cum ne pregătim. Dacă nu ne pregătim în niciun fel, vremurile vor fi grele. Dar cred că timpul încă nu este pierdut pentru a ne pregăti, deși suntem în ceasul al doisprezecelea…
Ținta noastră, așa cum e normal să fie pentru orice bancă centrală, inclusiv pentru BNR, este inflația! Acesta e mandatul ZERO
Reporter: Care sunt bombele care stau să explodeze?
Radu Crăciun: Există două elemente sau două grenade, dacă vreți, care ar putea să explodeze. Pe de o parte, observăm hotărârea cu care marile bănci centrale s-au hotărât să declanșeze lupta împotriva inflației. Dacă observați declarațiile doamnei Lagarde, care de regulă e extrem de prudentă și de precaută…. Ei acum a spus: „ vom crește dobânzile atât cât va fi necesar ca să ajungem la inflație de 2 % ” E genul acela de declarație, „whatever it takes” pe care o făcuse și Draghi ca guvernator al BCE in apararea zonei euro; vom face tot ce e necesar ca inflația să scadă. E un angajament, e o promisiune. Ceea ce înseamnă că nu vânăm mai mulți iepuri deodată; și creștere, și deficit…. Ținta noastră, așa cum e normal să fie pentru orice bancă centrală, inclusiv pentru BNR, este inflația! Acesta e mandatul Zero al oricărei bănci centrale.
Pe lângă asta, sigur în Statele Unite mai avem și gradul de utilizare al forței de muncă și așa mai departe. Dar prioritatea zero este inflația.
Dacă, de asemenea, ne uităm la guvernatorul Băncii Angliei, vedem că și el a anunțat că va fi o recesiune. De ce? Pentru că inflația trebuie adusă jos. Deci a fost practic un cost pe care și l-a asumat de la bun început, fără să alerge după nu știu câți câți iepuri deodată. Deci mesajul este că băncile naționale sunt dispuse să-și asume inclusiv o alunecare în recesiune doar pentru a stăvili inflația.
Reporter: Și ne va afecta asta?
Radu Crăciun: Acesta este un element care va produce un efect de domino ce se va răsfrânge și asupra asupra României, fără doar și poate. Însă, pe lângă acest lucru mai e un element care va avea un impact cel puțin la fel de puternic. Mă refer la scenariul în care la iarnă gazele din Rusia nu vor mai intra în Europa, moment în care o parte din companii vor fi deconectate, ceea ce va antrena sigur pierderi de locuri de muncă, scăderi salariale și așa mai departe.
Deci ăsta ar fi un element de presiune, de descurajare a creșterii economice sau chiar de de recesiune, care e posibil să-și pună amprenta asupra țărilor europene, inclusiv asupra României.
Va trebui să trecem prin aceleași chinuri ale restructurării economice prin care am trecut și în 2008
Deci, acestea sunt principalele două amenințări pe care le văd și, ceea ce ne complică viața și mai mult ca țară, este faptul că astfel de evoluții noi le vom întâmpina așa cum le-am întâmpinat pe cele din 2008: cu deficit de cont curent mare și cu deficit bugetar mare.
Reporter: Ce înseamnă asta?
Radu Crăciun: Asta înseamnă că, practic, pentru a face față unei eventuale disparitii a celor de care ne finanțează deficitele astăzi, noi va trebui să trecem prin aceleași chinuri ale restructurării economice prin care am trecut și în 2008. Altă soluție nu există. Acesta e contextul pentru care în momentul de față, din păcate, nu suntem foarte bine pregătiți.
Pregătirea ar trebui să însemne în esență micșorarea rapidă a deficitului bugetar, care este foarte mare și ca urmare, este finanțat la niște costuri foarte, foarte mari.
La un moment dat mă întrebam pe blogul meu- o întrebare mai mult sau mai puțin retorică – dacă ne vom întoarce la FMI. Pentru că, dacă ne uităm în istoria României, vom vedea că toate deficitele bugetare mari care se cereau a fi corectate, nu am fost în stare să le corectăm prin decizii interne. Ele au fost corectate prin decizii impuse și cei care au impus de obicei aceste corectări au fost Fondul Monetar Internațional, ca o condiționalitate a finanțărilor pe care el ni le dădea.
Și atunci întrebarea este: dacă niciodată în istorie noi n-am fost să tare să ne corectăm de unii singuri astfel de deficite, vom reuși să o facem de data aceasta fără o interferență a unui organism multilateral?
Reporter: Aici aș avea o observație, d-le Crăciun. V-am ascultat cu mare atenție, dar mi-aș permite să vă spun cât de direct posibil că oamenilor nu le pasă de deficitul bugetar…
Radu Crăciun: Probabil că pe asta contează și cei care ar trebui să-l reducă și nu o fac. Adevărul că ar trebui să le pese foarte mult, pentru că dacă ne întoarcem din nou la 2009-2010, trebuie să ne amintim că una din modalitățile prin care deficitul bugetar a fost corectat atunci, a fost prin creștere de TVA, care a antrenat o creștere generalizată a tuturor prețurilor. Care în final s-a regăsit inclusiv în buzunarele oamenilor. Poate ne revine nouă datoria, ca tot explicând astfel de lucruri, în final ele să fie și înțelese.
Reporter: Cum mă protejez de inflație? Ce să fac cu puținele economii strânse?
Radu Crăciun: Aici, un prim comentariu pe care îl fac când mi se pune o întrebare de genul acesta este că modul de plasare a banilor trebuie să aibă o legătură intrinsecă cu destinația lor. De ce pun bani deoparte? Pun bani deoparte pentru că vreau la anul să am banii de concediu? Pentru că peste 3 ani vreau să îmi cumpăr o mașină? Sau poate sunt banii de pensie pe care îi voi accesa peste 20 de ani? Deci, orizontul de timp și motivația economisirii banilor respectivi sunt extrem de importante în acest proces decizional. De asemenea, moneda în care voi face acea cheltuială viitoare e importanta. Vreau să merg într-o excursie în străinătate și am nevoie de euro? Atunci probabil că cea mai sigură cale de a mă pune la adăpost de riscul valutar este să economisesc în euro.
Odată cu corecțiile care au apărut anul acesta am început încet-încet să acumulez din nou expunere pe acțiuni
Reporter: Un exemplu personal? Dumneavoastră cum vă țineți economiile, banii personali?
Radu Crăciun: Cinstit, eu asta fac: îmi țin economiile în mai multe valute: lei, euro dolari, de exemplu. Deci nu pui toate ouăle în același coș.
Reporter: V-ați schimbat comportamentul financiar? Dacă da, în ce măsură?
Radu Crăciun: În ce măsură mi-am schimbat comportamentul? Depinde mult de apetitul fiecăruia la risc. Până acum un an aveam tentația să investesc mai degrabă în instrumente cu cu venit fix, pentru că mi se parea că bursele deja sunt pe maxime și era greu să văd un potențial de creștere. Însă, odată cu corecțiile care au apărut anul acesta am început încet-încet să acumulez din nou expunere pe acțiuni.
Mă rog, eu investesc în fonduri de acțiuni, ceea ce nu înseamnă că bursele nu e posibil să continue să scadă. Dar o fac prin investiții lunare- și în general astea sunt recomandate- să ai niște acumulari lunare, pentru că atunci, chiar dacă bursa va continua să scadă, tu vei beneficia de această scădere prin contribuțiile lunare pe care le le ai.
În momentul de față am început din nou să să acumulezi expunere pe pe acțiuni. E un fond de investiții care investește 80 % în în România și 20 % în străinătate. Bursa românească cred că are șanse să rămână una dintre cele mai stabile, prin prisma lipsei de diversificare pe care o are. Adică faptul că e o bursă atât de dependentă de energie o face să să aibă perspective bune, având în vedere contextul energetic internațional. Deci mă aștept să să aibă o volatilitate mai scăzută decât bursele altor țări.
Miopia bancherilor centrali datează de mai multă vreme, nu de anul trecut
Dar dincolo de asta, pot să vă spun că am expuneri și în fonduri de mărfuri, și în fonduri de real-estate. Este esențial să nu să nu pui toate ouăle în același coș.
Reporter: Anul trecut, mesajele publice ale bancherilor centrali, inclusiv cele venite de la BNR, vorbeau de inflație ca despre un fenomen tranzitoriu, trecător. Acum, băncile centrale admit că s-au înșelat și că inflația va mai dura o vreme. Au fost Băncile Centrale ”mioape”?
Radu Crăciun: Din păcate, cred că miopia bancherilor centrali datează de mai multă vreme, nu doar de anul trecut. De la un punct încolo cred că au avut comportamentul ucenicului vrăjitor care, știți, se trezește cu o baghetă magică în mână , începe să se joace cu ea și încep să iasă tot felul de trăsnăi din joben. Cred că bancherii marilor bănci centrale au omis ceea ce scrie la pagina întâi a oricărei cărți de economie, și anume că economia nu este o știință exactă.
