Connect with us

Evenimente

Document | Decizia de la București legată de importurile cerealelor din Ucraina și R. Moldova – Anunțul ministrului Florin Barbu pentru fermieri

Publicat

pe

Decizia luată de România legată de importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova a fost anunțată de ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat miercuri că importurile de cereale din Ucraina sau Republica Moldova se vor face doar pe bază de licență.

Criza cerealelor ucrainene a început în vara acestui an când Rusia a decis să nu mai prelungească, în iulie, Acordul pentru transportul acestora prin porturile de la Marea Neagră. 

Importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă, a anunţat miercuri ministrul Agriculturii, Florin Barbu, potrivit agerpres.ro.

„Importurile de cereale din Ucraina şi Republica Moldova vor fi permise doar fermierilor şi procesatorilor români şi vor fi posibile doar pe bază de licenţă. Aşa cum am promis, protejăm producţia românească şi munca fermierilor români. Actul normativ este gata şi va fi aprobat de Guvernul României”, a scris ministrul Agriculturii pe pagina sa de Facebook.

Mecanismul de autorizare a operatorilor economici români pentru importul de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui şi rapiţă din Ucraina şi din Republica Moldova a fost publicat marţi în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Proiectul de act normativ prevede că pot fi autorizați pentru operațiuni de import produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova exclusiv operatorii economici români care desfășoară activități în următoarele sectoare economice:
1041 – Fabricarea uleiurilor și grăsimilor;
1061 – Fabricarea produselor de morărit;
1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă;
014 – Creșterea animalelor.

Produse agricole care pot face obiectul importului, în condițiile actului normativ supus dezbaterii publice:
1001 – Grâu,
1005 – Porumb,
1205 – Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate,
1206 – Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.

MADR, pe baza raportului emis de o Comisie de autorizare, eliberează autorizația de import, după validarea de către autoritățile române a informațiilor prezentate de operatorii care solicită autorizarea.

Comisia este compusă din următorii reprezentanți: a) un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare Fiscală; b) un reprezentant al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranta Alimentelor; c) un reprezentant al Autorității Vamale Române; d) un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; e) un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; f) doi reprezentanți ai asociațiilor reprezentative din sectorul producției / procesării și al creșterii animalelor.

Proiectul de act normativ prevede că pot fi autorizaţi pentru operaţiuni de import produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova exclusiv operatorii economici români care desfăşoară activităţi în următoarele sectoare economice: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, fabricarea produselor de morărit, fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă şi creşterea animalelor.

Potrivit MADR, produsele agricole care pot face obiectul importului, în condiţiile actului normativ supus dezbaterii publice sunt: grâu, porumb, seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate, şi seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate.

Proiectul de OUG legat de importul cerealelor din Ucraina poate fi consultat AICI: https://media.realitatea.net/multimedia/other/202310/OUG-masuri-importuri-produse-agroalimentare-din-Ucraina-sau-Rep-Moldova_7e6af0c10f.pdf

Procedura de autorizare presupune ca operatorul economic cu sediul şi punctul/punctele de lucru pe teritoriul României, care intenţionează să importe produse agricole origine Ucraina sau Republica Moldova, să solicite la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale eliberarea autorizaţiei de import, pe baza prezentării unui document din care să reiasă necesitatea de completare stocuri, precum şi a altor acte necesare menţionate în proiect.

MADR, pe baza raportului emis de o Comisie de autorizare, eliberează autorizaţia de import, după validarea de către autorităţile române a informaţiilor prezentate de operatorii care solicită autorizarea.

Potrivit proiectului, instituirea acestor măsuri de reglementare a importurilor de produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova a fost necesară având în vedere faptul că războiul de agresiune din Ucraina a generat un impact major asupra operaţiunilor de transport maritim în porturile ucrainene de la Marea Neagră, de unde se efectuau aproximativ 90% din exporturile de cereale şi seminţe oleaginoase ale Ucrainei, context în care România a facilitat importul şi tranzitul la nivelul UE a 65% din produsele agricole de origine Ucraina.

Acestea, cumulat cu efectele indirecte, respectiv creşterea substanţială a preţurilor inputurilor, au dus în prezent la situaţia în care circa 45% dintre fermierii romani să fie în imposibilitatea de a-şi achita datoriile pentru inputuri şi rate scadente în septembrie, respectiv octombrie 2023, din cauza preţurilor foarte mici încasate pe produsele agricole (grâu, orz, rapiţă, floarea soarelui şi porumb), care nu au acoperit costurile de producţie foarte mari.

Miniştrii Agriculturii din Slovacia şi Ucraina au convenit, recent, să pună la punct un sistem de licenţe pentru tranzacţiile cu cereale, ceea ce va permite ridicarea embargoului privind importul a patru produse agricole ucrainene în Slovacia, după ce noul sistem de licenţe va fi funcţional.

Comisia Europeană a pus punct, în septembrie, interdicţiei introduse de cinci state membre UE din Europa de Est, printre care şi România, cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Însă, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat că vor păstra propriile lor restricţii cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei, reamintește agerpres.ro. 

Din cauza pierderilor cauzate fermierilor din Bulgaria, România, Polonia, Ungaria şi Slovacia, Comisia Europeană a decis în primăvară o suspendare a acestor importuri, care a fost prelungită în 15 iunie, până la data de 15 septembrie. Iar după ridicarea restricției s-a ajuns la un „acord” legat de obligaţia Ucrainei de a prezenta un plan de măsuri care să contracareze pierderile fermierilor din ţările respective. În continuare nemulţumite de decizia Bruxelles,  guvernele de la Varşovia şi Budapesta au anunțat că mențin restricțiile totale legate de importurile de cereale ucrainene până la 31 decembrie 2023 inclusiv.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST

Publicat

pe

Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.

Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).

„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025. 

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE