Stiri economice
Brățări electronice pentru monitorizarea agresorilor: Proiect pilot în București și alte 3 județe. Poliția are nevoie de peste 650 de noi ofițeri și agenți
Proiectul pilot privind monitorizarea prin intermediul brătărilor electronice a agresorilor aflați sub control judiciar ori în arest la domiciliu va demara în prima etapă, din acest an, în București, Iași, Mureș și Vrancea, iar Poliția ar avea nevoie doar în această fază de peste 47 de noi ofițeri și încă 604 agenți, potrivit unui proiect de HG aflat pe agenda de miercuri a Guvernului.
Bratara electronica pentru agresoriFoto: Dreamstime.com
Executivul vrea să adopte miercuri un proiect de Hotărâre privind aspectele tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem pilot, precum şi a celor privind operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME).
Legea care prevede monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi executorii penale, promulgată în luna mai a anului trecut de președintele Iohannis, prevede ca agresorii sub control judiciar, în arest la domiciliu sau vizați de ordine de restricție vor putea fi supravegheați prin brăţări electronice care să le monitorizeze prin GPS mişcările.
Potrivit legii 146/2021, monitorizarea electronică se aplică, în primă fază, în sistem pilot, cazurilor în care sunt ordine de protecție pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, începând cu data de 1 octombrie 2022 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.
Monitorizarea electronică a agresorilor: Primele județe în care se va implementa
Actul aflat miercuri pe masa Guvernului va reglementa printre altele:
- a) aspectele tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem pilot a SIME;
- b) aspectele privind operaționalizarea SIME;
- c) condițiile în care se poate dispune, potrivit legii, obligarea persoanei de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere pe perioada funcționării în sistem pilot a SIME.
Monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în perioada stabilită la art. 40 alin.(1) din Legea nr. 146/2021, în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul, după cum urmează:
- a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea;
- b) a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
- c) a treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și b) și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
„Criteriile care stau la baza aplicării monitorizării electronice în sistem pilot în prima etapă la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea sunt reprezentate de amploarea cazuisticii în domeniu înregistrată la nivelul minicipiului București, necesitatea analizării modului de funcționare a dispozitivelor electronice în zonele mai greu accesibile – rurale/muntoase/deluroase/depresionare și de frontieră, precum și de fluctuațiile de persoane înregistrate la nivelul acestor unități administrativteritoriale.
Nu în ultimul rând, la nivelul unităților administrativ-teritoriale enumerate există posibilitatea operaționalizării dispeceratelor de monitorizare într-un timp relativ scurt.”, se arată în nota de fundamentare.
Actul prevede că Poliția va cumpăra dispozitivele electronice, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va cumpăra serviciile de comunicații.
Dispozitivele electronice de supraveghere se montează persoanei supravegheate, respectiv se predau persoanei protejate în cazul ordinelor de protecție, ordinelor de protecție provizorii și ordinelor europene de protecție emise începând cu data operaționalizării SIME.
SIME va fi dezvoltat astfel încât să permită afișarea în sistemul informatic geografic din cadrul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 (SNUAU) a datelor de localizare aferente dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, respectiv ale celui purtat de persoana protejată, în momentul declanșării alertei.
Datele de localizare din cadrul SIME conțin atât poziția geografică și precizia localizării asociate dispozitivului electronic de supraveghere, cât și coordonatele temporale aferente determinării și transmiterii fiecărei poziții geografice.
Poliția ar avea nevoie 497 de posturi de ofițeri și 5637 de posturi de agenți. Impactul bugetar
În nota de fundamentare se menționează că tot acest sistem de monitorizare electronică va afecta bugetul de stat în medie cu peste 82,5 milioane de lei timp de 5 ani.
Impactul bugetar generat este determinat de necesitatea suplimentării numărului maxim de posturi pentru Poliția Română cu 497 de posturi de ofițeri de poliție și 5637 de posturi de agenți de poliție.
Suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Poliția Română urmează a se realiza etapizat, în funcție de evoluția activităților de monitorizare electronică în sistem pilot după cum urmează:
- a) în prima etapă – cu un număr de 651 de funcții, din care 47 de ofițeri de poliție și 604 de agenți de poliție;
- b) în a doua etapă – cu un număr de 2534 de funcții, din care 191 de ofițeri de poliție și 2343 de agenți de poliție;
- c) în a treia etapă – cu un număr de 2949 de funcții, din care 259 de ofițeri de poliție și 2690 de agenți de poliție.
Proiectul de HG prevede și amenzi între 500 de lei și 1.000 de lei în cazul în care persoana supravegheată nu respectă obligația de a informa în prealabil organul de supraveghere cu privire la data/momentul de părăsire a țării.
Sursă foto: DreamStime.com
Evenimente
Românii au returnat aproape 8 miliarde de ambalaje prin Sistemul Garanție-Returnare, în doi ani
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) continuă să își demonstreze eficiența în România, la doi ani de la lansare fiind colectate aproximativ 7,9 miliarde de ambalaje. Potrivit datelor transmise de administratorul sistemului, RetuRO, către reciclatori au ajuns peste 550.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă.
