Stiri economice
În 2022 ne-am întins dincolo de plapumă cu 81 de miliarde de lei. Deficitul public este de 5,68% din PIB. Economist: E ca și cum câștigăm 100 de lei, dar mai împrumutăm încă 20 de lei ca să putem cheltui 120
România a încheiat anul trecut cu un deficit public de 5,68% din PIB, peste estimările Guvernului din Programul de Convergență (de 6,2% din PIB), în condițiile în care țara noastră se află din 2020 în procedură de deficit excesiv și s-a angajat să reducă până anul viitor deficitul la mai puțin de 3%.
Ministerul Finanțelor Foto: Inquam Photos / George Calin
Vezi aici cifrele oficiale transmise de Ministerul Finanțelor.
E drept, inflația mare din 2022 a ajutat la calcule, întrucât PIB-ul nominal a fost mult mai ridicat, astfel că împărțind la un PIB mai mare obții un rezultat mai mic.
Dar chiar și așa, ținta de 3% pentru 2024 pare foarte greu de atins dacă ne gândim că 2024 este un an cu 3 seturi de alegeri, când e foarte greu să strângi cureaua fără să decontezi electoral.
Politica fiscală din România, din păcate, în loc să stabilizeze ciclul economic așa cum îi este rolul, mai mult a amplificat fluctuațiile acestuia, a explicat Ionuț Dumitru, fostul șef al Consiliului Fiscal, în prezent economist-șef al unei bănci comerciale, la o dezbatere făcută la sediul Băncii Naționale.
„Riscurile vin mai degrabă din zona finanțelor publice și dezechilibrelor create de deficitele bugetare mari. Știm cu toții că în caz de criză, toată lumea se uită la bugetul public. Atunci când avem probleme, toți se uită la buget și cer bani. Dar spațiul de manevră poate fi foarte limitat, iar uneori nici nu știm să îl folosim”, a mai spus Dumitru.
Isărescu arată spre deficit din vara trecută
Dealtfel, începând din iulie 2022, nu există minută a discuțiilor boardului BNR prezidat de Isărescu, care să nu includă fraza legată de „riscurile majore” induse de politica fiscală. „Incertitudini și riscuri majore rămân asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțăriii” e fraza cu pricina, repetată obsesiv în ultimele 6 Minute ale discuțiilor.
Înainte de iulie 2022, Rapoartele BNR vorbesc despre riscurile „în creștere” ale politicii fiscale.
Avem deficite bugetare foarte mari, fie că ne place fie că nu. C.E. estimează un deficit de 6,5%, al doilea cel mai mare la nivel european
„De remarcat că, față de 2020 când deficitele au fost foarte mari peste tot, toată lumea dând vina pe pandemie pentru deficitele mari. Iată că acum pandemia a trecut, iar deficitele mari au rămas. Ceea ce înseamnă că natura deficitelor noastre nu este neapărat una conjuncturală, ci una structurală”, mai spune Ionuț Dumitru.
Vă aduceți aminte, adaugă el, că au fost discuții mari și în România a propos de dimensiunea pachetului de ajutor guvernamental în timpul pandemiei. El era mai mic, mai puțin generos sau oricum implica mai puține resurse bugetare decât în alte părți. Și asta pentru că noi nu avem de unde aloca mai mulți bani!, crede economistul.
România e ca o familie care are venituri de 100 de lei, dar se mai împrumută de 22-23 de lei ca să poată cheltui 123 de lei în fiecare lună
„România intrase cu deficit mare în pandemie, iar spațiul nostru fiscal nu prea exista! Vedem că toate țările din Europa și-au redus după aceea deficitele. Noi am rămas încă cu un deficit de peste 6%, care e foarte mare. La 27% din PIB venituri din taxe și impozite, avem deficite de peste 6%. E ca și cum un cetățean, o familie, ar avea 100 de lei venituri și cheltuie 122- 123 de lei în fiecare lună. În termeni foarte simpli, diferența de 22-23 vine din împrumuturi. Așa încât datoria publică a crescut destul de mult. A sărit foarte mult în 2020, când am avut și o contracție mare a PIB-ului”, spune Ionuț Dumitru.
Nivelul nostru de datorie publică nu mai e chiar mic sau nu mai e chiar la coada clasamentului european. Avem o datorie publică în continuare mai mică decât media UE dar nu mai e deloc printre cele mai mici, atrage atenția economistul.
Nu e prima dată că suntem în contradicție cu ceea ce se întâmplă în Europa
Nu e prima dată că suntem în contradicție cu ceea ce se întâmplă în Europa. Dacă ne mai uităm în istorie, o să vedem că am mai avut o perioadă de genul ăsta în perioada 2003- 2006 când în Europa deficitele scădeau, iar la noi creșteau.
Am mai avut perioada de ajustare de după 2010 când deficitele la noi au scăzut foarte repede, mult mai repede decât la nivel European, explică Dumitru.
Creșterea deficitului bugetar din 2007-2008 a pus și ea paie pe foc. „Practic, noi aveam o petrecere în sectorul privat și în cel public, dacă o putem numi așa, în termeni neacademici. În perioada aceea natura dezechilibrului extern era în cea mai mare parte venită din sectorul privat. Începând din 2010 și până astăzi vedem că dezechilibrul extern merge aproape în mână în mână cu deficitul bugetar”, mai spune Ionuț Dumitru.
Avem un dezechilibru extern de natură fiscală aproape în totalitate
Deci avem un deficit extern, un dezechilibru extern de natură fiscală aproape în totalitate. Rezolvarea problemei contului curent stă în rezolvarea problemei bugetare, care este foarte serioasă, mai precizează economistul.
Din perspectiva stabilității financiare, politica fiscală din România, din păcate, în loc să stabilizeze ciclul economic așa cum îi este rolul, mai mult le-a amplificat.
Cei mai prociclici ani sunt 2008 și 2010. 2008 în faza ascendentă a ciclului economic, iar 2010 în faza descendentă. De ce? Pentru că în 2008 atunci când economia creștea cu aproape 10% în termeni reali, o creștere uriașă, noi aveam deficit bugetar de 5,4% din PIB. E un exemplu de „așa nu!”
Deficitul excesiv trebuie eliminat până în 2024. Numai că 2024 este an electoral…
Orice text economic am lua, ne-ar spune că așa ceva nu trebuie făcut vreodată. În 2010 însă când am intrat în recesiune, și pentru că în 2009 am amânat deciziile pentru că era an electoral, în 2010 deci am recurs la reducerea salariilor, respectiv creșterea taxelor, pentru că pur și simplu nu mai aveam bani!
Faptul că am fost pro-ciclic înainte de recesiune, înainte de criză, ne-a obligat să fim pro-ciclici și în faza descendentă, pentru că piețele nu te mai finanțează, consideră fostul șef al Consiliului Fiscal.
De asemenea, adaugă Dumitru, avem o pondere mare a datoriei publice în valută. Dacă ne uităm pe cifre, o să vedem că cea mai mare parte a țărilor europene au o finanțare aproape integrală în moneda națională. Există câteva excepții: România, Bulgaria și Croația. Dar să nu uităm că Bulgaria are consiliu monetar și deci nu are risc valutar, iar Croația tocmai ce a intrat în zona euro, prin urmare nici ea nu mai are risc valutar. La noi, perspectiva intrării în zona euro e în ceață, a spus Dumitru.
Când ai dezechilibre mari, nu poți să ai stabilitate a cursului de schimb la nesfârșit.
Concluzia este una singură reducerea deficitului bugetar este OBLIGATORIE! Nu există alternativă la asta. Trebuie să reducem deficitul bugetar în ciuda ciclului electoral.
Va fi un test major anul 2024 pentru a vedea dacă suntem în stare să reintrăm în ținta de deficit sau nu. Și de asta depinde foarte mult percepția piețelor și costurile pe care în ultimă instanță le suportăm fiecare dintre noi.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
-
Evenimenteacum 2 zileThe Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
-
acum 2 zileStiriTimis.ro – Testare HPV gratuită în Timișoara
-
acum 2 oreThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
-
Imobiliareacum 11 minuteRomânii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură




