Connect with us

Stiri economice

Lege promulgată de Iohannis: dividendele distribuite pe primele 3 trimestre din 2022 rămân taxate cu 5%, impozitele pe proprietate cresc din 2025, clarificări la pragul pentru microîntreprinderi

Publicat

pe

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a Ordonanței 16 (a creșterilor de taxe), cu modificările introduse de Parlament. Urmează să apară în Monitorul oficial sub denumirea de Legea 370/2022.

Klaus IohannisFoto: Presidency.ro

După publicarea în Monitorul oficial vom avea următoarele noutăți, față de ceea ce s-a introdus în Codul fiscal prin OG 16/2022. Reluăm materialul publicat recent.

1. Impozitul pe proprietate nu se mai mărește din 2023

Una dintre principalele modificări adoptate de Parlament vizează impozitele pe proprietate, care ar fi urmat să crească de câteva ori, prin introducerea grilei notarilor.

Noutatea ține de prorogarea termenului. Astfel, în loc să se aplice grila notarilor din 2023, ar urma din 2025. Mai e până atunci și probabil vom avea o altă decizie.

2. Scutiri de impozit pentru clădirile eficiente energetic

Consiliile locale vor putea acorda scutiri sau reduceri de impozit pentru clădirile noi sau reabilitate, cu destinația de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creşterea performanţei energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare și tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu.

3. Clarificări privind dividendele interimare

Mulți antreprenori și experți în fiscalitate nu știau ce se va întâmpla cu dividendele interimare distribuite deja în 2022, având în vedere că de la 1 ianuarie 2023 impozitul crește de la 5% la 8%.

Ei bine, s-a venit cu o clarificare. Astfel, pentru cele distribuite în cursul anului, impozitul rămâne 5%. Singura diferență este cea legată de trimestrul IV din 2022, care se vor distribui în 2023, pentru care se va aplica o cotă de 8%.

4. Consultanții fiscali vor beneficia și din 2023 de regimul microîntreprinderilor

O modificare a Ordonanței se referă și la consultanții fiscali, care vor putea să beneficieze și din 2023 de regimul microîntreprinderilor.

Este vorba despre Activități de contabilitate si audit financiar, consultanță în domeniul fiscal.

Reamintim că prin varianta din Monitorul Oficial a OG 16/2022 ei sunt excluși.

5. Pragul de 1 milion de euro la microîntreprinderi

În ceea ce privește pragul la micro, așa cum știm, de la 1 ianuarie scade la 500.000 euro.

Totuși, printr-o modificare în Parlament se precizează că acele firme care nu depășesc până la finalul acestui an 1 milion de euro, în 2023 vor rămâne microîntreprinderi.

Dacă vor depăși ulterior noul plafon, vor trece la impozit pe profit.

6. Schimbări în taxarea jocurilor de noroc

O altă modificare prevede că impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri cu o valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 1.000 de lei (anterior era 66.750 lei) se determină printr-un barem asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 30 de lei.

Baremul este următorul în OG 16/2022:

• până la 10.000 inclusiv – 3%

• peste 10.000-66.750 inclusiv – 300 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000

• peste 66.750 – 11.650 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750

„Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată indiferent de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv. În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 1.000 de lei inclusiv, impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc”, arată modificarea.

Aceste modificări ar urma să intre în vigoare cu luna următoare după publicarea în Monitorul Oficial.

7. POS pentru firmele care au încasări în numerar mai mari de 50.000 de lei

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat nu a fost depășit, entitățile desemnate nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.

Citește și: 12 modificări fiscale care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023: de la impozit pe dividende de 8%, la TVA mai mare la restaurante și la băuturile cu zahăr

Sursă foto: Dreamstime.com

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE