Câciu, despre restanțele cu plata furnizorilor din energie: Sunt bani. Ministerul Energiei are 4,7 miliarde de lei în buget

Câciu susține că prin Ordonanța de urgență adoptată azi se va crea un nou instrument de plată a facturilor restante pentru furnizorii de energie, din bugetele proprii ale Ministerelor Muncii și Energiei.

• „Mecanismul de plată către furnizori a Ministerului Energiei este același ca și până acum, doar sursa de finanțare a fost suplimentată. Practic vom avea mai multe surse de finanțare a acelui mecanism de plată.
• Ministerul Energiei și al Muncii au bani în buget și pot să redirecționeze banii pe care îi au pe alte credite bugetare către plata cu prioritate a facturilor.”, a spus Câciu.

Câciu a admis că Ministerul Energiei a solicitat suma de 1,3 miliarde de lei, dar s-a arătat deranjat de observațiile ministerului condus de Virgil Popescu.

• „Da, toate aceste corespondențe au loc lunar. Se cunoaște situația restanțelor. Nu era cazul, din punctul meu de vedere, să se mai reitereze printr-o adresă, pt că Guvernul a venit cu încă un instrument pentru a sprijini plata cu celeritate a acestor facturi.
• Creditele bugetare le pot deschide oricând după ce apare această ordonanță în Monitorul Oficial. Rămâne mecanismul de alimenatre din Fondul de tranziție, unde avem și taxele offshore și s-a adăugat încă un instrument de finanțare.”, a spus acesta.

Întrebat de jurnaliști de unde se vor lua mai exact cei 1,3 miliarde de lei, în condițiile în care mare parte din bugetul Ministerului Energiei este pentru investițiii, Câciu a spus că există resurse.

• „Are la dispozitie 4,7 miliarde de lei. Se uită, am discutat cu secretarul de stat (n.a din Energie). Pe oameni nu cred ca asta îi interesează, partea tehnică pe care o discutăm între noi ca miniștri. Pe oameni îi interesează – unu: să fie facturile plătite la furnizori și doi: să fie facturile cu prețuri mici la cetățeni și economie.”, a mai spus Câciu.

Câciu: Nu se impune să intervenim pe o impozitare

Modificările legate de cumulul pensiei cu salariu se va face prin lege, a spus ministrul.

În privința celorlalte elemente și posibilități de taxare, Câciu a spus că încasările statului încep să revină la normalul programat.

„Pe de altă parte cred că nu se impune să intervenim pe o impozitare. Aceste lucruri se vor întâmpla după ce se întâmplă digitalizarea.”, a spus ministrul.

Vor fi reduse în jur de 450 de posturi de consilieri personali

O altă modificare din Ordonanța adoptată azi de Guvern vizează reducerea cu 50% a numărului de posturi de consilieri personali ai demnitarilor publici.

„Sunt în jur de 900 de posturi. Deci se va reduce acest număr la 450 de posturi, dar depinde și de numărul posturilor vacante”, a spus ministrul.

Ministrul a mai spus că a fost eliminat și articolul privind sporul de doctorat, aspect care se va clarifica în noua lege a salarizării.

Principalele modificări la OUG anunțate de Guvern:

Biroul de presă a transmis ulterior briefingului de presă că principalele prevederi ale Ordonanței adoptate vineri de Guvern sunt următoarele:

„În anul 2023, ordonatorii de credite ai instituțiilor şi autorităţilor publice au obligația de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și cel al educației.

De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, inclusiv activităților finanțate integral din venituri proprii înființate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.

Se exceptează de la această măsură ”Programul Rabla” pentru autoritățile și instituțiile publice care achiziționează autoturisme nepoluante.

O altă măsură stabilește suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, până la 31 decembrie 2023.

Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.

OUG prevede și reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale.

Potrivit actului normativ, s-a aprobat un nou instrument de flexibilizare a achitării facturilor restante către furnizorii de energie electrică, în baza schemei de compensare care funcționează potrivit OUG 27/2022, în sensul că, în situația în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziție Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.

De asemenea, actul normativ stabilește unele limite lunare de cheltuieli la nivelul administrației și derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat de către Guvern.

Sumele reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat și de mobilizare și cheltuielilor aferente despăgubirilor civile.

Angajații din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, pot exercita concomitent cel mult două mandate de membru al consiliului de administrație și/ sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, persoanele numite ca membri în mai mult de două consilii de administrație și/sau de supraveghere la întreprinderile publice își vor exercita opțiunea.

În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile alin. (5) și alin. (7) ale art. 374 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, persoanele și durata activității desfășurate în regim de telemuncă se stabilesc de către conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, nemaifiind necesar acordul angajaților.

Ordonanța de urgență prevede prorogarea unor termene. Astfel, termenul prevăzut la art. 142 alin. (10) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară se prelungește până la data de 31.12.2023.

De asemenea, actul normativ prevede prorogarea înființării Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare la data de 1 ianuarie 2024.

De asemenea, ordonanța de urgență aprobată astăzi introduce lanțul scurt de aprovizionare de la fermier la beneficiar, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu și de sănătate.

Pentru următorii 2 ani, autoritățile contractante care atribuie contracte de achiziție publică ce au ca obiect produse agroalimentare aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, în următoarele condiții:

• Ponderea stabilită privind calitatea va fi de 60% din punctajul total și este compusă din: 30% pentru factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare” și 30% pentru realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare.

Prin „lanțul de aprovizionare” se înțelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici implicați în producerea, fabricarea și comercializarea produselor.

Este o măsură luată în acord cu fermierii și cu reprezentanții domeniului agricol, în scopul susținerii industriei agroalimentare din România și a asigurării produselor alimentare de calitate și la un cost cât mai accesibil pentru cetățeni.

Adoptarea acestor măsuri este necesară pentru ca România să-și respecte țintele de deficit bugetar pe care și le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024) care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice – scăderea inflației, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar. Necesitatea menținerii angajamentului de consolidare fiscală și în perioada următoare reprezintă totodată o condiție pentru absorbția fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).”