Fondul Monetar Internațional anunță miercuri după-amiază concluziile vizitei în România. Experții FMI au venit cu critici dure la adresa țării noastre după ce timp de mai multe zile au făcut verificări la instituțiile care gestionează banii românilor, relatează Realitatea PLUS. Astăzi, 4 octombrie, FMI prezintă raportul final după ultima etapă a vizitei în România, întâlnirea cu premierul Marcel Ciolacu. Principalele critici vizează insuficiența taxelor impuse de Guvern prin măsurile fiscale pentru acoperirea deficitului bugetar, care va depăși ținta stabilită cu Bruxelles, potrivit estimărilor FMI.

FMI, raport final pentru economia României – conferință de presă la BNR

În Raportul redactat de FMI se arată că pachetul fiscal adoptat deja de Guvern (dar încă neaplicat) este un pas important, dar nu este suficient.

Șeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, susține miercuri după-amiază o conferință de presă, la sediul BNR, la finalul consultărilor cu autorităţile române.

Prea puțini oameni muncesc și plătesc taxe, creșterea economică e mică, iar noile măsuri fiscale nu sunt eficiente, sunt reproșurile experților FMI pentru guvernanți, relatează Realitatea PLUS.

O echipă a FMI, condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, a venit pe 25 septembrie Bucureşti pentru vizita care se încheie miercuri, 4 octombrie, cu prezentarea raportului final, după o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare. 

FMI cere măsuri mai dure impuse de Guvern românilor, pentru reducerea deficitului uriaș ce va crește până la sfârșitul anului

FMI suține că mai sunt necesare majorări de taxe, măsurile impuse de Guvern trebuie să fie mai dure. Cea mai dură dintre critici se referă la atingerea unui deficit de 6% până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă depășirea țintei convenite cu Comisia Europeană. 

Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a anunțat deja că România va atinge un deficit de 5,5% până la finalul anului, motiv pentru care negociază cu Comisia Europeană devansarea cu un an a încadrării în deficitul de 3% pentru anul 2025.

Specialiștii de la FMI au remarcat și deficiențe legate de forța de muncă, cu toate că șomajul din țara noastră este mic, însă forța de muncă pleacă în afara țării, mai relatează Realitatea PLUS. Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,86%, la sfârşitul lunii august 2023, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,03 puncte procentuale şi egală cu cea din luna august a anului 2022, a anunțat marți, 3 octombrie, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Numărul total de şomeri, la finele lunii august, a fost de 230.545 de persoane, mai mare cu 2.928 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare. 

Nici măsurile fiscale luate de Guvern nu sunt considerate suficiente de FMI. Aceștia susțin că ar fi nevoie de măsuri mai dure, cum ar fi creșterea de taxe sau eliminarea mai multor facilități fiscale.

Măsurile fiscale deja aprobate de Guvern și pentru care și-a asumat răspunderea la sfârșitul lunii septembrie nu se aplică în acest moment pentru că sunt blocate la CCR. Premierul Marcel Ciolacu anunțase că va cere deblocarea sesizarii de neconstituționalitate făcute de Opoziție pe masurile fiscale la CCR pentru devansarea termenului de dezbatere din 18 octombrie.

Delegația FMI are programată miercuri o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria după ce au fost zilele trecute la Ministerul Finanțelor, Banca Națională, precum și cu reprezentanții  partidelor din România, cu parlamentari.

Inclusiv ministrul de Finanțe – Marcel Boloș a anunțat că este posibil să fie nevoie de măsuri fiscale suplimentare, pe lângă cele aprobate deja, pentru acoperirea cheltuielilor la stat, a  deficitului bugetar.

Fostul ministru al Economiei – Claudiu Năsui, deputat USR, relata că „nu e nicio surpriză că prima problemă asupra căreia FMI-ul ne atrage atenția este deficitul mare.

Ei nu cred că „eficientizarea cheltuielilor” va duce la scăderi de cheltuieli. Aici cred că au dreptate. Nu de alta, dar la stat, cheltuielile nu prea scad pentru că ar scădea venitul cuiva, a unei firme de partid sau a unor grupuri de interese.

A doua problemă mare de care ne-au vorbit este participarea foarte scăzută a populației la forța de muncă. Ne-au confirmat că România are a doua cea mai mică participare la forța de muncă a populației din Europa.

Nu ne-au spus și de ce este așa mică participarea. Aici vă zic eu. România are cea mai mare taxare a forței de muncă, mai ales cea pe salarii mici, din toată Uniunea Europeană. Pedepsim munca și încurajăm nemunca. La ce să te aștepți?

La ritmul la care merge actualul guvern cu creșterea cheltuielilor, probabil că FMI-ul va mai tot veni pe la București și pentru vizite neprogramate”, într-un mesaj postat pe Facebook.

ACORDURI FMI – ROMÂNIA

Ultima vizită a FMI în România a fost în perioada 30 mai – 10 iunie 2022, pentru a efectua o evaluare a situației macroeconomice și a discuta cu autoritățile române de resort în cadrul procedurii de monitorizare denumite generic “Article IV Consultations”.

Din 1972 și până în prezent, România a încheiat cu FMI 12 acorduri de împrumut.

Primul contract dintre România și instituția internațională a fost aprobat în octombrie 1975. Un an mai târziu a fost finalizat cu succes, iar după încă un an s-a încheiat o nouă înțelegere, dusă şi ea până la capăt. Un alt acord, cel de-al treilea, a fost aprobat în 1981, dar a fost reziliat la începutul lui 1984. A fost ultimul contract dintre FMI și România din perioada comunistă.

România a reluat relațiile cu FMI în 1991, însă, fără prea mare succes. Următoarele cinci programe nu au ajuns la final, din cauza neîndeplinirii condițiilor de către autoritățile de la București. Cel de-al nouălea acord, din 2001, a fost încheiat în 2003 și, pentru prima oară în 25 de ani, România a dus până la capăt o înțelegere cu FMI. La fel și următoarele trei programe. Printre acestea și cel din 2009, cel mai mare împrumut luat de România vreodată de la FMI.

Potrivit datelor BNR, din ultimele trei acorduri stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 și 2013, România a efectuat trageri în valoare de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro), doar din cel aprobat în 2009. Din această sumă, 8,62 miliarde DST (81,58%) au fost trase de BNR, iar 1,95 miliarde DST (18,42%) de către Ministerul Finanțelor. Sumele trase au fost rambursate integral la termenele scadente, precizează BNR.

Acordurile aprobate în 2011 și 2013 au fost de tip preventiv, autoritățile române neefectuând nicio tragere din sumele aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 și 1,98 miliarde euro cel din 2013).

Împrumutul stand-by din 2009, pe 24 de luni, luat de România a fost în valoare de 12,95 miliarde de euro, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde ,acordat de FMI, UE și Banca Mondială. Potrivit HotNews.ro, ultima plată a împrumutului din 2009, cel de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, făcută în 2023, vizează cele 404,4 milioane euro care vor merge către Banca Mondială, din care 400 milioane reprezintă rata, restul fiind dobânzi și comisioane.