Asta înseamnă că ar fi trebuit să le spună că nu vor ști niciodată când să se oprească din tipărit bani în așa fel încât să nu creeze niște efecte foarte greu de de corectat.
Ei au văzut că au putut să facă această relaxare cantitativă fără să genereze inflație în contextul crizei din 2008-2010 și a existat această iluzie că poate cărțile de economie trebuie să fie rescrise. Ca urmare, în perioada pandemiei au triplat miza și au tipărit și mai mulți bani decât în perioada crizei precedente, pentru că în final să afle că totuși tipărirea de bani produce inflație. Însă, din păcate, au aflat asta prea târziu. Aș spune că mai toate băncile centrale -nici BNR-ul nu face o excepție- sunt întârziate în procesul acesta de creștere a dobânzilor și de administrare a inflației.
Așa cum ați sesizat foarte corect într-o primă etapă a existat tentația de a minimiza puseul inflationist, dar pe măsură ce timpul a trecut, au realizat că acest puseu inflaționist modifică așteptările inflaționiste ale populației, modifică comportamentul populației, riscând să transforme această inflație într-una persistentă. Moment în care au început să vină cu declarații, să-și modifice politicile monetare și așa mai departe.
Dacă vă uitați și în ultima minută a Băncii Naționale, există acolo recunoaștere clară a sub-evaluării contextului economic care produce inflație, a nivelului de consum, a pieței muncii și așa mai departe. Or, atenție, când vorbim de faptul că piața muncii este strânsă, când vorbim de faptul că avem un consum în ascensiune, deja vorbim de simptome de încălzire economică, deci nu mai putem invoca exclusiv doar factorul extern. Or elementele de încălzire economică necesită o intervenție fermă din partea oricări bănci centrale pentru pentru a limita inflația.
O recesiune are impact pe anumite segmente ale populației. Inflația are un impact pe absolut toate segmentele populației
Reporter: Spuneați într-un interviu anterior: „Marea provocare a oricărei persoane care încearcă să observe ce se întâmplă în jur este să-și păstreze mintea limpede și să poată să vadă ce se întâmplă cu adevărat, și nu ceea ce i se spune să vadă că se întâmplă”. Igiena fizică știm cum se păstrează, dar cum păstrăm igiena mentală?
Radu Crăciun: În primul rând, prin smerenie. Sau acceptarea faptului că poate n-avem dreptate. Că poate ne înșelăm sau că poate convingerile noastre nu sunt atât de fundamentate pe cât ne place nouă să credem. Că poate nu le știm pe toate și că sunt și lucruri care ne scapă.
E foarte important genul ăsta de smerenie, pentru că tentația multora din cei care au convingeri puternice și nu au foarte multe îndoieli este să filtreze și să accepte doar acele informații din jurul lor care le confirmă propriile opinii. Or, dacă rămâi prizonierul unor astfel de fluxuri informaționale, nu vei face decât să te afunzi și mai mult în ignoranță.
De asta cred că este important să să ne uităm și la acele opinii care nu sunt în concordanță cu opiniile noastre și să ne uităm cât mai mult la fapte, la elemente raționale și mai puțin la elemente subiective. Adică, în momentul în care cineva emite o opinie, ar trebui să să ne dorim să o și vedem argumentată și nu doar aruncată așa în spațiul public. Zgomotul e infernal în spațiul public și nu e ușor, mai ales pentru persoanele care nu sunt foarte informate.
Reporter: Să ne temem mai degrabă de inflație sau de recesiune?
Radu Crăciun: Din punctul meu de vedere, inflația este departe cea mai cea mai importantă și impactul pe care-l are la nivelul întregii populații este realmente devastator.
O recesiune are impact pe anumite segmente ale populației. Inflația are un impact pe absolut toate segmentele populației. Dacă luăm inflația de anul trecut, cea de anul acesta și pe cea de anul viitor, și ținem cont cam care au fost dobânzile la depozite bancare, vom vedea că aproximativ o treime din economiile populației au dispărut, fiind erodate de inflație.
O treime din puterea de cumpărare a economiilor întregii populație a României a dispărut. Așa ceva este teribil! În fața unei astfel de situații cred că o recesiune, care are un impact limitat, pălește. De asta cred că prioritatea zero a BNR a trebui să fie lupta împotriva inflației.