Doar în primele zece luni ale acestui an, consumatorii au returnat circa 4,5 miliarde de ambalaje, iar RetuRO a predat spre reciclare peste 320.000 de tone de materiale. Luna octombrie a marcat un moment important: au fost returnate peste 403 milioane de ambalaje, mai mult decât cele 388 de milioane puse pe piață în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o rată de returnare de aproximativ 104%. Acest fapt arată că românii returnează și ambalaje cumpărate în lunile anterioare.
Rata de colectare a atins 84% în primele zece luni ale anului, confirmând rolul esențial al SGR în tranziția României către o economie circulară. Milioane de consumatori sunt mobilizați astfel să adopte un comportament responsabil față de mediu.
RetuRO Sistem Garanție-Returnare SA funcționează pe principii „not for profit”, eventualele profituri fiind reinvestite exclusiv în dezvoltarea sistemului. Compania este deținută de un consorțiu format din asociații ale producătorilor și retailerilor, alături de statul român, și are rolul de a asigura transparența și atingerea țintelor de reciclare impuse României de Uniunea Europeană.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Percheziții într-un dosar penal vizând falimentarea uneia dintre cele mai mari companii de asigurări din România
Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea, cu rea-credință, de date neadevărate privind condițiile economice sau juridice ale societății, ori ascunderea, cu rea-credință, în tot sau în parte, a unor asemenea date”, transmite Ministerul Public.
Cercetările vizează activitatea infracțională derulată, în intervalul 2017–2023, de către factori decidenți de la nivelul patronatului societății ER S.A., în calitate de administratori scriptici sau faptici ai companiei. Aceștia ar fi pus la punct un mecanism infracțional concertat de decapitalizare a societății ER S.A. prin diminuarea, subevaluarea sau neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați.
Prin continuarea activității în aceste condiții, s-a urmărit în principal obținerea de lichidități consistente pe termen scurt, utilizate în interesul acționarului majoritar (veniturile din primele brute subscrise în perioada 2020–2023 fiind de 6,9 miliarde lei). Totodată, societatea a fost împovărată suplimentar din cauza volumului ridicat de daune.
În intervalul 2020–2023, ASF a constatat în mod repetat că societatea nu deținea capital suficient pentru a acoperi cerințele legale de funcționare. La ultimul control din 2023 a fost identificat un deficit de capital de 2,19 miliarde lei, necesar pentru asigurarea solvabilității.
În urma acestor constatări, acționarii CAM și BKI, cu sprijinul subordonaților, au reușit să externalizeze resursele financiare care se mai aflau în disponibilitățile companiei de asigurări, în interesul acționarului majoritar și în dauna directă a asiguraților și creditorilor entității.
Anchetatorii au mai stabilit că, în intervalul decembrie 2020–2023, deși compania de asigurări ER S.A. se afla în incapacitate vădită de a-și achita obligațiile, au fost acordate împrumuturi și s-au făcut decontări de zeci de milioane de lei pentru operațiuni fictive, care mascau transferarea unor sume de bani către entități afiliate aflate sub controlul direct sau indirect al acelorași asociați.
Prin intermediul acestor operațiuni, societatea ER S.A. a fost prejudiciată cu peste 75.000.000 lei, în scopul dobândirii de foloase patrimoniale de către firmele afiliate.
Evenimente
Inflația revine pe traiectorie ascendentă: avertismentul BNR
Românii primesc astăzi un nou semnal îngrijorător din partea Băncii Naționale: inflația riscă să rămână sus mai mult decât se estima. Specialiștii spun că prețurile cresc într-un ritm mai accentuat decât previziunile din vară, iar vârful ar putea apărea abia la finalul anului viitor. Noua proiecție indică o inflație de aproape 10% în decembrie 2025, cu un punct procentual peste estimarea anterioară.
Specialiștii explică această deteriorare prin efectele eliminării plafonului la energia electrică, prin creșterile de TVA și accize și prin presiunile salariale din mediul privat.
Toate acestea mențin costurile ridicate. Inflația ar urma să scadă treptat, însă nu atât de repede pe cât sperau economiștii.
Corecția semnificativă apare abia în vara lui 2026, când se epuizează șocurile actuale. Până atunci, BNR păstrează dobânzile la același nivel și avertizează că orice derapaj poate împinge din nou prognozele în sus, într-o economie deja vulnerabilă.
-
Uncategorizedacum 2 zile
Plicuri de botez – Detaliul care face diferența la evenimentul tău special
-
Evenimenteacum 2 zile
Culisele Statului Paralel, ediție explozivă în această seară, de la ora 21:00. Stegarul Dac, mărturii cutremurătoare în direct la Televiziunea Poporului
-
Evenimenteacum o zi
Un gigant german vrea să dea afară 1500 de români. Una dintre cele mai mari companii din România își închide afacerile din cauza austerității lui Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
Ministrul Muncii vrea plata pensiilor DOAR pe card
-
Evenimenteacum 2 zile
Anca Alexandrescu, acuzații dure: „Mafia imobiliară blochează spațiile verzi. Trebuie să venim cu un nou plan de urbanism”
-
Companiiacum o ziBrokeri credite cum alegi partenerul potrivit pentru obiectivul tău
-
Evenimenteacum o zi
Măsurile de austeritate agită coaliția de guvernare. PSD amenință că iese de la guvernare dacă scad salariile
-
Evenimenteacum 2 zile
Costurile mesei de Crăciun cresc de la o zi la alta. Românii își fac provizii din timp, speriați de valul scumpirilor