Știu că ideea e foarte nepopulară și nimănui nu-i place să vorbească de asta- dar nu văd o altă soluție decât creșterea vârstei de pensionare
Reporter: Stăm de o bucată de vreme pe o bombă demografică ce urmează să explodeze. Natalitate scăzută, spor demografic negativ. Va duce asta la creșteri de taxe/impozite? Cât de fezabil e scenariul prelungirii vârstei de pensionare? Cum putem scăpa de acest cartof tot mai fierbinte?
Radu Crăciun: Cred că prima consecință la care ar trebui să ne așteptăm – și știu că e foarte nepopulară și nimănui nu-i place să vorbească de aceasta- dar nu văd o altă soluție decât creșterea vârstei de pensionare.
Și aici trebuie să spunem două aspecte. În primul rând, e clar că în momentul de față unii români sunt mai egali decât alții, din punct de vedere al vârstei de pensionare, dacă ne gândim că sunt oameni care se pensionează înainte de 50 de ani. Dar, chiar și cetățenii, care ar trebui să fie subiectul unei vârste de pensionare standard, realitatea arată că, în medie, românii se pensionează înainte de a împlini 60 de ani prin diferite modalități. Deci, primul pas este ca toată lumea să se pensioneze la vârsta de pensionare, care este în momentul de față stipulată prin lege.
Deci, asta ar fi primul pas, avem o lege, hai s-o respectăm și al doilea pas după aceea ar fi unul de creștere graduală a vârstei de pensionare, măsură, de altfel prezentă peste tot în Europa. Este foarte dificil de asumat politic, sunt perfect de acord. Peste tot în Europa nu au fost măsuri ușor ușor de luat politic. Peste tot s-a lăsat cu proteste, cu negocieri și așa mai departe. Dar nu văd altă soluție, altă cale.
Reporter: A dus progresul cunoașterii la un și mai mare progres al non-cunoașterii? Oamenii sunt convinși că se confruntă cu tot soiul de pericole, deși trăim într-o lume mult mai bună decât cei de dinaintea noastră. Ne e mult mai teamă, deși o ducem mult mai bine. De ce?
Radu Crăciun: În primul rând, mi se pare că în media se se vinde mult mai agresiv frica decât în trecut. Nu sunt un mare consumator de televiziune, dar e suficient să ma uit câteva minute și nu văd decât incendii, inundații, războaie, pandemii. La nesfârșit rulează toate aceste nenorociri. Citeam la un moment dat un studiu care povestea că americanii care au fost subiect al documentarelor legate de9/11 în mod repetat, au sfârșit prin a fi mai traumatizați decât cei care chiar au trăit evenimentele respective. Deci, cred că asta se întâmplă și și în cazul nostru; dacă avem o ploaie torențială, încep să ne urle telefoanele, să primim Ro-alerte…, ploile de vară nu mai sunt permise.
Apoi, spaimele sunt amplificate de bulele de pe social media, unde toți oamenii, cu temeri, cu frici, cu obsesii, își împărtășesc unii altora toate aceste elemente de stres și nu fac decât să și le amplifice și mai mult. „Da, uite că nu sunt doar eu, mai sunt și alții, deci înseamnă că nu sunt eu exagerat în ceea ce fac”. Da, este un bulgăre de zăpadă și aici cred că revenim iarăși la discuția pe care am avut-o mai devreme, despre cum ne păstrăm mintea limpede.
Consumul excesiv de de media ne denaturează percepțiile legate de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, pentru că realitatea nu este atât de periculoasă și de amenințătoare pe cât suntem dispuși să credem.
Reporter: D-le Radu Crăciun, asistăm în ultima vreme la un val de naționalism, protecționism, autoritarism, știri false și xenofobie. Cum ar trebui să ne explicăm acest asalt al celor amintite înainte?
Radu Crăciun: Din punctul meu de vedere trebuie să ne ducem cumva spre zona economică. Cel puțin asta este explicația mea. Practic, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele decenii cu procesul de globalizare, din punctul meu de vedere, au existat doi câștigători evidenți, confirmați de altfel și de statisticile economice.
Acești câștigători fiind, pe de o parte țările emergente, unde China e exemplul cel mai evident, dar și elitele economice mondiale. Unde iarăși datele statistice ne arată o creștere a discrepanței, a concentrării avuției la la vârful ierarhiei economice și sociale mondiale. Deci, practic aceste două categorii au fost principalii beneficiari ai globalizării.
Rep: Și perdantul…?
Radu Crăciun: A existat și un perdant- clasa de mijloc din țările dezvoltate. E interesant faptul că s-a micșorat inegalitatea dintre țări și a crescut cea dintre indivizi, în țările dezvoltate. Ori, practic, în aceste condiții, oamenii nu au foarte multe instrumente de luptă. Dar până una-alta, indiferent câtă avuție ai, dispui de un vot.
Un vot are și cel bogat, un vot are și cel sărac. Forma de protest a celor care au fost afectați de aceste evoluții a fost materializată prin modul în care au votat. Pentru mine asta este explicația apariției unui președinte Donald Trump. Pentru mine asta explicația Brexit-ului sau a ascensiunii extremei drepte în Franța și Germania sau alte tari europene.
Am asistat practic la o formă de protest extrem de puternică pe fondul unor evoluții economice ce au defavorizat clasa de mijloc din țările dezvoltate. De aici și până la căutarea de de lideri atotcunoscători carismatici, care promit orice, n-a fost mai fost decât un pas. Avem toate aceste personaje care au fost sau care sunt în momentul de față și care promit multe lucruri, dar din păcate cu o substanță economică destul de de discutabilă.
Reporter:A existat o vreme în care lumea avea conducători puternici: Reagan, Thatcher, Kohl….Liderii de azi sunt parcă mai inconsistenți decât cei de acum 30-40 de ani. Trecem printr-o criză de lideri?
Radu Crăciun: Da, cred că este o lipsă de de lideri. Dacă ne uităm la alegerile europarlamentare, de exemplu, într-un context în care preocuparea evidentă a oamenilor era cea legată de situația lor economică și financiară, prea puțini din liderii europeni au arătat că de fapt înțeleg aceste preocupări.
Reporter: De ce?
Radu Crăciun: Mesajele lor erau legate de integrarea europeană, de niște lucruri care nu aveau de-a face cu prioritățile oamenilor, și atunci sigur că cei care au câștigat voturi au fost exact cei care vorbeau pe limba oamenilor. Acestia au fost din zona de extrema, practicand populismul si un discurs mai degraba nationalist… Însă oamenii regăsindu-se în acele mesaje, au permis practic ascensiunea acestora. Deci, din punctul ăsta de vedere mi se pare că ducem lipsă de lideri care să se reconecteze la prioritățile europenilor.
Reporter: De ce?
Radu Crăciun: De multe ori cred că dintr-o corectiune politică exagerată, aceștia tind să ignore preocupările populației. Gândiți-vă la problema imigrației, care este un subiect de de preocupare pentru multi europeni. Sigur că e frumos, e etic să spui haideți să-i ajutăm și pe ei… Dar cât poți să ajuți? Până unde te poți întinde? Sau, cât de plină trebuie să-ți fie casa, ca în final să închizi ușa?
Or europenii, de la un punct încolo, uitându-se în jur văd o integrare discutabilă a celor care vin din alte țări care uneori se separă de societatea occidentală și își crează propriile ghetouri, care se autoizolează. Sigur că un astfel de model social nu atrage populația occidentală.
Reporter: Întreb obsesiv: De ce?
Radu Crăciun: O promovare a acestei corectitudini politice nu e neapărat în avantajul politicienilor. Dacă ne gândim la faimoasa decizie a Angelei Merkel, când a permis intrarea in Germania a câteva milioane de emigranți din Orientul Mijlociu, acea decizie nu a fost discutată în niciun moment în campania privind alegerile germane. În niciun moment doamna Merkel nu a mers în fața alegătorilor să spună: Pe perioada mandatului meu voi permite ca 3.000.000 de migranți din Orientul mijlociu să vină în Germania.
O astfel de decizie are un impact pe termen lung asupra societății germane. Acesta este genul de de comportament care cred că a antagonizat foarte mult politicienii față de față de restul alegătorilor.
Practic au luat niște decizii extrem de importante, fără să fi fost mandatați în vreun moment prin vot pentru așa ceva. Și atunci apare acest decuplaj, și apare tentația de a căuta lideri alternativi, realist sau nu. De-aici apar toate personajele pe care le vedem.
Reporter: În final, vă rog să ne faceți 3 recomandări de lectură. Ce cărți v-au reținut atenția în acest an
Radu Crăciun: O carte pe care o citesc acum ca tot vorbeam de calitatea si filtrarea zgomtoului informational din jur este “Noise- a flaw in human judgement” scrisa de Daniel Kahneman, Oliver Sibony si Cass R. Sunstein. Alte carti interesante sunt: “Disorder – hardtimes in the 21st century” scrisa de Helen Thompson și “The Enablers – how the west supports kleptocrats and corruption – Endangering our democracy” scrisa de Frank Vogl.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
